32 matches
-
alcătuit din două „cercuri”: primul, doisprezece apostoli, bărbați; al doilea, un număr de femei venite împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit în Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
50 d.Hr., mult după misiunea lui Isus. 2. „Iscariot” face aluzie la caracterul personajului (etimologie psihologizantă). De fapt, în acest caz, avem de-a face nu cu un supranume, ci cu o poreclă, care poate fi pusă în legătură cu verbul aramean scheqar, „a înșela”. Iuda Iscariotul ar însemna așadar Iuda „Înșelătorul, Mincinosul”. J.-A. Morin, plecând de la același raționament, pune numele în legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus în LXX prin paradidonai. „Iscarioth” înseamnă, în acest caz, „cel care urmează să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
al Cerului; sărăcia e o amenințare. Libertatea individuală și Ordinea economică vor fi de acum înainte inseparabile și vor progresa împreună până în zilele noastre. în jurul anului 850 î.e.n., fenicienii își perfecționează alfabetul; aproximativ sub această formă îl utilizăm și astăzi. Arameenii se instalează în Siria, în timp ce, alături de ei, în Israel, proorocesc Amos, Isaia și Osea. Puțin mai târziu, în 753 î.e.n. - în vreme ce minuscula Atenă este pe cale să devină una dintre cele mai influente puteri ale lumii, nu atât prin armatele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
diaconii erau arabi. Creștinii monofiziți erau conduși pentru Egiptul copt, de către Patriarhul copt de la Alexandria, iar pentru restul Imperiului de către Patriarhul armean a cărei autoritate se întindea și asupra siriacilor-iacobiți, ca și asupra nestorienilor de la frontiera turco-persană, vorbitori ai limbii arameene. Maroniții proveneau dintr-o erezie ieșită din monofizism, numită monotelism, care accepta în persoana lui Iisus Hristos o singură voință, cea dumnezeiască. Ei erau situați din punct de vedere geografic, în regiunea Libanului de astăzi și se vor alătura Romei
DESPRE CRESTINISMUL ARAB, INTRE TRADITIE SI TERITORIALITATE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344944_a_346273]
-
Capitala” (1943). Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele pescarului Seled (1972), include și versuri din reviste, înfățișându-se ca un ciclu unitar, care degajă o atmosferă exotică aparte. Sub pretextul atribuirii înfocatului poem de dragoste unui pescar aramean, poem tălmăcit de un ierusalemitean, în două secvențe lirice se conturează povestea inițierii erotice a unui tânăr, care însă nu ajunge la împăcarea dintre inimă și minte. Sursa de inspirație este paradigma înțelepciunii de a trăi și a înțelege iubirea
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
alcătuit din două „cercuri”: primul, doisprezece apostoli, bărbați; al doilea, un număr de femei, venite Împreună cu Învățătorul lor tocmai din Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, Însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit În Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
anilor 50 d.Hr., mult după misiunea lui Isus. „Iscariot” face aluzie la caracterul personajului (etimologie psihologizantă). De fapt, În acest caz, avem de-a face nu cu un supranume, ci cu o poreclă, care poate fi pusă În legătură cu verbul aramean scheqar, „a Înșela”. Iuda Iscariotul ar Însemna așadar Iuda „Înșelătorul, Mincinosul”. J.-A. Morin, plecând de la același raționament, pune numele În legătură cu rădăcina sagar/sakar, „a preda”, tradus În LXX prin paradidonai. „Iscarioth” Înseamnă, În acest caz, „cel care urmează să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
parte, vor să definească poporul pornind de la o „genealogie”. În mentalitatea populară care reflectă acest fel de povestiri, exista un mod simplu dar eficient pentru a afirma identitatea poporului: israeliții se deosebesc de popoarele vecine, precum amoniții, moabiții, filistenii, ismaeliții, arameenii și edomiții, pentru că au strămoși diferiți. Pe de altă parte, această „genealogie” stă la baza unor „drepturi fundamentale”, precum dreptul asupra pământului. Numai urmașii lui Abraham, Isaac și Iacob au dreptul la țara Canaanului și la celelalte binecuvântări promise de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Feniciei un aliat împotriva dușmanilor comuni, mai ales asirienii care caută ieșire la Marea Mediterană și care apar pentru prima oară în regiune în timpul lui Asurbanipal al II-lea (883-859 î.C.). Acest rege ajunge la Mediterana după înfrângerea câtorva state arameene care devin vasale Asiriei, iar cele trei mari cetăți feniciene, cu cele trei porturi, Biblos, Tir și Sidon, sunt obligate să-i plătească tribut. Pe de altă parte, între Israel și porturile feniciene s-au stabilit strânse raporturi comerciale. Israel
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu corespunde criteriilor noastre cât privește istoricitatea și obiectivitatea. Conform cronologiei pe care istoricii au reușit să o reconstruiască, Regele Ahab a murit în același an al bătăliei de la Qarqar, în 853 î.C. Faptul că regele Ahab era aliatul arameenilor din Siria împotriva lui Salmanasar al III-lea în bătălia de la Qarcar ridică un semn de întrebare asupra celor două povestiri biblice care descriu două bătălii dintre Israel și arameeni (1Rg 20 și 22). Conform 1Rg 22, regele Ahab ar
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în 853 î.C. Faptul că regele Ahab era aliatul arameenilor din Siria împotriva lui Salmanasar al III-lea în bătălia de la Qarcar ridică un semn de întrebare asupra celor două povestiri biblice care descriu două bătălii dintre Israel și arameeni (1Rg 20 și 22). Conform 1Rg 22, regele Ahab ar fi fost chiar rănit și ucis în timpul bătăliei de la Ramot Galaad. În realitate, regele Ahab este rar citat nominal în timpul acestor două povestiri (vezi 1Rg 20,2.13.14; 22
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai frecvent denumirea mai vagă de „regele lui Israel”. Conform specialiștilor, aceste două texte reflectă împrejurările unei epoci mai recente, din timpul domniei regilor Ioahaz (820-803 î.C.) și Ioaș (803-787 î.C.), care au fost nevoiți să lupte împotriva arameenilor din Damasc, a căror putere creștea, în timp ce Israelul decădea (vezi 2Rg 13,3-5.22.24-25). Tradiția a făcut din Ahab protagonistul acestor două povestiri pentru că era considerat un rege nelegiuit; aceste povestiri tind să demonstreze puterea profeților (1Rg 20), în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
incongruență arată că redactorul 1Rg 22 a legat destul de artificial acest capitol de povestirea care îl precede. Intenția teologică este, așadar, mai puternică decât precizia istorică. Probabil - evident, nu putem verifica această ipoteză - Ahab nu a murit după bătălia împotriva arameenilor, ci mai degrabă în bătălia de la Qarqar împotriva asirienilor în anul 853 î.C. Regele moare de fapt în acel an. Dar, cum Biblia nu amintește această bătălie, îl „face” să moară pe Ahab în alte circumstanțe. Moartea violentă a
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o pânză umedă. Există însă o problemă. Conform documentelor lăsate de Salmanasar al III-lea, regele Aramului (Damascului) nu se numea Ben Hadad, ci Hadad Ezer (Hadad-idri). Avea regele Damascului două nume asemănătoare? Ben Hadad înseamnă „fiul lui Hadad” [zeul arameenilor, asemănător lui Baal, zeul ploii și al fertilității] și Hadad Ezer înseamnă „[Zeul] Hadad este ajutorul meu”. Îi confundă Biblia pe cei doi regi ai Damascului? Este de preferat probabil prima soluție. Iehu este însă numit „fiul lui Omri”, pe când
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu doar din israeliți, ci și din cananeeni. În schimb, regele Ahab este lăudat (implicit) în analele asiriene care afirmă - spre jumătatea secolului al IX-lea î.C. - că el se afla în fruntea unei colații formate din regii cananeeni, arameeni, filisteni și fenicieni, care, deși a fost învinsă în bătălia de la Qarcar, pe fluviul Oronte, în anul 853 î.C. a reușit să blocheze temporar înaintarea asirienilor spre vest. c) În alte cazuri pe care le-am semnalat deja (vezi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
colinare mai la nord (Israelul) și munții din Iudeea (Iuda), creând ceea ce, în mod obișnuit, e numită „monarhia unită”. În afară de aceasta, relatarea biblică îi atribuie lui David mai multe victorii militare împotriva filistenilor, a unei părți din regatele transiordaniene și arameene, ajungând astfel la construirea unui „imperiu” extins până la Damasc (2Sam 8). În ultimii ani, studiile arheologice și-au exprimat mari rezerve asupra istoricității acestor informații și asupra realei existențe a unui asemenea „imperiu”. Recentele cercetări arheologice au demonstrat că, de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în mai multe lupte pentru stabilirea hotarelor cu Regatul Israel. Câțiva regi din această perioadă: Roboam (931-914 î.C.), Abiam (914-911 î.C.) și Asa (911-870 î.C.) nu sunt cunoscuți în afara Bibliei. Acesta din urmă ar fi plătit tribut arameenilor din Damasc pentru a și-i face aliați împotriva lui Israel (1Reg 15,18-20), semn al dificultății pe care Regatul lui Iuda o avea pentru a se impune împotriva lui Israel. Dacă este adevărat că succesorul său, Ioram (846-842 î
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
11,23-24: „Acum, întrucât Domnul Dumnezeul lui Israel i-a alungat pe amorei dinaintea poporului său Israel, tu vrei să stăpânești [țara] lor? Oare nu stăpânești ceea ce ți-a dat să stăpânești Chemoș, dumnezeul tău?” sau de discursul atribuit curtenilor arameeni în 1Rg 20,23: „Dumnezeul lor este un dumnezeu al munților; de aceea au fost mai puternici decât noi, dar dacă vom lupta cu ei în câmpie, vom fi mai puternici decât ei”, în care este clară concepția religioasă a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
localitatea Horvat ‘Uza: „Așa spune Limilk: spune-i lui Lblbl « Ce mai faci? Eu te binecuvântez înaintea lui Qaus»”) și confirmă presupunerea că morfologia religioasă a lui Yhwh nu este atât de diferită de cea a altor zei supremi ai arameenilor, moabiților sau edomiților. Diferite ostraca de la începutul secolului al VI-lea î.C. provenind de la Lachiș conțin invocarea zeului Yhwh ca divinitatea purtătoare de pace și bunăstare, prin următoarea formulă de politețe: „Să-i dea Yhwh putere regelui meu să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
zeița Kubaba. Aceste plăci ar confirma influența asiriană semnificativă în partea nordică a regatului lui Israel în timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al IX-lea î.C. fapt care se potrivește bine cu perioada victoriilor obținute de regele aramean Hazael împotriva lui Israel. Succesiv, sunt datate șase sigilii reprezentând o zeiță înconjurată de un cerc de stele, ce poate fi identificată cu zeița Iștar (Ornan, 2001). Ele provin tot din teritoriul regatului lui Israel, dar sunt databile în perioada
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
apropiere de așa-numitul „Bull-site”, loc de cult în aer liber, localizat la circa 30 km nord-vest de Samaria, sau ținând cont de polemica din Cartea profetului Osea împotriva „vițelului din Samaria” (cf. Os 8,5-6). Aproape de granița cu regatul aramean al Damascului, Dan era o cetate importantă în Regatul lui Israel. Aici, alături de un stabiliment probabil de cult, aproape de poarta orașului în care se aflau un tron și un baldachin, în zona de nord a cetății a fost găsit un
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cupă cu oase de animale și alte instrumente de cult. Această așezare, despre care unii afirmă că are legătură cu activitatea regelui Ieroboam I (1Reg 12,28-30), a fost distrusă, spre jumătatea secolului al IX-lea î.C., probabil de arameenii lui Hazael, învingători asupra israeliților, dar imediat reconstruită și apoi restructurată diferit. În această fază succesivă este relevantă descoperirea unui altar din piatră, cu un imponent corn al altarului de circa 50 cm, și a altor ustensile de cult, veselă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Teologia a templului închipuit ca locuință a zeului în mijlocul poporului său este confirmată nu doar în Biblia ebraică (Dt 12,11; 14,23; 1Reg 8,13; 2Cr 6,1-2; Is 8,18), ci și de unele inscripții regale feniciene și arameene, precum inscripția regelui Așmunazor din Sidon din secolul al V-lea î.C.: „[Eu și mama mea] am construit casele zeilor: templul lui Astarte din Sidon «a pământului mării» și am făcut să locuiască pe Astarte în «cerurile puternice»” (KAI
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aceste ritualuri putem vedea, de exemplu, în 1Rg 22,10-12 unde profetul Sedecia prezice victoria purtând niște coarne de fier pe cap sau în 2Rg 13,15-19 unde lansarea săgeților de la fereastră anticipa ritual și magic victoria regelui Ioaș asupra arameenilor. În ciuda dificultății de a găsi în Biblie mărturii care să se refere la religiozitatea populară, mai sus citatele interziceri împotriva magiei pot fi o oglindă a ceea ce se întâmpla efectiv în familiile israelite. Această opinie este de asemenea confirmată de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
onoarea și devotamentul față de acesta și au construit un templu numit Baalbek, templul lui Baal, de către vecinătăți și chiar de Fenicia. Centru agricol, un important district, orașul Atargatis, partener al Dumnezeului său, a dobândit curând supremația religioasă asupra tuturor orașelor arameene. După cum rezultă, cauzele creării acestui oraș și numele locuitorilor acestuia, originea și data au devenit mai puțin obscure 60. Ca urmare a cuceririi de către Alexandru cel Mare, coloniile grecești comerciale au fost stabilite de-a lungul coastei libaneze și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]