79 matches
-
Însă În epoca sasanidă trebuie să fi fost o preocupare a clerului de a revendica o scriere sacră pentru propria religie, atribuindu-i o antichitate Îndepărtată, pentru a-i combate, prin valorizarea tradiției orale, pe cei care Îi acuzau de arbitrarietate În interpretarea doctrinei sau de infidelitate față de Învățătura lui Zoroastru. O asemenea preocupare a existat probabil Încă Înainte de epoca În care Avesta a fost redată În forma În care ne-a parvenit parțial. Așadar este destul de posibil ca Avesta (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
statornicie a principiilor, fără demnitate critică, fără, În sfârșit, acea chezășie că judecata multiplelor obiecte se face cu o măsură comună, ci nu În legătură cu vicistitudinile istorice sau nutritive, nu poate fi autoritate. Activitatea critică este firește și impresie, dar nu arbitrarietate. Atât afirmi, cât explici. Numai o concepție Înaltă despre artă Îmi poate da mie ardoarea și statornicia ei.” Într-o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de la „viața burgheziei bucureștene”, problemele pot fi discutabile dintr-o altă viziune estetică. Dincolo de explicația criticului și teoreticianului, reținem sintagma „concepție Înaltă despre artă”, asta Însemnând că arta Înseși trebuie să se Înscrie Într-un sistem estetic și nu „În arbitrarietate” cum se Întâmpla aiurea. Ideea este, cu siguranță, hegeliană, că filosoful german exprima ideea că „artele frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999, 2002) de a "elasticiza" unitatea centenară, vorbind despre "lungul secol al XIX-lea" cuprins între 1789 și 1914, sau despre "scurtul secol al XX-lea", care debutează în 1914 și expiră în 1991. Arbitrarietatea cronologică este înlocuită cu importanța evenimențială, ceea ce conferă mai multă rezonabilitate în periodizarea istoriei. Un alt sistem de mapare a trecutului îl formează periodizarea evenimențială, în care faliile ce separă plăcile temporale sunt evenimente considerate a fi cruciale prin aceea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]