74 matches
-
Atunci apuc harfa, plăcerile și durerile cele vechi să trezesc, negurile pier, lacrimile răsar iar din ochii mei cii stînși, iar mi se înfățoșează rîul cel galbîn, palaturile de marmură, zînele mă vor lumina ca în nopțile tinereților mele... O arbure va umbri piatra de pe al meu mormînt; aș fi dorit să fie un dafin, însă acesta nu crește în patria me". A scris aceste rînduri în 1839, cînd abia trecuse de 50 de ani, dar simțea că pierduse legătura cu
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
rog ce cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? - Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. Arhanghelul de la Ribița (2001), Granițele Moldovei (2009), Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure (2012) și broșurile Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492 (2002), și Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. - Om
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
La poarta sufletului; Poem neterminat;Identități artistice la Roman etc. În cadrul editurii a inițiat colecțiile: - Harisma - transcrierea operei lui Melchisedec Ștefănescu - Cronica Romanului și a Episcopiei de Roman; Închierea cronologiei picturii moldovenești, sec. XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure; - Harpha - Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul, Olinifonismul, Omnifonismul. Evoluția neîntreruptă a revistei și a editurii se datorează entuziasmului unui om curajos care a crezut în necesitatea apariției lor și care și-a asumat toate provocările. Prin inteligență, voință și omenie
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
decât cea aflată la Muzeul de Istorie din Suceava. Cămașa de zale face parte tot dintre piesele recuperate din colecția lui Toader Hrib și a fost descoperită în localitatea Arbore, în perimetrul în care a fost cândva curtea boierului Luca Arbure, portarul Cetății de scaun a Sucevei din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Marius Mirăuță, care a adresat instituției muzeale sucevene o ofertă de achiziție pentru întreaga sa colecție (dar nu a primit încă nici un răspuns) caută o soluție pentru ca
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? Simona IOANOVICI: Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. „Arhanghelul de la Ribița” (2001), „Granițele Moldovei” (2009), „Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure” (2012) și broșurile „Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492” (2002), și „Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița” (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. Emilia
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
42.000 km.2, circa 400 de kilometri de la miazănoapte la miazăzi, iar de la est la vest variază între 40 și 100 de kilometri. Carpații pătrund printre Prut și Nistru, hotarele firești ale Basarabiei. Amintesc spusele cărturarului român Zamfir C. Arbure: „În părțile de la miază-noapte ale Orheiului și de miază-zi ale județului Chișinău, înălțimile sunt acoperite cu păduri și codri. Aici Basarabia e foarte frumoasă. Dealurile sunt verzi, pădurile și dumbrăvile stau spânzurate pe coaste stâncoase, râurile și izvoarele străbat câmpii
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de Bender (Poarta). Pe la 1900, Benderul devine mare centru comercial, nod de cale ferată spre Chișinău, Reni și Odessa. Cărturarul Zamfir C. Arbure amintește o istorioară cu referire la orașul Bender, fosta cetate a Tighinei: „Din toate amintirile istorice privitoare la orașul Bender, cea mai dramatică e, netăgăduit, nenorocirea lui Carol XII, care a locuit mai multe luni în vestita cetate. Până acum
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Prutul...! (textul integral, din 22 iunie 1941, necenzurat, așa cum se păstrează în Arhivele Militare Române; în carte, la p. 35); extrase despre „problema Basarabiei“ din texte politice/istorice, semnate de Mihai Eminescu, Vladimir Ilici Lenin, mareșalul Ion Antonescu, Zamfir C. Arbure, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Viaceslav Samoșkin, Nicolae Ciachir, Nichita Stănescu, Leonida Lari, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu, Gheorghe Ghimpu, Andrei Vartic, Gh. Buzatu ș. a. (p. 36 sqq.); Lege pentru instituirea Zilei Naționale de Cinstire [la 1 Aprilie] a Memoriei Românilor, victime
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Țară Românească. Volumul 24, pag 467. 5-Petcuț, Petre, Sclavie și libertate, pag 33, București: Editură Centrului Național de Cultură a Romilor , 2015. Documente privind istoria românilor, B, Țara Românească, veacul al XVII -lea, vol. III, pp. 87-89. 6- Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, pag. 113-114, Editura C. Göbl, 1898. 7- ROM SAU ȚIGAN Dilemele unui etnonim în spațiul românesc, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2012.(http://www.fundatia.ro/sites/default/files/ro 124 Rom%20sau%20tigan.pdf
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
erau singurul popor arian din Europa, i-ar fi stricat planurile lui Hitler de a făuri o nouă rasă ariană din rasa germană. Și ca să vă aduc la cunoștiință un fapt mai puțin cunoscut, aflați că Eminescu, Coșbuc și Zamfir Arbure știau că țiganii se numesc rom în limba lor. Citiți articolul meu: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1483207912.html În rest articolul dumneavoastră este foarte bun.Vă recomand să mai citiți înainte de a face afirmații. De fapt, în limba romani se poate
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
Pe șesurile limpezi... ploaia cădea cu soare, Împlind întreaga lume de-o stranie splendoare. Un colb de diamante părea că se lățește În ceață preste lume, de scânteie și crește, Și lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dăruiește mănăstirii sale din târgul Iașilor satul Șipotele pe Miletin, în ținutul Hârlău, și Muntenii, sat domnesc, ascultător de ocolul târgului Vaslui (fig. 1). Povestea satului Șipotele a fost dictată de domn diacului Borăleanul: „a fost mai înainte a lui Arbure, care s-a ridicat asupra domnului său, și a fost ucis și i s-a luat satul pentru hiclenie. Și de atunci a tot umblat satul din mână în mână până când l-am dobândit și l-am câștigat domnia mea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
166, 399. Antohi, Sorin 14, 15, 21, 501. Anton, fiul lui Leopold Salvator 328. Antonescu, Ion 226, 227, 261, 269, 270, 432. Antonescu, Mihai 259. Antonie Ruset 81. Antonii 477. Apostol, Dumitru 436. Apponyi, Albert 316. Apter, David E. 215. Arbure, portar de Suceava 120. Arcadian, N.P. 217, 221, 224. Ardeleanu, Ion 309. Ardevan, R. 472. Arendt, H. 509, 510. d’Argens 152. d’Argenson, Marc-Antoine 147. Argeșeanu, Gheorghe 272. Argetoianu, Constantin 272. Arghira, soția lui Radu Mihnea 120. Argyropoulos, Roxane
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Letopiseț moldovenesc că pre acesta Ștefan vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai săi, îl numește
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc biserici la moșii. Portarul Luca Arbure avea curți și în Arbure și în ținutul Iașilor la Șipote; în ambele sate a zidit biserici. Marele spătar Toader Petriceicu, om de încredere al lui Vasile Lupu, a înălțat o biserică lângă casele de la Dorești din ținutul Botoșanilor. La fel, marele logofăt Dumitrașcu Ștefan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Se coroană de turre nestimate, Nalță coloane de porfir gigante, Pur ca cristalul aurul străluce, Rubin, safir, smarald, iacint, briliante Țin unghiuri, fundament ce le produce. RÎul vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se dezvoaltă Assorb viață-amor la verbul soare Asta-e cetatea ideală, naltă, Aci justiția este domnitoare, Aci frăția e realizată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Popescu Gopo, ori al inegalabilei Livia Rusz). Banda desenată își face apariția în spațiul românesc prin Constantin Jiquidi, care în 1893 publică seria Modelul neascultător în periodicul Amicul copiilor, publicație apărută între 1891 și 1894, patronată de către doi basarabeni, Zamfir Arbure și Ștefan Basarabeanu.815 La cumpăna secolelor însă, producția de bandă desenată rămâne sporadică și adresată, într-adevăr, copiilor, în stil caricatural și cu scop umoristic. Prima revistă care publică în mod regulat bandă desenată este Revista copiilor și a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
De această situație profită Finlanda care utilizează dreptul de autodeterminare, drept dat de Lenin prin lovitura de stat bolșevică și care mergea până la despărțirea statului respectiv de Rusia. Tot în contextul eliberării de sub puterea Rusiei, este citat în articol Zamfir Arbure, care spune despre Basarabia ca "trebuie să se libereze, împreună cu Polonia, Ucraina, Finlanda..."553. În Aspecte privitoare la Războiul Rece, în perioada deceniului al șaptelea al secolului trecut, Rodica Deaconescu menționează trecerea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Partidului Comunist al
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ion Ghica 31, Odobescu, Urechia. Românii cultivă cu succes și pricepere știința istorică, iar aceasta le reușește. Se potrivește calităților lor de muncă, studiu, reflecție, raționament și generalizare. Istoria are astăzi în România reprezentanți importanți: Antonovici, care publică documente prețioase; Arbure, istoric al Basarabiei în secolul al XIX-lea; Bărbulescu, care se consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la Paris, unde plecase acum câteva zile. Pentru a arăta românilor ce om a fost acest luptător fără preget pentru poporul bulgar, credem bine a da aici o scrisoare a repausatului ce a primit primul nostru redactor, d. Z.C. Arbure, în momente de grea cumpănă pentru Bulgaria“). e. documents secrets de la politique russe en orient (1881-1890) (Fragmente) No. 152. Communication secrète du ministre impér. en Roumanie au ministre des Affaires Étrangères, du 20 Mai 1887. On m’annonce de Sofia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu Costică Dobrogeanu. Dobrogeanu venea din Rusia. În timpul războiului se așezase la Brăila, unde deschisese o spălătorie, dar, descoperit de către poliția rusească, a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mușat, Duma Brudur. Vlaicu, Șteful Toader starostii Hotinului. Boeri fără titlu: Șteful Cernat (6976-6981) Șteful Isacovici (6984-7000) La Cetatea Neamț: Manoil (6965-6975); cu Ciopei 6965; cu Isaia ot Neamț (6966-6974) Ivan Bouren (6975-6976) care a fost și comis. Albul (6976-6978) Arbure (6979-6984) tatăl portarului Luca A. Dajbog (6987-6982) Micotă (6995-7003) cu Reațeș. Eremia (7005-) cu Dragoș, până sub Bgd. V. Fără titlu. Manoil (6965-6975); Albul (6968-6975); La Novgorod. Roman Oanță (6975-6976) Fete (6978-6984) cu Vâlcea. Dragoș (6987-6992), cu Micotă, care trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
20 27 D 4 Dech. 11 18 25 D 1 Ian. 8 15 L 27 M 28 M 29 J 30 V 1 S 2 D 3 L 4 M 5 M 6 J 7 V 8 Hotin Vlaicu Neamț Arbure Suceava Șendrea C. Albă Hărman I. Când Simion-Păr-Negru, comis, devine tată și o asistă pe jupâneasa sa, comisoaia și isprăvniceasa și alte moașe, cu știință de rânduielile vechi. II. Comisoaia vrea numaidecât să așeze în căsnicie pe Ionuț, despre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga Gri(gore) Doda Jurgea Dolha Dragoș Fetivu Jațcu Hudici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]