45 matches
-
bricul sau brigantina, cu velatură mixtă. Sloop-ul și schooner-ul ar fi mai mici decât goeleta, iar aceasta mai mică decât bricul și, de regulă, nici unele nu au dunetă sau teugă. Cert e că dimensiunea redusă a vasului și simplitatea arboradei asigurau atât viteza și eficiența atacului, cât și rapiditatea retragerii și a acostării în locuri ascunse, camuflat printre insulițe cu apă scăzută. Cu implicațiile unui spațiu de mișcare claustrant, sub punte, în cabine, ceea ce mărea disconfortul cotidian al unui echipaj
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a-i prinde și pedepsi pe corsarii de pe malurile dintre țări. În secolul al XVIII-lea, ierarhia meșterilor români arată ce tradiție a construcțiilor de vase exista, în zonă : dubăsari (făceau dubase și caiace), funari și otgonari (făceau frânghii pentru arboradă), năvodari și mrăjeri(făceau plase de pescuit). La comandă străină, se construiau la Galați și nave mari, galioane, fregate, canoniere, prevăzute cu tunuri turnate tot în fierării locale (cei care făceau galioane se numeau galeongii- sigur, nu e vorba de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
scăpără prin nouri, un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care căzuseră umplând puntea, ne strângeau dedesubt, fără a mai putea face vreo mișcare. Ne zbătam ca muștele prinse în rețeaua painjinului, când ne-a cules
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o savuroasă încetineală moldavă. JEAN BART Jean Bart, cu numele adevărat Eugeniu P. Botez (1874-1933), divulgă în Jurnalul de bord, cu o grațioasă erudiție ce amintește Nautica lui Baldi, terminologia marinărească (siflii, navă, cabestan, manele, provă, babord, tribord, pupă, gabie, arboradă, sarturi, zburători, vergi etc.). Nuvelele, mai curând niște amintiri sentimentale, arată pretutindeni simpatie pentru sălbăticiuni (oameni și animale). Ca o culme de rezistență la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor: Nu mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se purta le dădea oarecum în vileag. Ă Eu însumi voi zări cel dintîi balena, exclamă el într-o zi. Da, Ahab va dobîndi dublonul acela! Și, după ce pregăti cu mîinile lui un coș cu parîmă, trimise un om în arboradă cu o macara simplă, pentru a lega parîma de vîrful arborelui mare; omul îi aruncă ambele capete ale parîmei, iar Ahab legă de coș un capăt al ei și pregăti o cavilă pentru a-i fixa celălalt capăt, legîndu-l de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ferindu-se de Fedallah, și, ațintindu-și-o în cele din urmă asupra primului secund, îi spuse cu hotărîre: Ă Ține parîma, domnule Starbuck, o încredințez mîinilor dumitale. Apoi se așeza în coș și porunci oamenilor să-l ridice în arboradă, Starbuck urmînd să lege părîma de parapet și să rămînă lîngă ea. Și astfel, cu un braț petrecut pe după arboretul rîndunicii, Ahab începu să scruteze de jur-împrejur marea, care, de la înălțimea aceea, se desfășura ca un cerc imens, pe o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astfel, cu un braț petrecut pe după arboretul rîndunicii, Ahab începu să scruteze de jur-împrejur marea, care, de la înălțimea aceea, se desfășura ca un cerc imens, pe o întindere de multe mile. Cînd lucrează cu mîinile în vreun loc izolat din arboradă, unde n-are pe ce să se sprijine, marinarul urcat acolo e ținut cu ajutorul unei parîme, al cărei capăt, legat pe punte, este întotdeauna încredințat unui om menit să-l supravegheze îndeaproape. Dată fiind încîlceala parîmelor mișcătoare, ale căror poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe punte, este întotdeauna încredințat unui om menit să-l supravegheze îndeaproape. Dată fiind încîlceala parîmelor mișcătoare, ale căror poziții și manevre nu pot fi totdeauna deslușite cu precizie de pe punte, unde capetele lor sînt aruncate mereu, matelotul cocoțat în arboradă ar putea lesne să se prăbușească de-acolo în mare, în urma neatenției echipajului, dacă n-ar avea pe cineva care să supravegheze parîma; o asemenea întîmplare ar putea trece drept o calamitate naturală. De aceea, măsura luată de Ahab nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oamenii de a căror fidelitate părea să se îndoiască; tocmai pe el îl alesese acum, încredințîndu-și astfel întreaga viață în mîinile unei persoane în care altminteri avea atît de puțină încredere. Ahab nu se afla nici de zece minute în arboradă, cînd unul dintre șoimii aceia marini, cu ciocul roșu, care se rotesc adesea în jurul catargelor armate ale balenierelor, începu să zboare pe lîngă capul lui, cîrîind amarnic. După ce se roti astfel, țesînd în jurul capului lui Ahab un nevăzut labirint, se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scufundare, Ahab exclama: Ă Al cui e dublonul, acum? O vedeți? Iar cînd oamenii îi răspundeau că n-o văd, el poruncea numaidecît să-l înalțe la postul lui de observație. Și ziua trecu astfel, cu Ahab veghind nemișcat în arboradă sau plimbîndu-se neliniștit pe punte. în timp ce se plimba, fără să scoată o vorbă, decît cel mult pentru a pune vreo întrebare oamenilor de pe catarge sau pentru a le porunci să înalțe și mai sus vreo pînză ori s-o întindă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai încet. Domnule Starbuck, să fie scoase bonetele de pe rîndunici și zburători! Nu trebuie să i-o luăm înainte pînă mîine dimineață. Poate că se oprește puțin, ca să-și tragă sufletul. Timonier, ține-o bine în vînt! Voi, cei din arboradă, coborîți! Domnule Stubb, trimite în vîrful arborelui-trinchet un om odihnit și ai grijă să stea acolo pînă mîine dimineață. înaintînd apoi spre dublonul fixat în arborele mare, se adresă astfel echipajului: Ă Oameni buni, galbenul acesta e al meu, eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
catargele erau doldora de oameni, copți și pregătiți pentru soarta lor. O, cu cîtă nerăbdare căutau în acea imensitate albastră instrumentul propriei lor distrugeri! Ă De ce n-o semnalați, dac-o vedeți? strigă Ahab peste cîteva minute. Ridicați-mă în arboradă! V-ați lăsat păcăliți. Moby Dick nu-și aruncă jetul o singură dată, ca să dispară după aceea! Și chiar așa era. în entuziasmul lor, oamenii luaseră drept un jet de balenă cu totul altceva, după cum avea să se vădească în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întregului echipaj! Dar teama batonului era întemeiată: la apelul echipajului, se văzu că Fedallah lipsea. Ă Partul! exclamă Stubb. Te pomenești c-a fost smuls de... Ă Dar-ar ciuma-n tine!... Dați fuga cu toții și căutați-l pretutindeni în arboradă, în cală, în cabină, la teuga - să mi-l găsiți! Nu, n-a fost smuls, nu se poate! Dar oamenii se întoarseră curînd la căpitan, pentru a-i spune că partul nu era de găsit nicăieri. Ă Da, domnule, făcu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care pîndește primele raze ale soarelui. Capitolul CXXXIV VÎNĂTOAREA - A TREIA ZI Dimineața celei de-a treia zile răsări luminoasă și proaspătă; veghetorul singuratic de pe arborele-trinchet fu înlocuit încă o dată de o armată întreagă de marinari, care se cațărară în arboradă, ocupînd aproape vergă cu vergă. Ă O vedeți? strigă Ahab. Dar balena încă nu apăruse. Ă Totul e să ne ținem după dîra ei, e semnul cel mai sigur. Ține drept cîrma, tot înainte, timonierule, ca și pîn-acum! Ce zi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astea, cel puțin, știu ce vor! Da, alizeele astea, care-mi mînă corabia vitează drept spre țintă, alizeele astea sau un vînt asemănător lor - un vînt la fel de neclintit și de viguros, îmi mînă înainte corabia sufletului meu! Hei, cei din arboradă! Ce vedeți? Ă Nimic, domnule căpitan. Ă Nimic?! Și amiaza bate la ușă! Dublonul de aur plînge după-un stăpîn! Uite soarele! Da, da, asta trebuie să fie: am depășit-o! Cum de am putut să i-o luăm înainte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe ea. Și asta, e rău. Ar fi trebuit să-mi dau seama. Ce dobitoc am fost! Saulele și harpoanele înfipte în ea îi îngreunează mersul. Da, da, i-am luat-o înainte, noaptea trecută. înapoi, înapoi! Toată lumea jos din arboradă, să rămînă doar oamenii obișnuiți! Brațați! Pequod, care pînă atunci navigase cu vîntul în travers, se întoarse în direcția contrară, astfel încît acum înainta cu greu, înfruntînd briza și răscolind spuma propriului său silaj. „Acum aleargă contra vîntului, drept spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apropie oare sfîrșitul călătoriei mele? îmi simt moi picioarele, ca unul care-a ostenit umblînd o zi întreagă. Pune-ți mîna pe inimă, Starbuck - mai bate oare? Mișcă-te, Starbuck, umblă, mișcă-te, mișcă-te! Vorbește tare! Hei, voi, din arboradă! Vedeți mîna băiatului meu fluturînd pe deal? Parcă mi-aș pierde mințile! Hei, voi din arboradă, nu slăbiți din ochi ambarcațiunile! Observați cu atenție balena! Hei! Ia alungați-l pe șoimul ăla, uite cum își înfige pliscul în giruetă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zi întreagă. Pune-ți mîna pe inimă, Starbuck - mai bate oare? Mișcă-te, Starbuck, umblă, mișcă-te, mișcă-te! Vorbește tare! Hei, voi, din arboradă! Vedeți mîna băiatului meu fluturînd pe deal? Parcă mi-aș pierde mințile! Hei, voi din arboradă, nu slăbiți din ochi ambarcațiunile! Observați cu atenție balena! Hei! Ia alungați-l pe șoimul ăla, uite cum își înfige pliscul în giruetă și o sfîșie! Ha! exclamă el arătînd spre flamura roșie din mărul catargului. A zburat cu ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răutatea veșnică. Orice-ar fi putut face omul, fortăreața albă a frunții ei se abătu asupra provei de tribord a corabiei, azvîrlindu-i în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea dric! strigă Ahab din ambarcațiune. Dricul din lemn
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
TERMENI MARINĂREȘTI îîntocmit îndeosebi cu ajutorul Lexiconului maritim englez-român, publicat de Editura Științifică în 1971 și elaborat de un colectiv de autori condus de Gh. Bibicescu) AMBARDEE - abatere bruscă din drum a unei nave, sub forma unui salt lateral al provei. ARBORADĂ - totalitatea arborilor îcatargelor) unui vas cu pânze. ARBORE - catarg îcel din centru se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]