468 matches
-
Hg I2 (comparativ cu Alpii Dinarici care deși înregistrează un efectiv de 2/3, concentrează cel mut 5 milioane de indivizi în regiune). 101 Hg Q s-a extins timpuriu chiar și în Orientul Apropiat, fiind întâlnit la unele populații arabofone (druzii, mai ales) și chiar la populația evreiască (în special, la askenazi). 102 Hg I2 este întâlnit în cantități semnificative la kurzi, luri, bahtiari și chiar, izolat, la paștuni. 103 În cantități reduse, Hg R este întâlnit astăzi în Caucaz
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comparativă a organismului teritorial cu un organism viu, cele două categorii de subsisteme adaugă cadrului geopolitic clasic (abordat în capitolele anterioare) segmentele sistemului nervos și circulator - componenta infrastructurilor critice, respectiv a sistemului imunitar - componenta de apărare. Aplicat la scara spațiului arabofon acest model de analiză strategico-teritorială surprinde imaginea realistă a potențialului strategico teritorial al fiecărui stat, dar și a domeniului arabofon în ansamblu. De asemenea, este în măsură să construiască diagrame ale ierarhiilor de potențial regional și să stabilească nișa teritorial-funcțională
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
anterioare) segmentele sistemului nervos și circulator - componenta infrastructurilor critice, respectiv a sistemului imunitar - componenta de apărare. Aplicat la scara spațiului arabofon acest model de analiză strategico-teritorială surprinde imaginea realistă a potențialului strategico teritorial al fiecărui stat, dar și a domeniului arabofon în ansamblu. De asemenea, este în măsură să construiască diagrame ale ierarhiilor de potențial regional și să stabilească nișa teritorial-funcțională ce îi este hărăzită fiecărui stat și fiecărei grupări zonale, configurându-i astfel locul, identitatea proprie și hinterlandul de influență
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon, sistemele de transporturiși comunicații reprezintă componenta principală a domeniului infrastructurilor critice. Particularitățile repartiției spațiale și valențele funcționale ale tuturor subsistemelor componente (rețelele rutieră, feroviară, navală, aeriană, de transporturi speciale și de telecomunicații) concură la definirea rolului lor de duble sisteme
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
deșert, pentru definirea cărora denumirea de șosea ar putea părea mult prea pretențioasă. Într-o astfel de situație se găsește Ciadul, unde din cei 33.400 km. de drumuri, doar 0,8% sunt asfaltați - ponderea cea mai redusă din spațiul arabofon. Într-o postură asemănătoare se află Sahara Occidentală (1,6%), Yemen (8,7%), Mauritania (11,3%) și Somalia (11,8%). B. Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
yemenite (între 1967-1990). Prin urmare, pentru analiza acestei componente teritoriale vom lua în calcul toate punctele rutiere de trecere a frontierelor statale, indiferent de tipul sau gradul lor de echipare (Tabelul nr. 58). Lungimea totală a frontierelor terestre din spațiul arabofon este de 39.905 km., pe parcursul cărora funcționează 281 puncte rutiere de trecere a frontierei, cu o densitate medie de 0,7 puncte rutiere frontaliere/100 km. frontieră, cifră care maschează însă mari diferențe de la o dyadă frontalieră la alta
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mare densitate rutieră pe graniță (3,33 puncte rutiere/100 km. de frontieră). 4.1.1.2. Infrastructura feroviară - o rețea de rang secundar Spre deosebire de sistemul rutier, rețeaua feroviară este o infrastructură ce echipează într-o măsură mai redusă spațiul arabofon (în unele areale chiar deficitară), ocupând un loc secundar în economia generală a infrastructurilor critice din lumea arabă.Cu o lungime totală de 27.518 km.,rețeaua de căiferate din spațiul arabofon reprezintă 2% din sistemul feroviar mondial, valoare cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ce echipează într-o măsură mai redusă spațiul arabofon (în unele areale chiar deficitară), ocupând un loc secundar în economia generală a infrastructurilor critice din lumea arabă.Cu o lungime totală de 27.518 km.,rețeaua de căiferate din spațiul arabofon reprezintă 2% din sistemul feroviar mondial, valoare cu mult mai redusă decât cea din alte areale geografice: America de Nord concentrează 20,3% din infrastructura feroviară de pe mapamond, Uniunea Europeană - 17,2%, C.S.I. - 13%, America de Sud - 6%, R. P. Chineză - 5,6%, India - 4
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
fizico-geografic, care au facilitat organizarea/dezvoltarea teritorială a comunităților umane și implicit a infrastructurilor de deservire a teritoriului (inclusiv cea feroviară) după un anumit model de configurare spațială, caracterizat printr-o foarte inegală repartiție a căilor ferate pe cuprinsul domeniului arabofon (Tabelul nr. 60). Astfel, cea mai mare parte a rețelei feroviare este concentrată în spațiul circummediteranean, unde are caracter predominant liniar, dispusă în lungul regiunilor litorale. Se disting două areale mediteraneene discontinui, respectiv aria maghrebiană (Maroc,Algeria, Tunisia)și aria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
parțial date în folosință din anul 2010, iar până în 2025 se estimează finalizarea unei legături feroviare și rutiere între Maroc și Spania printr-un tunel submarin pe sub strâmtoarea Gibraltar. Dat fiind însă contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura feroviară a fost sau este temporar dezafectată ori inutilizabilă. Din cauza stărilor conflictuale interne din Liban, căile ferate au fost practic inutilizabile între 1980-1990 (în timpul războiului civil), precum și din 2006 (odată cu redeclanșarea ostilităților cu Israelul). Calea ferată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
punctul de frontieră de la Tébessa) a fost închisă începând din aceiași perioadă, odată cu escaladarea conflictului intern algerian. Singura cale ferată din Djibouti (care face legătura cu Etiopia) este practic inoperabilă din 1991, din cauza interminabilelor conflicte locale. Raportat la ansamblul spațiului arabofon, densitatea căilor ferate este de 0,001 km./kmp., valoare relativ apropiată de media mondială (0,002 km./kmp.), dar și în acest caz există diferențe regionale semnificative (fig. 102). Valorile cele mai mari ale acestei mărimi se înregistrează în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
racord frontalier cu sistemele feroviare din statele limitrofe. A. Volumul și ponderea căilor ferate electrificate în ansamblul rețelei feroviare Gradul de electrificare al infrastructurii feroviare constituie un element important în economia generală a infrastructurilor regionale de transport. La nivelul spațiului arabofon, căile ferate electrificate reprezintă doar 5,1% din sistemul feroviar, inegalși discontinuu repartizate teritorial, prezente exclusiv în statele cu mare întindere teritorială, unde parcurgerea distanțelor mari în condiții cât mai economice, a impus electrificarea unei părți a sistemului feroviar (fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
două state rețeaua ferată are caracter exclusiv liniar și de penetrație spre interior, destinată să asigure legătura capitalei Riyad cu litoralul Golfului Persic (în cazul regatuluisaudit)și a regiunii miniere Zouerate cu portul atlantic Nouadhibou (în Mauritania). Pe ansamblul spațiului arabofon, din cele 61 dyade frontaliere doar 11 sunt traversate de căi ferate (18%), singurul stat ce are toate dyadele „acoperite” feroviar fiind Libanul, urmat de Siria (4 din 5 dyade - 80%), fâșia Gaza și Tunisia (1 din 2 dyade - 50
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de căi ferate și numărul punctelor feroviare de trecere a frontierei evidențiază gradul de racordare a infrastructurii feroviare interne la sistemul feroviar regional, indiferent de lungimea frontierei de stat sau de suprafață. Evaluarea grafică a raporturilor menționate reliefează încadrarea statelor arabofone în patru clase (fig. 106): statele cu nivel ridicat al racordării feroviare cu spațiile limitrofe dispun de peste 3 puncte feroviare de trecere a frontierei și o rețea de căi ferate sub 3.000 km. lungime. Este un grup format din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
celor două state asigurând legătura feroviară dintre Golful Persic și Mediterana. statele cu nivel mediu al racordării feroviare externe reprezintă cea mai numeroasă categorie din rândul statelor arabe deținătoare de căi ferate, ce cuprinde 7 state din toate regiunile spațiului arabofon cu o lungime a rețelei feroviare sub 3.000 km. legată cu exteriorul prin 1-3 puncte feroviare de trecere a frontierei: Djibouti, Eritrea, Iordania, fâșia Gaza, Irak, Maroc, Tunisia, plus Israelul. statele cu nivel redus al racordării sistemului feroviar propriu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
numărul de puncte de trecere pe calea ferată/100 km. frontieră) reliefează capacitatea de conectare feroviară a frontierei unui stat, exprimată prin nivelul de echipare a frontierelor cu “porți feroviare” de tranzit. Evaluarea grafică a corelației specificate evidențiază gruparea statelor arabofone în patru categorii (fig. 107): statele cu capacitate superioară a frontierelor de conectare feroviară dispun de un contur frontalier terestru sub 5000 km. lungime și o densitate mare a trecerilor feroviare pe frontiere (peste 0,50 puncte rutiere/100 km
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Turcia. statele cu capacitate redusă a frontierelor de conectare feroviară se caracterizează prin lungimi ale frontierei terestre sub 5.000 km. și valori ale densității punctelor feroviar frontaliere sub valoarea de 0,20 puncte/100 km. Dintre cele 7 state arabofone (Irak, Egipt, Maroc, Eritrea, Iordania, Tunisia, Djibouti) plusIsraelul, doar Tunisia și Israelul beneficiază de două racorduri frontaliere pe calea ferată, celelalte state având o singură legătură feroviară cu exteriorul. De asemenea, cu excepția Egiptului și Irakului (ce au cea mai mare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
frontierelor de conectare feroviară externă (densități mici ale punctelor de trecere a frontierei pe calea ferată), situație în care se află Algeria, Sudan și Egipt, toate cu densități ale punctelor feroviar-frontaliere cu valori sub media generală a frontierelor din spațiul arabofon (0,004 puncte/100 km.). Fiecare din aceste trei state dispun de treceri feroviare pe câte o singură dyadă frontalieră (Egipt, Sudan) sau pe cel mult două dyade (Algeria), fapt care, coroborat cu lungimea mare a frontierelor lor, conferă imaginea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare, aflate în orizontul de interes atât al diferitelor puteri exterioare, cât și al puterilor regionale arabe și nearabe (vezi Capitolul 4.2.2.1. Prioritățile centrilor de putere în spațiul arabofon - interese strategice comerciale și militare). În prezent spațiul arabofon are o deschidere maritimă de 25.129 km., adică 54,3% din perimetrul său teritorial, procent ce definește trăsătura unei maritimități certe din puncte de vedere geografic, dată de cele cinci fațade maritime la care are acces natural: Oceanul Atlantic - 3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la nivelul cel mai ridicat, distingându-se state ce valorifică bine potențialul maritim și state, de regulă mai puțin dezvoltate și răvășite de conflicte prelungite, pentru care valorificarea maritimității proprii rămâne încă un deziderat dificil de îndeplinit. Pe ansamblul spațiului arabofon, infrastructura portuar-maritimă cuprinde un număr de 146 porturi maritime și fluvio-maritime, ceea ce reprezintă 4,7% din totalul porturilor marine de pe Glob, pondere cu mult mai redusă decât cea din alte spații geografice: Asia nearabofonă dispune de 20,3% din infrastructura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar inutilizată ori utilizată la parametri reduși. Într-o astfel de situație s-au aflat porturile din Eritrea după 1993 (Massawa, Aseb), din Somalia după 1988 (Berbera, Mogadishu, Merka, Kismayo), din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
9 porturi, majoritatea fluviale), Arabia Saudită (8 porturi foarte bine echipate) și Siria (8 porturi din care jumătate fluviale). Evaluarea structurii tipologice a infrastructurilor portuare relevă o preponderență covârșitoare a porturilor maritime comparativ cu cele fluviale și fluvial-maritime în toate statele arabofone, ca o reflectare a condițiilor naturale sau a celor economice existente (fig. 108). De altfel, doar 4 state arabe dispun de căi fluviale amenajate pentru navigație, respectiv Egipt și Sudan (pe Nil), Irak și Siria (pe Eufrat); Irakul și Sudanul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9%), Somalia (75%), Insulele Comore (66,7%), Yemen și Eritrea (50%). Dar chiar și unele state ce au intrat în ultimele decenii în “clubul bogaților” păstrează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
tip de infrastructuri portuare (Bahrain, Kuwait, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Liban, fâșia Gaza, Djibouti). A doua categorie de porturi, în ordinea ponderii deținute, este cea a porturilor mixte cu funcții multiple, ce dețin ponderea de 32,6% la nivelul întregului spațiu arabofon (57 porturi) și constituie majoritatea infrastructurii maritime în 3 state (Iordania, Liban și fâșia Gaza); Djibouti și Sahara Occidentală nu au porturi mixte; în restul statelor reprezintă 11 - 50% din infrastructura portuară. Cele 18 terminale destinate exportului hidrocarburilor echipează un număr
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8 km. de țărm), dar care maschează mari diferențe de densitate între state și între cele cinci fațade maritime ale domeniului arabofon. Astfel, fațada arabă de la Oceanul Indian se caracterizează prin cea mai redusă echipare portuară (19 porturi maritime), exprimată prin cea mai mare lungime de coastă ce revine unui port (377,4 km. de țărm), aici situându-se câteva dintre cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]