57 matches
-
dintre dușmanii sau chiar prietenii mei care-mi reproșează subtil că, acum aproape 6000 de ani, eu am scris Biblia, în limba arameică...− Ei, și? le spun. Nu vă supărați pe mine. Ce folos c-am scris-o atunci în arameică, dacă astăzi nu mai știu s-o citesc?” - Jurnalul Național, 12 ianuarie 2015 Intreg colectivul teatrului este alături de familia lui Aurel Storin și transmite sincere condoleanțe. Dumnezeu sa îl odihnescă în pace! Referință Bibliografică: A încetat din viață Aurel Storin
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446979206.html [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
cântec este iubit de copii și pare destinat copiilor pentru a-i menține treji până la miezul nopții, ora până la care trebuie continuată masă specială de „seder” (=ordine) conform tradiției. Cântecul pare un basm versificat pentru copii. Cântecul acesta, în limba arameica, este intitulat „Hâd Gadya”, în traducere exactă „Numai un ied”. Diferite traduceri devenite populare i-au schimbat puțin titlul, adoptând formulă inexacta (dar încetățenita în folclor) „Un ied mic” sau „Un ieduț”. Formă în care mi-l amintesc din copilărie
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491870006.html [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
netilat lulav." "Binecuvântat fii Iahve (DOAMNE), Dumenzeul nost Împaratul Zidirii, Care ne-ai sfințit (sanctificat) în Mișwothav (Poruncile Date), Și ne-ai poruncit să ridicăm Lulav."</br> A șaptea zi de Sucot este cunoscută sub numele de Osana Rava (din arameică: הוֹשַׁעְנָא רַבָּא, "Mare Osana/Mare Ectenie"). Această zi este marcată de un serviciu special, în care se fac șapte circuite de credincioșii care țin buchetul celor patru specii
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Palmyrei, și în cele din urmă a pierdut și Armenia. În secolul III d.H., partea de est a Imperiului Roman au căzut în mâinile Palmyrei, care era în plină ascensiune. Palmyra era formată dintr-un amestec de neamuri siriace și arameice, alături de câțiva întreprinzători greci. Aceștia numeau orașul Tad'mor. Era o străveche așezare, fiind populată neîntrerupt din jurul anului 7000 î.H. Despre palmireni, Appian spunea „Ca negustori, palmirenii aduc fructele Indiei și Arabiei, din Persia. Aceste fructe ei le vând
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
este descris ca un luptător deosebit de puternic care combate forțele răului care încearcă să distrugă lumea. Baal este fiul zeului El și fratele zeului Yam și al zeiței Anat, precum și soțul zeiței Ashtoret. Baal este privit în miturile canaanite-feniciene și arameice siriene ca un erou, războinic fără prihană, purtând un coif cu coarne (simbol al fertilității), care ține într-o mână o măciucă, iar în celalaltă un fulger. Coarnele simbolizează fertilitatea. Baal calcă norii, glasul său răsună ca tunetul. Sălașul său
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
Iahve (adonai) Eloh’ei’nu ue’Eloh’ei abu’tei’nu" "Șe’yistalku aoy’vei’nu”. (amin)" ""Facă-se voia Ta, IAHVE (domnul) Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri," "că dușmanii noștri să fie luați". (yistalku - de la Selek, sfecla în arameică)" Mâncăm Curmale (Tamar) Curmalele sunt un alt aliment dulce, adesea asociat cu Roș hașana. Ne-am distrat făcând legătura între cuvântul pentru data (Tamar), care ne amintește de cuvântul ebraic pentru "capăt" (de exemplu, se poate termina rău în viețile
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
adonai) Eloh’ei’nu ue’Eloh’ei abu’tei’nu " Șe’yitamu șone’nu”. (amin) ""Facă-se voia Ta, IAHVE (domnul) Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri," "ca cei care ne urăsc să fie sfârșiți"." (yitamu - de la Tamar, curmale în arameică) Mâncăm Rodie (RIMON) Posibilitatea de-a mânca o rodie ne amintește de dulceața Torei: Fie ca noul an să fie bun și dulce pentru noi toți, și dreptatea slujirilor noastre să crească, cum sunt de multe semințele de rodie (1
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
semitică de relativ mare răspândire, limba cuceritorilor caldeeni neo-babilonieni din secolul al VI î.Hr. aramaica a devenit lingua franca și limba oficială mai întâi a imperiului neo-babilonian și apoi și a Imperiului Persan.În zilele noastre , formele moderne ale limbii arameice numite neo-aramaice mai sunt vorbite în viața de zi cu zi în mici comunități arabe și "asiriene" creștine, precum și evreiești din Orientul Mijlociu (în Siria-de pildă în satul Ma'aloulah, în Liban, Irak, S.U.A sau Cipru, în rândurile evreilor
Limba aramaică () [Corola-website/Science/302455_a_303784]
-
asemenea Gehinnom-ului și Tofet-ului.(Ieremia 19:2-6)(Ieremia 19:11-14) Denumirea Hinnom este menționată iar în cartea Neemia 11:30, unde se povestește că exilații evrei întorși din Babilon au poposit între Beer Sheva și Hinnom. Traducerile Bibliei ebraice în arameica, cunoscute sub numele de Targum, amintesc de Gehinnom în versetele despre înviere, judecată și soarta celor păcătoși. Ele adaugă expresia „a doua moarte” și numele Gehinnom la sfarsitul cărții Isaia, unde versiunea ebraica nu menționează nici Gehinnom , nici „a doua
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
37, dar apar doar trei. Cartea lui Enoh prezintă interes pentru teologi, istorici, filozofi, scriitori, etc. Fragmente din diverse apocrife identificate în Manuscrisele de la Marea Moartă (găsite începând din 1947), atestă că redactarea Cărții lui Enoh s-a făcut în arameică, adică ebraica veche. Apoi a fost tradusă în grecește după care în toată lumea în diferite limbi. S-a descoperit în spațiul ortodoxismului est-european o variantă în slavonă, numită "Cartea tainelor lui Enoh", mult mai fragmentată, dar mai bogată în amănunte
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
Iordan. Ei au cucerit Hauranul și pe la 85 î.Hr. regele lor, Aretas al III-lea, s-a văzut stăpân al Damascului și al Coele Syriei. Numele proprii din inscripții sugerează, însă, că ar fi de origine arabă, dar influențate de arameică. După Starcky, strămoșii nabateenilor ar fi fost mai degrabă "Nabatu" din sudul Arabiei (migrația pre-Khalană). Deoarece diferite grupuri din cadrul nabateenilor își scriau numele în moduri ușor diverse, arheologii nu au tranșat chestiunea dacă era vorba de același trib și care
Nabateeni () [Corola-website/Science/332506_a_333835]
-
Mohél (în ebraică מוֹהֵל, în pronunția veche așkenază móihel, la plural מוֹהֲלִים mohalim, în arameica:מוֹהֲלָא mohalá - "circumcizator") este un evreu instruit în practicarea circumciziei rituale evreiești - brit milá. În limbajul medical există pentru circumcizator termenul de origine greacă „peritomist”ul este „peritomist ritual”. Substantivul ebraic mohel (în arameica
Mohel () [Corola-website/Science/337461_a_338790]
-
arameica:מוֹהֲלָא mohalá - "circumcizator") este un evreu instruit în practicarea circumciziei rituale evreiești - brit milá. În limbajul medical există pentru circumcizator termenul de origine greacă „peritomist”ul este „peritomist ritual”. Substantivul ebraic mohel (în arameica „mohala”) este o formă influențată de limbă arameica, care derivă din aceeași rădăcina cu cuvântul „milá” - circumcizie sau „tăiere împrejur” și cu verbul a circumciza - „mal”. El a apărut pentru întâia oară în secolul al IV-lea, ca denumire a
Mohel () [Corola-website/Science/337461_a_338790]
-
mohalá - "circumcizator") este un evreu instruit în practicarea circumciziei rituale evreiești - brit milá. În limbajul medical există pentru circumcizator termenul de origine greacă „peritomist”ul este „peritomist ritual”. Substantivul ebraic mohel (în arameica „mohala”) este o formă influențată de limbă arameica, care derivă din aceeași rădăcina cu cuvântul „milá” - circumcizie sau „tăiere împrejur” și cu verbul a circumciza - „mal”. El a apărut pentru întâia oară în secolul al IV-lea, ca denumire a slujitorului de cult care efectuează circumcizii (tratatul talmudic
Mohel () [Corola-website/Science/337461_a_338790]
-
Caracalla conțin inscripții favorabile relațiilor bune cu Roma, cum nu se pot vedea pe monedele altor orașe.De pildă: Prezența de neevrei politeiști este evidențiată atât de Talmud, cât și de excavațiile arheologice care au dat la iveala citadela (în arameică:hakra) regală, cu soldați romani, un templu roman în cinstea triadei capitoline, un teatru. În secolul al IV-lea creștinismul, devenit religie oficială, a început sa se întărească la Sepphoris. După tradiția creștină, la Tzipori au locuit Ioachim și Ana
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
lui Iosephus Flavius, Matityahu ben Matityahu Hacohen i-a folosit ca sprijin și îndrumător. Iosephus a fost un istoric de cultură deopotrivă ebraică - religioasă și laică internațională (adică, la vremea respectivă, cultura elenistă, latină, babiloniană/persană, asiro-caldeeană). El vorbea ebraica, arameica, latina, greaca și - posibil - alte limbi din Orientul Apropiat. În "„Autobiografia”" sa Iosephus menționează că la 13 ani era deja investit ca preot în Ierusalim, s-a izolat în deșert pentru o perioadă de sihăstrie, apoi s-a înrolat în
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
3.9.2) o statuie a lui Iosephus Flavius a fost ridicată la Roma. Iosephus Flavius a fost un istoric de cultură ebraică - religioasă și laică internațională (adică, la vremea respectivă, cultura elenistă, latină, babiloniană/persană, asiro-caldeeană). El vorbea ebraica, arameica, latina, greaca și - posibil - alte limbi din Orientul Apropiat. Opera sa este estimată a fi un document de primă sursă a istoriei Iudeei din primul secol. Datorită faptului că și-a trădat poporul, devenind colaborator, propagandist și negociator din partea Romei
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
căror covârșitoare majoritate contestă integral sau în parte autenticitatea acestuia”. „Războiul Evreilor” (în , , ), 7 volume traduse în limba germană în 1552. Cartea descrie primele agitații antiromane din Iudea din 66, până la cucerirea și distrugerea Ierusalimului de către Titus. Scrisă inițial în arameică a fost tradusă de Iosephus în limba greacă prin anii 75-79. Unul dintre volume relatează rezistența unui grup de luptători evrei care s-au refugiat în pustiu, la Masada, un fost pichet de pază herodian aflat pe un pisc din apropierea
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
interzise. Postul începe de la apusul de soare și se încheie după căderea nopții în ziua următoare. Serviciul divin de Yom Kippur începe cu rugăciunea cunoscută sub numele de "Kol Nidrei", care trebuie să fie recitat înainte de apus. (Kol Nidrei, din arameică "toate jurămintele", este un act de anulare publică a jurămintelor religioase făcute de evrei în timpul anului precedent. Aceasta se referă numai la nerealizarea jurămintelor făcute între o persoană și Dumnezeu, și nu anulează sau eliberează orice jurăminte făcute între oameni
Sărbători evreiești () [Corola-website/Science/304416_a_305745]
-
altă personalitate care a cizelat ebraica medievală a fost Moise Maimonide, care a folosit (pe lângă scrierile sale în limba arabă) o ebraică bazată pe tradiția mișnaică. Literatura rabinică ulterioară este scrisă într-un amestec dintre stilul lui Maimonide și ebraica arameică a Talmudului. În Evul Mediu ebraica a fost folosită ca limbă de comunicare între evrei din diferite țări, în special în domeniul comerțului. Limba ebraică a fost, împreună cu aramaica, o limbă a rugăciunilor și a studiilor religioase iudaice. Istoric, datorită
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
iar odată cu proclamarea statului independent Israel, la 14 mai 1948, ea a devenit limba oficială a acestuia. Limba ebraică contemporană folosește alfabetul ebraic (pătrat). Alfabetul pătrat de asemenea este folosit în aramaică și idiș. Acest alfabet a fost împrumutat din arameică în sec. al VI-lea înainte de Cristos. În alfabetul ebraic fiecare semn denotă un anumit sunet. În total alfabetul conține 22 de semne, toate fiind consonante. În ebraică nu există semne alfabetice care ar fi vocale, dar unele litere (alef
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
la sud, Marea Moartă la est și munții Feniciei la nord s-a vorbit și s-a scris în nenumărate limbi. Printre ele amintim Ebraica, o limba cultă, socială, Cnaanita și Arameica Babiloniană folosite și înțelese până departe în Mesopotamia, Arameica uzuală pentru diplomație și comerț. Mai târziu, apar alte limbi semitice ca de exemplu Ugarit, Feniciana, limbi arabice, iar cuceritorii de mai târziu ai acestor locuri au adus cu ei limbile Greacă, Persană, Latina Romană, Turca otomană, și în secolul
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
vremea împăratului Claudius, din anul 54 e.n., arată că în vremea aceea orașul a fost numit o vreme Claudiopolis , adică orașul lui Claudius și că dobândise probabil statutul de polis. În limba greacă orașul se numea Tiveriás (Τιβεριάς) , iar în arameica טבריא. Învățații evrei au căutat să născocească, prin speculații lingvistice și jocuri de cuvinte (midreshey milim), o explicație diferită, neaoșa, a numelui orașului. Astfel în Talmudul babilonean (Masehet Meghila p. 1,1) Rabinul Irmiya a legat numele Tiberias de cuvântul
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
o provincie persană. Limba oficială a Imperiului babilonian, și apoi a Imperiului persan Ahemenid a fost limba arameică, limba semitică, foarte apropiată de ebraică. Din acea vreme si limba vorbită a evreilor din Babilon dar și în Iudeea a devenit arameica, ebraica păstrându-și statutul de limbă principală a cultului religios. În anii următori au mai revenit în Țara Israelului și alte valuri de evrei din Babilon, sub conducerea lui Zerubavel, și a lui Ezra și Neemia. În epoca celui de-
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
civilizației evreilor, și carte de căpătâi a iudaismului - Talmudul babilonian, care a însumat polemicile si dezbaterile asupra legii - halaha și a tradiției de legende și povestiri - agada - care s-au desfășurat în marile școli - ieșive din orașele mesopotamiene cunoscute în arameică ca Sura, Pumbedita, Nehardea etc. Sefii obstei evreiesti babiloniene se numeau in aceasta epocă Resh Galuta, adica conducători ai Exilului. Sasanizii au ferit pe evreii din imperiul lor de pericolul Imperiului Bizantin devenit creștin, a cărui politică era profund ostilă
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]