57 matches
-
cântec este iubit de copii și pare destinat copiilor pentru a-i menține treji până la miezul nopții, ora până la care trebuie continuată masă specială de „seder” (=ordine) conform tradiției. Cântecul pare un basm versificat pentru copii. Cântecul acesta, în limba arameica, este intitulat „Hâd Gadya”, în traducere exactă „Numai un ied”. Diferite traduceri devenite populare i-au schimbat puțin titlul, adoptând formulă inexacta (dar încetățenita în folclor) „Un ied mic” sau „Un ieduț”. Formă în care mi-l amintesc din copilărie
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
dintre dușmanii sau chiar prietenii mei care-mi reproșează subtil că, acum aproape 6000 de ani, eu am scris Biblia, în limba arameică...− Ei, și? le spun. Nu vă supărați pe mine. Ce folos c-am scris-o atunci în arameică, dacă astăzi nu mai știu s-o citesc?” - Jurnalul Național, 12 ianuarie 2015 Intreg colectivul teatrului este alături de familia lui Aurel Storin și transmite sincere condoleanțe. Dumnezeu sa îl odihnescă în pace! Referință Bibliografică: A încetat din viață Aurel Storin
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
IV-lea î. Hr. I s-au adăugat ulterior unele părți istorice, care însă nu sunt recunoscute ca organice nici de tradiția iudaică, nici de o parte a celei creștine. Versiunile originare au fost redactate în ebraică, iar pe parcurs în arameică - limba uzuală a evreilor după întoarcerea din așa-numita „robie babilonică”, însemnând deportarea lor în Mesopotamia de către invadatorii asirieni și chaldeeni, între secolele VIII-VI î. Hr. A cunoscut copii și variante, a suferit îndreptări; către finele primului mileniu al erei
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Spre deosebire de Septuaginta, ea a cuprins și Noul Testament, fiind astfel prima veritabilă „integrală” a Bibliei, în înțelesul actual al cuvântului. Cărțile Noului Testament au fost scrise inițial în limba greacă. Despre Evanghelia Sfântului Matei există mărturii că a fost redactată în arameică. Acest text s-a pierdut, dar din fericire el fusese tradus în grecește, versiune în care s-a păstrat. Primele care au fost consemnate în scris par a fi Epistolele Sfântului Pavel, între anii 48-60 d. Hr. Cele patru Evanghelii
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
lor temporare în acele locuri, dar și a acelor pelerini romani, despre care ne vorbesc Faptele Apostolilor că ar fi asistat la începutul predicării lui Petru la minunile și la semnul prevestitor al limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
secolul 6 î. H.), o limbă scrisă folosită în scopuri religioase. Treptat, ea a încetat a mai fi o limbă vorbită. În secolul 4 î. H., când Alexandru cel Mare cucerește Palestina, locul ebraicii ca limbă vorbită fusese luat de arameică, o altă limbă semitică. În studiile despre Isus Hristos, se insistă asupra faptului că el a predicat în arameică, limbă de origine nomadă, venită din nordul Arabiei și care s-a stabilizat pe teritoriul Siriei actuale. Arameica a fost limba tuturor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
o limbă vorbită. În secolul 4 î. H., când Alexandru cel Mare cucerește Palestina, locul ebraicii ca limbă vorbită fusese luat de arameică, o altă limbă semitică. În studiile despre Isus Hristos, se insistă asupra faptului că el a predicat în arameică, limbă de origine nomadă, venită din nordul Arabiei și care s-a stabilizat pe teritoriul Siriei actuale. Arameica a fost limba tuturor populațiilor din Orientul Apropiat începând din secolul 3 î. H. Dintre diversele sale varietăți, s-a păstrat numai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vorbită fusese luat de arameică, o altă limbă semitică. În studiile despre Isus Hristos, se insistă asupra faptului că el a predicat în arameică, limbă de origine nomadă, venită din nordul Arabiei și care s-a stabilizat pe teritoriul Siriei actuale. Arameica a fost limba tuturor populațiilor din Orientul Apropiat începând din secolul 3 î. H. Dintre diversele sale varietăți, s-a păstrat numai siriaca, ca limbă a culturii creștine până în secolul 10; după această dată, siriaca s-a menținut numai în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu atât mai mult cu cât în lume nu există întâmplări, ci doar legături cauzale între fenomenele din lumea fizică și cea spirituală” (p. IX). Puțin mai jos el adaugă înrudirea dintre limbile indoeuropene și limbile semite: araba, ebraica, feniciana, arameica, siriana etc. Dar de la recunoașterea acestor înrudiri până la originea naturală a limbajului și la evoluția structurală comună a tuturor limbilor este o cale pe care neogramaticii nu au putut să o străbată. Toate „înrudirile îndepărtate“ ale limbilor indoeuropene cu alte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lingua franca 207) este o limbă care înlesnește comunicarea dintre diverse comunități sociolingvistice. Rolul de lingua franca l-au jucat în decursul timpului, în diverse zone ale lumii, numeroase limbi: akkadiana (sec. XX-XV i.C. în Orientul Mijlociu), apoi sumeriana și arameica în aceeași zonă, sanscrita și chineză clasică în Orientul Îndepărtat, nahuatl în America Centrală, quechua în America de Sud etc. Limba (de circulație) internațională este o limbă vehiculara de nivel planetar și poate fi o limbă naturală (de pildă, engleza) sau o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a cărei carte sacra e numită "Avesta"), sanscrita în hinduism, pali (limba în care e redactat canonul budist), chineză clasică și tibetana clasică în budism; liturghia iudaica folosește ebraica biblică și iudeo-aramaica; în creștinism, Vechiul Testament e redactat în ebraică și arameica, iar Noul Testament în greacă koine. Creștinismul este religia care folosește cele mai multe limbi liturgice: latină ecleziastica a romano-catolicilor a fost înlocuită tot mai mult cu limbi vernaculare, mai ales după 1965; greacă medievală (medie) e folosită de ortodocșii greci, armeana clasică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche) mwt tigré (hasa) mwt BERBERA shilha mta kabyl əmmət tuarega əmmət zenaga ēmmwi, ēmmi CUȘITICĂ rendille a-mut! aweer (boni) -wudsomali mōd CIADIANA hausa mútùù 6.3.1
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau proto-semitica s-a fragmentat începînd cu mileniul V i.C. O primă clasificare a limbilor semitice are în vedere două grupuri, unul oriental, azi dispărut, din care făcea parte akkadiana, și unul occidental, cu două subramuri: nordică (cananeeana și arameica) și sudică (arabă, sud-arabica, limbile etiopiene). Deosebirea oriental/occidental are la bază opoziția de aspect între aorist și prezent vs. opoziția nerealizat/rezultat.268 Cele mai vechi texte akkadiene, cu scriere cuneiforma, datează din a doua jumătate a mileniului III
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a doua jumătate a mileniului III i.C. Clasificările mai recente au în vedere, mai frecvent, trei ramuri principale: - ramură de nord-est: akkadiana, l. m. (cu variantele asiriana și babiloniana), eblaită, l. m. și sureth (neo-arameică orientala) - ramură de nord-vest: arameica veche, l.m. (cu variantele samariteana, palestiniană, nabateeană, palmyreană), neo-arameică, ebraică, ugaritică (l.m.), feniciana (l.m.), punica (l.m.), moabită (l.m.), vechea cananeeană (l.m.), siriacă - ramură de sud: arabă propriu-zisă (literară, dialecte magrebiene, dialecte din Orientul Apropiat, malteza, arabă siciliana, arabă andaluza, siculo-arabă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele popoare apatride ale lumii actuale. Limba "internațională" a educației și a comerțului în sec. VIII i.C
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fiu al lui Noe se numea Ham (> hamitic). Trei perioade în istoria limbii: veche, medie, modernă. Siriaca veche este folosită astăzi că limba liturgica de maroniții catolici, de catolicii sirieni, de iacobiții sirieni, de nestorieni și alte biserici. Aramaica actuala (arameica, siriacă, aișor) are trei grupe dialectale: siriaca occidentală (Siria, America), siriaca orientala, neo-siriaca (Irak, Caucaz, Europa, America, Australia) și neo-aramaica centrală (Turcia, Siria, Suedia); siriaca orientala vorbită în Armenia este numită aișor (arm. aysor = "asirieni"); diaspora mondială familia afro-asiatică, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Suedia); siriaca orientala vorbită în Armenia este numită aișor (arm. aysor = "asirieni"); diaspora mondială familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul central; VSO; aramaica antică, ca și akkadiana, au avut tendința de a urma un model SOV, urmare a influenței sintactice persane arameica pătrată, siriacă abjad, ebraică, arabă etc. 18. araucana (mapudungun, mapuche) N Chile, Argentina; considerată de Joseph Greenberg un subgrup compus din patru limbi: araucana, mapuche, moluche și pehuenche. familia amerindiana, ramura araucana, grupul mapudungun; limba polisintetica cu elemente incorporante "scriere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
i.C.; cele mai vechi documente: Calendarul de la Gezer și Cîntecul Deborei din Cartea Judecătorilor, cap. 5, anterioare anului 1000 i.C.; sec. I i.C. - sec. I d.C.: ebraica este părăsita în favoarea limbii arameice - primii evangheliști au scris în arameica, limba folosită și de Isus); 3. ebraica mishniacă (rabinica) (din sec. ÎI d.C., cînd s-a realizat compilația juridică numită Mishna); 4. ebraica medievală (începînd din sec. X, ebraica supraviețuiește în afara Palestinei, în comunitățile evreiești din diaspora); 5. ebraica modernă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu diferă structural de ebraica biblică, desi s-au produs transformări mai ales la nivel fonologic și lexical, dar și sintactic familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul semitic central; preponderent SVO, dar și VSO feniciana (pînă în sec. I i.C.); arameica; ebraică, de la dreapta la stînga 98. egipteană LM Egipt; egipteană veche a fost vorbită între mîl. III i.C. - mîl. I d.C. în Egiptul antic; etape: arhaica (înainte de 2600 i.C.), antică (2600 i.C.-2000 i.C.), medie (2000
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
d.C.; considerată dialect al limbii iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africa Jamestown engleză Sierra Leone Africa Freetown engleză; krio (creola cu baza engleză), mende, temne Singapore Asia Singapore engleză, malaeza, tamil, chineză; singlish (creola cu baza engleză) Sint-Maarten (Insula ~) America Centrală Philipsburg neerlandeza, engleza Siria Asia Damasc arabă; kurdă, armeana, turkmena siriană; arameica, siriacă clasică Slovacia Europa Bratislava slovaca; maghiară, rușina Slovenia Europa Ljubljana slovenă; maghiară, italiană, români, sîrbo-croată, germană Solomon (Insulele ~) Oceania Honiara engleză; pijin (pidgin Solomons) Somalia Africa Mogadishu somali, arabă Spania Europa Madrid spaniolă; catalana, basca, galiciana (dialect portughez), occitană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
291, 292, 295, 296, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 314, 317, 318, 320, 321, 322, 325, 326, 327, 328, 330, 331, 332, 334, 336, 338, 339, 344, 345, 347 aragoneza 239, 289, 305 aramaica (arameica) 109, 111, 169, 170, 240, 255, 256, 260, 292, 334 araucana (mapudungun, mapuche) 220, 241, 318, 320 arheologie 15, 119, 140, 176 arian(a) 136, 152, 290, 295, 296, 303, 312 ario-europeană 138 armeana (hayeren) 55, 111, 116, 137, 142
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
273, 274, 275, 277, 278, 279, 280, 283, 286, 288, 292, 295, 296, 302, 303, 304, 306, 308, 309, 310, 311, 312, 314, ~ arabă abjad 239, ~ arabă Ajami 274, ~ arabă jawi 283, ~ arabă khojas 278, ~ arabă magrebiană 263, ~ arabo-persană 255, ~ arameica 255, 292, ~ arameica pătrată 240, ~ argyrokastron 238, ~ armeana 153, 241, ~ asameză 241, 246, ~ avestica 241, ~ azteca (nahua) 242, ~ balineză 243, ~ batak 244, ~ baybayin (alibata) 270, 313, ~ bengali 245, 285, 300, ~ birmana 246, 274, 286, 290, ~ brahmi 243, 245, 274, 283
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
277, 278, 279, 280, 283, 286, 288, 292, 295, 296, 302, 303, 304, 306, 308, 309, 310, 311, 312, 314, ~ arabă abjad 239, ~ arabă Ajami 274, ~ arabă jawi 283, ~ arabă khojas 278, ~ arabă magrebiană 263, ~ arabo-persană 255, ~ arameica 255, 292, ~ arameica pătrată 240, ~ argyrokastron 238, ~ armeana 153, 241, ~ asameză 241, 246, ~ avestica 241, ~ azteca (nahua) 242, ~ balineză 243, ~ batak 244, ~ baybayin (alibata) 270, 313, ~ bengali 245, 285, 300, ~ birmana 246, 274, 286, 290, ~ brahmi 243, 245, 274, 283, 286, 290, 300
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orice schimbare a formulei adevărului religios. Astfel, integrismele ratează să distingă între esențial și accesoriu. El vede de aceea o trădare a spiritului catolicismului în oficierea mesei în franceză și nu în latină, uitând că limbile primilor creștini au fost arameica sau greaca. Pentru integrist, tradiția trebuie acceptată așa cum este, fără modificare. Altfel spus integrismul transpune pe teren religios un conservatorism radical, producând o alianță între refuzul istoriei și nostalgia după trecut. Doar ca istoria ne arată că inexorabil lucrurile se
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]