468 matches
-
între interesele de securitate ale S.U.A., Rusiei și U.E. Pentru regionarea politico-geografică a spațiului arabofon am propus un proiect bazat pe patru categorii ierarhico-taxonomice, în care unitățile de ordinul I sunt cele două mari ansambluri regional-continentale (Asia arabă și Africa arabofonă), ce cuprind patru regiuni de ordinul II (regiunea peninsulei arabe, regiunea “Cornului fertil”, regiunea Maghrebului extins, regiunea arabofonă mixtă est-africană), cu zece subregiuni de ordinul III. Statele reprezintă unitățile elementare de ordinul IV.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
proiect bazat pe patru categorii ierarhico-taxonomice, în care unitățile de ordinul I sunt cele două mari ansambluri regional-continentale (Asia arabă și Africa arabofonă), ce cuprind patru regiuni de ordinul II (regiunea peninsulei arabe, regiunea “Cornului fertil”, regiunea Maghrebului extins, regiunea arabofonă mixtă est-africană), cu zece subregiuni de ordinul III. Statele reprezintă unitățile elementare de ordinul IV.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Capitolul 3 Coordonate geopolitice regionale Pentru caracterizarea și analiza din punct de vedere geopolitic a spațiului arabofon vom lua în calcul o serie de raporturi funcțional teritoriale ce se desfășoară la nivelul arealului în cauză și care definesc personalitatea sa în spațiul politico-geografic mondial. Este vorba despre trei categorii de componente calitativ-spațiale, respectiv integrarea spațială, stările de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
periferie. Aceste trei coordonate forjează identitatea de stare a unui subiect teritorial și dau măsura valențelor sale de potențialitate pe harta politică. În cazul lumii arabe, parametrii și distribuția spațială a acestor mărimi, admit și confirmă caracterul intermediar al spațiului arabofon, ce se prezintă sub forma unui segment de contact median desfășurat de-a lungul bordurii sud-vestice a Rimland-ului circumeurasiatic. Nivelul integrării spațiale exprimă gradul de conectare la realitatea regională și mondială al unui subiect teritorial și este dat de conjugarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
considerare valorile mai multor mărimi ce definesc situația teritorială de fapt (poziția geografică, dimensiunile teritoriale, dimensiunile componentei demografice, potențialul economic, gradul de stabilitate, potențialul financiar destinat apărării), ale căror efecte însumate cuantifică cantitativ și justifică în același timp, segregarea spațiului arabofon pe paliere de centralitate (spații pivotale) și periferice. 3.1. Geopolitica integrării spațiale Principiul integrării din teoria generală a științelor geografice reprezintă un element de bază aplicabil și în geografia politică, menit să sublinieze realitatea complexă a existenței și funcționării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
relaționale pe care le stabilește în acest cadru - integrarea funcțională. Putem vorbi așadar despre o dublă integrare, funcțional-spațială, care dă măsura locului, rolului și potențialului relațional al unui stat în cadrul sistemului ierarhiei mondiale, definind totodată una din fațetele intermediarității spațiului arabofon. Funcție de scara de mărime la care se face referire, raporturile externe ale unui stat pot fi analizate la nivel bilateral și multilateral. Astfel, analiza spațială a legăturilor bilaterale ale statelor are în vedere relațiile politicodiplomatice și economice ale acestora, iar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ale statelor are în vedere relațiile politicodiplomatice și economice ale acestora, iar domeniului multilateral îi este circumscrisă integrarea lor în cadrul diferitelor organisme regionale și internaționale. În ambele variante ne propunem să urmărim evoluția în timp a relațiilor pentru fiecare stat arabofon, precum și a corelațiilor dintre ele, cu evidențierea caracteristicilor regionale a evoluției acestora și a tipologiei dinamicii lor pe țări și categorii de state. Pe acest fond,raporturile externe (politico diplomatice și comerciale) ale statelor arabe și atributele lor relațional-funcționale determinate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
organizații regionale, trebuie privite ca legături interconexive, iar integrarea lor în spațiul politico-geografic ca o rezultantă a interacțiunilor spațiale care le generează, respectiv fluxurile umane, materiale, de servicii și informații. 3.1.1. Dinamica și geografia relațiilor externe ale statelor arabofone Diferitele ramuri ale geografiei umane, inclusiv geografia politică, au operat de-a lungul timpului cu date și indicatori de reprezentare spațială ale unor elemente concrete, materiale, din domeniul ce face obiectul investigării lor științifice, precum distribuția teritorială a populației, așezărilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a unor parametri mai puțin concreți sau materiali, ce țin de sfera legăturilor externe proiectate de guvernele statelor în cauză. Este vorba despre o reprezentare în manieră geografică a acestor raporturi, respectiv o geografie a relațiilor politico-diplomatice bilaterale ale statelor arabofone, corelată cu o latură mai palpabilă și mai materială, cea a relațiilor economico comerciale externe (fluxurile comerciale și ponderea acestora în comerțul mondial). Totodată, pentru a da o imagine și o înțelegere obiectivă asupra realităților faptice analizate, o atare întreprindere
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
războiului, precum Liban, Siria, Transiordania, în timp ce altele și-au dobândit acest statut abia peste două-trei decenii, în anii ’60-’70, între care se detașează emiratele de la Golful Persic (Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman), dar și o serie de state arabofone mixte din Africa (Mauritania, Ciad, Somalia, Djibouti, Comore). Se remarcă faptul că, pentru statele arabe bogate în rezerve hidrocarbonice,stabilirea independenței de stat a fost corelată ori a fost precedată de începerea exploatării industriale a zăcămintelor petrolifere: Arabia Saudită în 1932
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Egiptul (cel mai activ stat arab pe eșichierul relațiilor bilaterale), Marocul, Tunisia și Iordania își consolidează statutul de cele mai angrenate state arabe în procesul relaționării bilaterale pe arena mondială, urmate de o puternică grupă mediană compusă din cele mai multe state arabofone (9 state): Liban, Siria, Irak, Kuwait, Qatar, Oman, Algeria, Libia, Bahrain. De remarcat viguroasa ascensiune a E.A.U. și puternica revenire a Libanului, în contextul pacificării acestei țări. De asemenea, s-au conturat două grupe la partea inferioară a clasamentului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Oman, Algeria, Libia, Bahrain. De remarcat viguroasa ascensiune a E.A.U. și puternica revenire a Libanului, în contextul pacificării acestei țări. De asemenea, s-au conturat două grupe la partea inferioară a clasamentului, alcătuite din cele mai instabile/nesigure state arabofone: Mauritania, Ciad, Djibouti, Yemen, Sudan, Eritrea. Totodată, ponderea țărilor cu care întreține raporturi bilaterale oficiale fiecare stat arab, din totalul statelor lumii, reprezintă un indicator ce dă măsura gradului de integrare și de racordare a statului respectiv în țesutul fluxurilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
tensiuni interne cu substrat etno-rasial, a înregistrat cea mai lentă dinamică procentuală a raporturilor bilaterale, în prezent întreținând relații politico-diplomatice cu numai 46,6% din statele lumii, procent ce o situează, alături de Ciad, Djibouti și Somalia, între cele 4 state arabofone ce întrețin legături diplomatice cu mai puțin de jumătate din statele Globului. În acest context, în funcție de dinamica edificării sistemului de legături politico diplomatice bilaterale și de gradul de integrare (ca pondere procentuală) în sistemul global de relații bilaterale, se identifică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
secolului al XX-lea stabiliseră relații bilaterale cu mai puțin de 10% din statele lumii, iar în prezent acest procent,se încadrează pentru fiecare din ele, între 40 60%.Această categorie cuprinde cele maisubdezvoltate state, de regulă din rândul statelor arabofone mixte (vorbitoare de arabă și de limbi nearabe), situate pe bordura sudică a arealului arabo-african, sub forma unei benzi discontinui, la contactul cu statele Africii nearabofone; excepție face Republica Arabă Yemen, țară arabă propriu-zisă, situată la limita naturală a spațiului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
jumătate dintre statele planetei (95 state). Sudanul dispune de un vast potențial teritorial, fie și numai prin prisma dimensiunilorsale, ceea ce suscită un anumit interes pe plan internațional, materializat în dinamica cea mai activă a relațiilor politico diplomatice dintre toate statele arabofone ale “brâului” sudic de contact, deși comparativ cu statele arabe mediteraneene foarte dinamice sub acest aspect (precum Egiptul învecinat, Tunisia, Maroc), evoluția raporturilor bilaterale sudaneze este relativ modestă. Astfel, în 1960, la doar patru ani după obținerea independenței, stabilise relații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ale fostului Yemen de Sud (Republica Populară Democrată Yemen), îndeosebi cele cu statele fostului bloc estic, s-au adăugat la cele ale Yemenului de Nord, sporind dinamica acestui parametru. Uniunea Insulelor Comore, stat insular situat la mare distanță de arealul arabofon continental, dar cu poziție strategico-maritimă de excepție, a înregistrat o evoluție moderat ascendentă, deși la un nivel redus, a raporturilor bilaterale până în orizontul anilor ’90. După anul 2000, datorită instabilității interne (conflicte între comunitățile insulare, lovituri de stat), au mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
semioficiale cu Algeria, pot fi încadrate în categoria legăturilor subversive, menite a promova interesele geopolitice algeriene în regiunea coastei atlantice a Africii de nord-vest, în detrimentul intereselor marocane. B. Dezvoltarea și structura spațială a relațiilor politico-diplomatice Dinamica raporturilor politico-diplomatice ale statelor arabofone a înregistrat atât o evoluție cantitativă, cât și o anumită specializare/structurare spațială, prin dezvoltarea mai pregnantă a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat, de tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și de conjunctura geopolitică dezvoltată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat, de tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și de conjunctura geopolitică dezvoltată în perioada postbelică. Pentru conturarea unui tablou elocvent în privința constituirii și dezvoltării spațiale a spectrului de relații externe ale statelor arabofone, vom considera ca spații de referință cele cinci continente locuite și prin urmare organizate din punct de vedere politico geografic, prin raportarea la numărul legăturilor politico-diplomatice stabilite pe fiecare regiune-continent în diferite momente ale ultimelor șase decenii și ponderea acestora
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nr. 18). Repartiția spațială diferențiată a volumului relațiilor externe ale statelor arabe, reliefează în fapt direcțiile de acțiune și obiectivele relativ diferite ale acestora la scară mondială și regională. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele domeniului arabofon aria țintă majoritară de desfășurare a raporturilor politico-diplomatice o constituie spațiile european, asiatic și african, ca urmare a legăturilor istorice tradiționale cu aceste regiuni, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Spațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de faptul că pentru toate statele domeniului arabofon aria țintă majoritară de desfășurare a raporturilor politico-diplomatice o constituie spațiile european, asiatic și african, ca urmare a legăturilor istorice tradiționale cu aceste regiuni, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei continente din proximitate. Spațiile continentelor american și oceano-australian reprezintă o componentă mai redusă în plaja de relaționare bilaterală a statelor arabe, datorită atât distanței geografice propriu zise, cât și distanței geopolitice de interes față de marea majoritate a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sale politico diplomatice vizează state africane, 25,5% cu state europene), deși procentul de peste o cincime (21,8%) a legăturilor bilaterale cu statele asiatice, îndreptățește republica egipteană să aspire la un statut triplu-valent de interfață euro-africano-asiatică. De altfel, fiecare stat arabofon și-a dezvoltat în ultimele trei-patru decenii un tablou al relațiilor politicodiplomatice cu o structură spațială adaptată propriilor aspirații regionale, izvorâte din tendința naturală de a urmări direcțiile considerate prioritare pentru construirea/deservirea propriului hinterland de interese (fig. 47 și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
propriilor aspirații regionale, izvorâte din tendința naturală de a urmări direcțiile considerate prioritare pentru construirea/deservirea propriului hinterland de interese (fig. 47 și fig. 48). Funcție de propensiunea și ponderea relațiilor bilaterale cu țări de pe cele trei continente învecinate, în spațiul arabofon se identifică patru categorii de state: a. Statele cu ponderea cea mai mare a relațiilor politico-diplomatice în Europa și Africa sunt localizate aproape în totalitate în Africa arabofonă (Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Sudan, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea). Sunt state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ponderea relațiilor bilaterale cu țări de pe cele trei continente învecinate, în spațiul arabofon se identifică patru categorii de state: a. Statele cu ponderea cea mai mare a relațiilor politico-diplomatice în Europa și Africa sunt localizate aproape în totalitate în Africa arabofonă (Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Sudan, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea). Sunt state al căror cadru relațional extern este dominat de raporturile politico-diplomatice cu statele africane și europene, aspect care schițează una din componentele ce definesc valențele lor de periferie de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Apropiat, constituie nucleul mediteraneeano-levantin al relațiilor biunivoce dintre cele două continente. Războiul civil din Liban (1975-1990) a determinat în această perioadă o scurtă sincopă a predominanței simultane a relațiilor cu statele din Asia și din Europa. Analiza ponderii integrării statelor arabofone în organismele regionale și mondiale relevă faptul că, în majoritatea situațiilor înregistrate, evoluția proporției celor două tipuri de structuri în economia generală a integrării fiecărui stat a cunoscut, de regulă, o dinamică reciproc inversă în ultimele cinci decenii. Statele ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au deranjat modelele de evoluție consacrate. De asemenea, unele state, stabile și prospere, au cunoscut o evoluție caracterizată printr-un relativ echilibru între ponderile deținute de integrarea în organizațiile regionale și cele mondiale. Pornind de la specificitățile evolutive menționate, în spațiul arabofon se disting următoarele tipuri ale dinamicii de integrare în structurile internaționale (fig. 63 și fig. 64): a. Statele cu dinamică ascendentă a integrării în structurile regionale constituie un grup format din șapte state situate exclusiv în Africa arabofonă (Algeria, Libia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]