67 matches
-
textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv și nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entității antecedente numită Lume ci, urmează dominanta expresivă a entității antecedente numită Eu. Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescența temporară: „Am traversat o parte din ținuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Filigrama_dor_de_bucovina_marian_malciu_1354807914.html [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
că n-are o aplecare anume pentru o ontologoe mai specială din care să-și extragă subiectele narative și nu sepune unei paradigme anume. Dacă-i adevărat ce spune Vasile Andru, că o proză înseamnă o acțiune desfășurată, cu planuri, arborescențe și anacoluturi întrupate în substanța acțiunii, care să-i oxigeneze înțelesul subcutanat, atunci putem spune că prozatorul nostru nu respectă decât prima parte a regulii. Grija pentru logica acțiunii nu se prelungește într-o idee paradigmatică securizantă, ci lasă această
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Ionel_necula_gheorghe_andrei_ionel_necula_1377180776.html [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
cu termenul propriu subînțeles (prezent la distanță: fie înainte de termenul figurat - Israel; fie după acesta: fiul omului, bărbatul dreptei tale). Vie dezvoltă o extinsă ramificație de inducții și grefe, logic închegate, perfect îndreptățite din punctul de vedere al înțelesului, o arborescență pe care am marcat-o pe text astfel: metafora inițială - bold; la fel - termenul propriu, plasat, imediat, la final, sau, departe, la începutul psalmului; inducțiile (prime sau secunde, verbale sau adjectivale - italic: grefele - subliniere). Aspectul formal este susținut de mișcarea
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
locuitori, pentru întâiași dată. Nu doar peisajul, asemănător cu al nostru de la munte le apropia, Pineas Crest fiind un avanpost la culmile înalte și compact granitice ale Sierrei Nevada cât mai ales vegetația de molizi, înaltă, deasă și de o arborescență de un verde crud peren pe care-l tot arată stâncilor și apei limpezi și reci pe care le reflectă și pe care plutesc bărci închiriate și vedete rapide, având la margine debarcadere din lemn protejate prin balustrade din același
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
forțată, exodul în masă al populațiilor amerindiene, răspândirea lor pe o suprafață extinsă, deci și în California - își statornicește azi cu toponimii, hidronimii și multe înscrisuri perene propriul habitat: Navajo Lake, Navajo Dam, Navajo State Park și multe altele. Chiar dacă arborescența amerindienilor este stufoasă, îi leagă trecutul originii comune, sângele care le fierbe și circulă prin mădulare și le aduce aceași perspectivă asupra intereselor și năzuințelor comunitare. Iată-i deci prezenți azi, în spațiul amintit la începutul discuției noastre, ocazie cu
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos.html [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
vechii conduceri prin studii de arta romanească veche și populară. Nici noua direcție nu izbutește însă să impună revista în rolul ei de altădată. O viziune asupra întregii “Junimi” nu va mai fi posibilă decât după ce va fi cuprinsă întreaga arborescență a mișcării, dezvoltată prin silințele celei de-a doua generații de scriitori și gânditori junimiști. Mentorul "Junimii", Titu Maiorescu, se detașează prin publicarea mai multor studii și cercetări, pe baza cărora se structurează principiile filozofice și estetice ale culturii române
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
cumva experiența poetică, precum orice experiență veritabilă a ființei noastre, este tocmai apropierea ezitantă, bîjbîită și asimptotică, de miezul cel mai profund al creierului nostru? Această „sfântă a sfintelor” iradiantă și indicibilă din centrul minții noastre, unde se concentrează totalitatea arborescențelor neuronale, deci perceptive și intelective, unde se sublimează toate pragurile de senzitivitate existente și toate nivelurile de înțelegere precedente, unde se cuibărește, încă înfășurat în sine însuși, întregul potențial al gîndirii noastre totale - o gîndire dezlimitată, orbitoare, aptă să ne
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
scrie nostim din neputința de a fi aspru. Îi lipsește veninul, indignarea, pofta de lovi, de aici arguția de catifea a cuvintelor sale. Chiar și atunci cînd disperă, Vălcan își diluează deznădejdea în prețiozități speculative, tensiunea emoției risipindu-se în arborescență narativă. Proza lui rămîne la o tonalitate minoră, de giumbușlucuri culte hrănite de o erudiție savantă. Și mai e o cauză a impresiei de non-beligeranță pe care o lasă: intuițiile lui sînt abstracte, nu vitale. Autorul se simte bine printre
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
sau plăcere intelectuală. Punctul de plecare poate fi un cuvânt-cheie, simbolizând evenimentul, situația, povestea. «În rezumat, despre ce este vorba?» Să ne punem această întrebare mereu”. (De Broucker, 1995, p. 84) (3) „Titlurile-rubrică, care barează paginile interioare, reprezintă vârful unei arborescențe ce poate focaliza lectura la mai multe niveluri (Externe la nivelul 1 comandă nivelul 2 Europa, care comandă nivelului 3 Portugalia). Această structură ierarhică nu este informațională prin ea însăși. Arborele rubricilor dezvoltă o enciclopedie care face parte din cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai folosit uneori, mai ales în Anglia - notează, pe bună dreptate, autorul (Chandler, 1977, p. 64). Stilul bate misterul, cum s-ar spune. Concentrându-se pe latura compozițională a mystery-ului, Chandler atrage atenția asupra unei cerințe de căpetenie: simplitatea structurii. Arborescența, excrescențele dramatice inutile, suprapopularea cu personaje și întâmplări dăunează în cel mai înalt grad prestigiului povestirii polițiste. Pistele false își au rolul doar atunci când pot fi explicate în funcție de logica generală a textului. Altminteri, în viziunea autorului, deznodământul ideal este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și Tzvetan Todorov / Ori, ca să le luăm la hazard, / Volume de Girard, / de Richard, de Hazard / Dar (Observați ritmul tentacular / La care vă oblig să meditați;)". Am citat din Linia moartă, dar arborescențe și dezvoltări tentaculare ca acestea se găsesc la orice pas. Oricât de cultivat, lectorul rămâne descumpănit în marginea unor formulări de tipul: "năpârci recinoclaste", "nipluri moi", "vilbrochene născând cornuri cu lapte"; se înșiră: "igluuri", "cime" (fr. vârf), "bilboquet" (fr. un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
valoros ceea ce e simplu, alții vor strâmba din nas și vor aprecia ca superioară complexitatea. Există intelectuali și intelectuali. Totuși, niște note comune trebuie să-i adune pe toți într-o tagmă. Intelectualul e întotdeauna complex, el caută și iubește arborescența, luxurianța, detaliul integrat într-o pletoră de generalizări, concluzia ce închide volute argumentative, stilul rafinat și laborios care urmărește aproape cinegetic ideea. Ideea!... Ideea dreptății, de exemplu! Intelectualul e contemplativ, e reflexiv, gândește. El știe. Are și marele dar că
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lineară. Aceste două tipuri de progresii constituie de fapt un prototip, realizat în mod ideal atît de simplificat și clar. Rareori, succesiunea temă/remă urmează acest model; uneori tema se subdivide în teme derivate, alteori devine greu sesizabilă într-o arborescență (în probe, citate etc.), care constituie o suită coreferențială; 3) metaregula de non-contradicție impune condiția ca textul să nu introducă în dezvoltarea sa nici un element care să contrazică o secvență anterioară sau un conținut deductibil din ea prin inferență. Contradicțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și este descoperit la examenul anatomopatologic al unei tiroide operate pentru altă indicație. Ecografic, nodulii sunt hipoecogeni, solizi sau semichistici, cu ecostructură evident diferită de restul parenchimului tiroidian. Scintigrafic, sunt în general reci. La examenul microscopic, caracteristice sunt vegetațiile papilare, arborescența de celule epiteliale tumorale cu nuclei mari, cu frecvente calcificări (corpi psamoși) între țesutul conjunctiv și cel epitelial (în circa 40% din cazuri). în forma mixtă coexistă vezicule tiroidiene în interiorul vegetațiilor. Examenul citologic prin puncție cu ac subțire permite diagnosticul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
parte, miturile abundente din scrierile deceniului precedent sunt concurate de o componentă etică atestând implicarea poetului în actualitate; pe de altă parte, discursului sincopat și digresiv i se preferă acum o frază tăioasă, care reduce vizibil ambiguitatea spre folosul denotației. Arborescenței retorice i se substituie parabola morală, care spulberă simulacrele printr-o privire „dezvrăjită”, ce intuiește inautenticitatea vieții sociale: „în fața porții grădinii, împodobiți în chip/ fantastic, alergând de colo/ colo scoși din minți... Unul, reprezentând/ cele trei vârste ale vieții omului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
de apel cosmic, de confundare În ritmul interior al elementelor naturii”. Iar Perpessicius vedea În Zodiac un „al doilea moment al suitei panteiste”, urmînd celui ilustrat, după părerea sa, de Brățara nopților, și evidenția, la rîndul său, un „elan cosmic, arborescență imagistă și pînă și briza, cînd expansivă și cînd potolită, a imnurilor de expresie umanitară din poemele «firelor de iarbă» ale lui Walt Whitman”. SÎnt caracterizări valabile În esență, care comportă, totuși, credem, unele nuanțări. Dincolo de notele generale, surprinse În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rolul naratorului, iar confesiunile paralele asupra acelorași evenimente stimulează participarea cititorului. Structurând imaginarul romanesc, S. realizează aici o construcție opusă romanului anterior: dacă în Căderea, ca într-o mișcare centrifugă, el multiplică în jurul protagonistului evenimentele și destinele prinse într-o arborescență epică, în Umbra multiplică ipostazele aceluiași eveniment, ca într-o mișcare centripetă, prin receptările diferite ale personajelor naratoare. Alexandru și G. își adună prietenii pentru a resuscita memoria lui Z., mare lider al generației sale, fascinant ca un zeu sacrificat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
și a digresiunii în genere, enunțurile sapiențiale și poezia tandră a obiectelor - toate acestea propulsând romanul lui Ț. printre marile realizări postbelice ale genului. Mult mai jos se află Însoțitorul (1981), care, deși cuprinde numeroase scene de efect, resimte consecințele arborescenței epice și ale căutării ostentative a senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt panta nedepășită, tunelul în arc înmormîntarea planului luminii să scape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu fiara sovietică dimineața, că ne-a mai mîncat din cele pămînturi, parc de copii din leagăne și tobogane, locația naturală pe rariște și poiană în modelul de habitat cu seturi imobiliare la axele de transport, în interval de cîmpuri arborescența, ființe cu interludii actele lor, deschiderea de zeci de kilometri spinările morfologice spre Cernăuți, dincolo un singur indiciu alb de sat, șoseaua ieșită din pămînt cu rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
inspirat, poet, taumaturg, vizionar" (Op.cit., p. 383, vol. II). În acest fel trebuie să-i "citim" pe Magul din Povestea magului călător în stele, pe călugărul din Mureșanu, pe Ogur din proiectul Decebal, pe poetul Rom din Genaia. De fapt, arborescența acestui motiv crește din trupul poemului Sarmis o fascinație pentru Ioana Em. Petrescu care i-a dezvăluit acea "constantă" a rescrierii motivului orfic. 2. Ochii malefici. Dacă lumea este pentru a fi într-o carte, putem subscrie cu autoarea: lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în momentul în care interpretarea teoretică a diferitelor fenomene ar fi supusă la rândul său provocărilor, Fred Forest observă că în locul conceptelor tradiționale de obiect distinct, limită și unitate a locului ne raportăm mai curând la concepte precum interfață, comutare, arborescență, intermitență, modularitate și simultaneitate. Apariția acestei noi estetici, a cărei obiect se află dincolo de vizibil, are loc pe fundalul unei experiențe cotidiene care se formează în câmpul interacțiunilor și evenimentelor create prin intermediul mijloacelor electronice și care crează condițiile reorientării percepției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asemenea, atât Forest, cât și Bourriaud constată utilizarea frecventă a aproprierii diferitor mijloace de transmitere a mesajelor. Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându-se activ la conceptele actuale de interfață, comutare, arborescență, intermitență, modularitate ori simultaneitate. Acest tip de raportare trimite, de asemenea, la ideea creării unor "situații comunicaționale", ceea ce ar aminti de invocarea raportării situaționale din teoria estetică a lui Burgin. Cât îi privește pe Bourriaud și Manovich, ambii constată efectele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o scriere în care imaginația poetică precumpănește asupra calităților epice. Dar V. revine la modalitățile de expresie ale poeziei, precum și la unele dintre temele sale favorite cu Fiul omului (1986), care reia obsesia vieții prenatale, dezvoltată cu vigoare într-o arborescență de imagini și întregită cu fața nocturnă a vieții, pentru a putea fi împinsă spre obsesia complementară a morții. Lirica abandonează însă zona experiențelor abisale și redevine ludică în Verile după Conachi (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
livrești și populare în ingenioase alternări lexicale, O. realizează, prin cizelarea relației dintre cuvinte (arhaice, populare, neologice), efecte neașteptate, de un pitoresc aristocratic. Imagist care refuză expresia cenușie, el este deopotrivă un muzician ce frazează armonios, utilizând fie perioada cu arborescența ei solemnă, fie enunțul oral, brevilocvent, cu o euritmie cristalină. Odobescu bate câmpii cu grație pe simpla firmă verbală a vânătoarei. Pseudo-kinegheticos e un potpuri bine armonizat, un magazin de bric-à-brac literar, cuprinzând orice obiect artistic, de la descripția exactă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]