440 matches
-
scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut (Figura 73) indică următoarele: 1. Pe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cancer de col uterin, ne propunem să identificăm din rândul căror femei se recrutează cele care au grad scăzut de adresabilitate pentru PAP și, în consecință, care prezintă risc al patologiei oncologice a colului uterin. Am folosit analiza prin clasificare arborescentă și regresia logistică din SPSS. Variabila dependentă utilizată a fost efectuarea testului în ultimii trei ani [4]. Situația expusă mai sus a motivat efectuarea unei analize statistice a factorilor care conduc la rata foarte mică a femeilor care fac teste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2 25-34 241 28,4 35-49 254 30,0 > 50 224 26,4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză exploratorie am folosit trei metode statistice: * regresia logistică binară; * analiza în clase latente analiza de clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului propus este: În (odds(PAPTEST)) = B0 + B1 x INFORMARE + B2 x VENIT + B3 x AVORTURI + B4 x
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Figura 80. Testul Babeș-Papanicolau clasificarea arborescentă * Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă modelul logistic (vezi Figura 80). Riscul cel mai mare pentru ca o persoană să nu facă un test PAP este reprezentat de clasificarea în nodul terminal 7, unde 91% din femei nu au făcut niciodată un
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Figura 80. Testul Babeș-Papanicolau clasificarea arborescentă * Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă modelul logistic (vezi Figura 80). Riscul cel mai mare pentru ca o persoană să nu facă un test PAP este reprezentat de clasificarea în nodul terminal 7, unde 91% din femei nu au făcut niciodată un test Babeș-Papanicolau. Persoanele cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3,6% "Des" și 23,8% "Din când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe de factori care influențează comportamentul violent: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și economic factori care țin de voința individului. Modelul obținut indică următoarele: > Pe primul nivel de importanță
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă modelul logistic. Riscul cel mai mare pentru ca o persoană să nu facă un test PAP este reprezentat de clasificarea în nodul terminal, unde 91% din femei nu au făcut niciodată un test Babeș-Papanicolau. Persoanele cu risc ridicat sunt caracterizate
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
asemenea acțiuni de către credincioși, În adâncă sintonie cu suferințele zeului. Într-adevăr, Attisxe "Attis", În ciuda trăsăturilor foarte umanizate ale mitului său, este o personalitate divină, pe care felul nașterii și al morții o revelează ca fiind legată de nivelul vegetației arborescente și floricole (Pausanias, VII, 17, 10-12; Arnobius, Adversus nationes, V, 5-7). În mit, moartea lui Attis, deși definitivă, este salvată de o formă de subzistență (părul continuă să crească, degetul mic să se miște) care exprimă calitatea divină a personajului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideii și de mizanscena oratoriei, se fluidifică sub arcanele unui lirism alegoric, somptuos și cu o vână de dramatism. Amprenta de naturalețe, cu turnura oralității, dar și un rafinament al simplității coexistă în perioadele încărcate cu tropi, amintind de arhitectonica arborescentă a barocului. Momentele de beatitudine a revelației, de apoteoză mistică, ambitusul sublimității imnice și sunetul elegiac, amplele interogații („întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
marques d'étrangeté de l'original. En ce qui concerne l'œuvre poétique de Blaga, le traducteur avoue avoir révélé " deux traits constants du texte poétique blagien dont îl faut tenir compte dans le travail de traduction : l'image ample, arborescente et l'utilisation magistrale des structures sémiotiques "1163. Îl s'agit d'une poésie qui " repose sur une cohérente et originale construction philosophique et stylistique "1164. Le traducteur illustre șes propos avec des exemples tirés des poèmes de Blaga. Par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interprétation. Paul Miclău est le premier traducteur à avoir analysé leș difficultés que suppose le discours poétique de Blaga et à avoir proposé des techniques de traduction. Leș deux traits définitoires du texte blagien șont, dans să vision, l'image arborescente et l'utilisation magistrale de tout un système de signes. En tânt que stratégies, le traductologue Miclău propose l'analyse sémantique (dans le cas des termes apparemment " intraduisibles "), l'emprunt, le calque et la traduction littérale (surtout dans la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care au diferite roluri de protecție, ca: perdele pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.; ... e) tufărișuri și mărăcinișuri - terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescentă de mică înălțime, cătinișuri, ienupărișuri, salcâmi, mărăcinișuri etc. ... 6. Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul acestei categorii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261811_a_263140]
-
care au diferite roluri de protecție, ca: perdele pentru protecția culturilor agricole, perdele pentru protecția căilor de comunicație, pentru protecția așezărilor umane, perdele pentru protecția digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.; ... e) tufărișuri și mărăcinișuri - terenuri acoperite masiv cu vegetație arborescentă de mică înălțime, cătinișuri, ienupărișuri, salcâmi, m��răcinișuri etc. ... 6. Pășuni (P). Pășunile sunt terenuri înierbate sau înțelenite în mod natural sau artificial prin însămânțări la maximum 15-20 de ani și care se folosesc pentru pășunatul animalelor. În cadrul acestei categorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269898_a_271227]