79 matches
-
sustragerea elementelor sale de sub acțiunea perturbatoare exterioară, în păstrarea echilibrului și în conservarea semnificației inițiale. Prin urmare structuralismul francez reduce statutul simbolului la acela de semn. Această contragere a simbolului la semn este una din urmările concrete majore ale principiului arbitrarietății semnului și este prezentă peste tot în structuralismul francez, chiar și acolo unde acest principiu nu este invocat. De aceea am putea considera ca marcă a structuralismului repudierea simbolului și transferarea sarcinilor sale de semnificare semnelor incluse în sistemele lor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
această trăsătură reprezintă o marcă unitară a structuralismului ne-o dovedește generalizarea ei în pozițiile structuraliste radicale până la a contrage la semn nu numai simbolul ci și indicele, simptomul, semnalul, pe de o parte, noțiunile și conceptele pe de alta. Arbitrarietatea semnului și sistemele de înrudire, miturile, ritualul, bucătăria (la Levi-Strauss); literatura, miturile societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de sistem semnificam similar sistemului limbii. Autoînchiderea semnificantă a literaturii, caracterul ei de sistem semnificant, care pretinde, după Barthes, deplasarea studiului de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul experienței individuale a contactului cu opera literară, învestim simbolurile (semnele) literare cu valoare referențială, o atare concepție ne poate apărea mai șocantă în cazul literaturii, obiect al propriei noastre culturi, decât în cazul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței interne, caracteristică operelor culturale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței interne, caracteristică operelor culturale valoroase. Aplicând cazului particular și privilegiat al
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
alta, ceea ce ridică destule probleme comparării celor două ordini specifice și le situează la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din "imagini verbale", cu operele filosofice, constituite din "concepte". Chiar dacă subsumate unei viziuni asupra lumii, operele culturale - literare, dramatice, filosofice, teologice etc. - constituie corpusuri unde se manifestă un sistem semnificant sui generis și unde coerența semnificativă vine să înlocuiască principiul arbitrarietății semnului, pentru a evidenția principiul de constituire al unui sistem de natura limbajului, căci, în calitate de sistem, se caracterizează ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
elemente în așa fel încît ele să păstreze o semnificație globală". (12/1, p. 87) La fel ca în cazul structuralismului semiologic de orientare lingvistică, această structură semnificativă se manifestă prin coerența internă a operelor și are un efect similar arbitrarietății semnului, căci numai ansamblul din care fac parte determină natura și semnificația obiectivă a elementelor și oferă posibilitatea de a înțelege necesitatea fiecăruia dintre ele. Ceea ce pare să introducă diferența majoră între pozițiile goldmanniene și structuralismul de orientare lingvistică sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semiologica evoluează în spațiul semantic al unor astfel de sisteme, este orientată de către categorii semantice și pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a comunicării, pentru a fi contrasă la aceasta. Dacă în sfera largă a culturii, lectura semiologică ajunge să contragă, pe temeiul principiului arbitrarietății semnului, simbolul la semn, aici se operează o reducere similară, dar a conceptului, a noțiunii sau categoriei, la semn. Dacă dorim, putem vedea în această manieră a lecturii semiologice o revanșă a discursului cultural-artistic asupra celui al științei, dar este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
său Dasein în privința caracterului său de a fi. Dasein-ul își asigură pe calea hermeneuticii propria explicitare a propriei ființe. Dar totodată el se implică hermeneutic în mișcarea comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este una directă, de generalizare pur și simplu a experienței socio-culturale, ci una ocolită, a consonanțelor, rezonanțelor și sprijinului reciproc. Ea este implicită în formula saussureană care definește semnul ca pură diferență. Dezvoltată pe asemenea temeiuri, care sunt cele ale arbitrarietății semnului?? metoda semiologică structurală mizează pe diferențe, nu pe analogii, ca hermeneutica, și conduce spre o structură, nu spre un arhetip. Consecințele acestei metode au apărut cel mai clar în arheologia foucaultiană a științelor umane, în forma discontinuităților dintre episteme
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Editura Univers, București, 1983 6. ***, Postmodemismul. Deschideri filosofice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii.....................................69 II. Hermeneutică 10. Situs-ul epistemic al hermeneuticii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificant nu este motivată, nimeni nu este totuși îndreptățit s-o schimbe, fiindcă ea este fixă. În același timp însă, dacă semnul este arbitrar, aceasta îl face oarecum fragil, iar alunecările semantice în diacronie atestă caracterul schimbător al semnului. Problema arbitrarietății semnului, inițiată de F. de Saussure, a fost deseori discutată după aceea, E. Benveniste observînd că înaintașul său a confundat sistematic semnificatul cu referentul. Din acest motiv, arbitrarul s-ar situa în raporturile dintre semn și lucrul desemnat, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produsul complex al conținutului lor semantic. Dacă textul se circumscrie limbii, se poate admite, după opinia lui H. Plett, că, din punct de vedere semiotic, textul este un supra-semn (macro-semn la E. Coșeriu) lingvistic, bazat pe convenție socială și pe arbitrarietate manifestată prin semnificanți, semnificații și referenți diferiți, o unitate funcțională de tip comunicativ. În viziune poststucturalistă, problematica definirii textului se extinde prin antrenarea unor parametri suplimentari în descrierea funcționării și producerii lui, în sensul că interesează mai ales relațiile acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fereastră, o ușă deschisă, un unghi de vedere trebuie descris și deci motivat. Mai mult, personajul trebuie să aibă și timpul sau motivul să privească un obiect de unde personajele curioase, oamenii fără ocupație, șomerii și plimbările de duminică. Dată fiind arbitrarietatea fundamentală a elementelor lumii ficționale, nevoia de motivație nu încetează niciodată. Acest destin al prozei realiste a fost satirizat de scriitori ca Nathalie Sarraute și Alain Robbe-Grillet în "Noul roman francez". Cu cît e mai puțin evidentă această motivație cu
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
genealogii probau inexistența unei istorii a faptelor, fără recurs la interpretări 2. Nietzsche „a ajuns să privească așadar fiecare regim de putere ca necesarmente injust, crezând și mai mult în rolul eliberator al istoriei, care expune această nedreptate. Descoperind injustiția, arbitrarietatea fiecărei constelații a puterii, istoria ne conduce în mod treptat către realizarea faptului că această stare de lucruri proprie «vieții» nu trebuie condamnată, ci mai curând celebrată”1. Din spectacolul istoriei umanității, Nietzsche nu reține decât spasmul continuu al violenței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cazul altor personaje, ce e drept secundare, dintre care Monocheroleopardalisul este cel mai ilustrativ, adunând toate calitățile animalelor pe care numele i le indică. Oricum, Lupul este un filosof medieval, care, firește, habar nu are de ceea ce Saussure a numit "arbitrarietatea semnului lingvistic", dar care reușește, și cu aceste instrumente pe care azi le considerăm primitive, oricum depășite, să susțină riguros un punct de vedere pe care acțiunea romanului nu-l dezminte. Asta pentru că logica sa și cea a autorului sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sistemul este un mod de a organiza date bogate și complexe. Sistemele sunt abstracții. Că postulat, sistemul este o afirmare a faptului ,,c) exist) pattern-uri distinctive ale relațiilor și variabilelor cheie, care pot fi recunoscute f)r) artificialitate sau arbitrarietate”. Prin urmare, sistemele sunt și realit)ți, noțiune care va domina opera lui Hoffmann. Pasajul care urmeaz) constituie un exemplu cheie al metodei și finalit)ții propuse de el: ,,O sociologie istoric) a politicii internaționale trebuie s) încerce s) studieze
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
astfel de consens este necesar pentru garanția unei conviețuiri demne în mijlocul familiei și claselor școlare, dar și la locul de muncă sau în comunitățile mai numeroase până la atingerea realizării unui stat democratic. Când marea majoritate a oamenilor refuză, din fericire, arbitrarietatea deplin subiectivă și anarhia, cum se pot stabili criterii, priorități, idealuri, unde se găsesc indicațiile care să ne orienteze de-a lungul parcursului? Astăzi aproape nimeni nu apără din principiu un comportament amoral "dincolo de bine și de rău", deoarece acest
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]