74 matches
-
rog ce cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? - Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. Arhanghelul de la Ribița (2001), Granițele Moldovei (2009), Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure (2012) și broșurile Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492 (2002), și Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. - Om
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Prutul...! (textul integral, din 22 iunie 1941, necenzurat, așa cum se păstrează în Arhivele Militare Române; în carte, la p. 35); extrase despre „problema Basarabiei“ din texte politice/istorice, semnate de Mihai Eminescu, Vladimir Ilici Lenin, mareșalul Ion Antonescu, Zamfir C. Arbure, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Viaceslav Samoșkin, Nicolae Ciachir, Nichita Stănescu, Leonida Lari, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu, Gheorghe Ghimpu, Andrei Vartic, Gh. Buzatu ș. a. (p. 36 sqq.); Lege pentru instituirea Zilei Naționale de Cinstire [la 1 Aprilie] a Memoriei Românilor, victime
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Țară Românească. Volumul 24, pag 467. 5-Petcuț, Petre, Sclavie și libertate, pag 33, București: Editură Centrului Național de Cultură a Romilor , 2015. Documente privind istoria românilor, B, Țara Românească, veacul al XVII -lea, vol. III, pp. 87-89. 6- Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, pag. 113-114, Editura C. Göbl, 1898. 7- ROM SAU ȚIGAN Dilemele unui etnonim în spațiul românesc, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2012.(http://www.fundatia.ro/sites/default/files/ro 124 Rom%20sau%20tigan.pdf
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
erau singurul popor arian din Europa, i-ar fi stricat planurile lui Hitler de a făuri o nouă rasă ariană din rasa germană. Și ca să vă aduc la cunoștiință un fapt mai puțin cunoscut, aflați că Eminescu, Coșbuc și Zamfir Arbure știau că țiganii se numesc rom în limba lor. Citiți articolul meu: http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1483207912.html În rest articolul dumneavoastră este foarte bun.Vă recomand să mai citiți înainte de a face afirmații. De fapt, în limba romani se poate
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1487161947.html [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
42.000 km.2, circa 400 de kilometri de la miazănoapte la miazăzi, iar de la est la vest variază între 40 și 100 de kilometri. Carpații pătrund printre Prut și Nistru, hotarele firești ale Basarabiei. Amintesc spusele cărturarului român Zamfir C. Arbure: „În părțile de la miază-noapte ale Orheiului și de miază-zi ale județului Chișinău, înălțimile sunt acoperite cu păduri și codri. Aici Basarabia e foarte frumoasă. Dealurile sunt verzi, pădurile și dumbrăvile stau spânzurate pe coaste stâncoase, râurile și izvoarele străbat câmpii
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de Bender (Poarta). Pe la 1900, Benderul devine mare centru comercial, nod de cale ferată spre Chișinău, Reni și Odessa. Cărturarul Zamfir C. Arbure amintește o istorioară cu referire la orașul Bender, fosta cetate a Tighinei: „Din toate amintirile istorice privitoare la orașul Bender, cea mai dramatică e, netăgăduit, nenorocirea lui Carol XII, care a locuit mai multe luni în vestita cetate. Până acum
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
cărți au văzut lumina tiparului în cursul vieții profesorului Ullea? Simona IOANOVICI: Cărți a scris doar după ce a ieșit la pensie. „Arhanghelul de la Ribița” (2001), „Granițele Moldovei” (2009), „Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure” (2012) și broșurile „Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492” (2002), și „Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița” (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. Emilia
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
La poarta sufletului; Poem neterminat;Identități artistice la Roman etc. În cadrul editurii a inițiat colecțiile: - Harisma - transcrierea operei lui Melchisedec Ștefănescu - Cronica Romanului și a Episcopiei de Roman; Închierea cronologiei picturii moldovenești, sec. XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure; - Harpha - Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul, Olinifonismul, Omnifonismul. Evoluția neîntreruptă a revistei și a editurii se datorează entuziasmului unui om curajos care a crezut în necesitatea apariției lor și care și-a asumat toate provocările. Prin inteligență, voință și omenie
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1450427222.html [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
decât cea aflată la Muzeul de Istorie din Suceava. Cămașa de zale face parte tot dintre piesele recuperate din colecția lui Toader Hrib și a fost descoperită în localitatea Arbore, în perimetrul în care a fost cândva curtea boierului Luca Arbure, portarul Cetății de scaun a Sucevei din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Marius Mirăuță, care a adresat instituției muzeale sucevene o ofertă de achiziție pentru întreaga sa colecție (dar nu a primit încă nici un răspuns) caută o soluție pentru ca
MUZEUL DIN SUFRAGERIE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_din_sufragerie.html [Corola-blog/BlogPost/349045_a_350374]
-
o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în zilele binecinstitorului și iubitorului de Hristos Domn Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, pan Luca Arbure, pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului Arbure, pârcălabul Neamțului, a binevoit cu bunăvoința sa și cu inimă curată și luminată și cu ajutorul lui Dumnezeu și cu ajutorul domnului său, a început a zidi acest hram întru numele Tăierii capului cinstitului și slăvitului prooroc înaintemergător Ioan Botezătorul. Și s-
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
7010, luna aprilie 2 și s-a sfârșit în același an, luna august 29"". După cum atestă o inscripție din naos, pictată deasupra ușii, în anul 1541 a fost refăcută parțial pictura interioară a bisericii. Cu acest prilej, Ana, fiica lui Arbure cel bătrân, a poruncit meșterului Dragosin, fiul popii Coman din Iași, să zugrăvească și pereții exteriori. Biserica s-a degradat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Locașul de cult a rămas fără acoperiș până când nordul Moldovei a
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538. Deasupra ușii din naos se află o inscripție pictată cu următorul text: ""Dragosin zugrav, fiul popii Coman din Iași a zugrăvit. Ana a fiicei lui Arbure cel bătrân a plătit Ana 20 de zloți; anul 7049"". Din această inscripție se deduce că pereții exteriori ai bisericii au fost zugrăviți în anul 1541, odată cu refacerea parțială a picturii interioare. Autorul frescelor este pictorul moldovean Dragoș Coman. Acesta
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
o rozetă în mijloc. În colțurile celor două timpane ale arcului se află sculptate două scuturi prevăzute cu stema familiei Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
celor două timpane ale arcului se află sculptate două scuturi prevăzute cu stema familiei Arbore. Între scuturi este o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""Acest chivot și l-a făcut pan Luca Arbure, pârcălab de Suceava, fiul lui Arbure cel bătrân, pârcălab de Neamț, în anul 7011 (1503) aprilie 29"". Lângă mormântul ctitorului, la nivelul pardoselii, se află mormântul soției sale, Iuliana. Inscripția de pe piatra funerară este ștearsă, la începutul secolului al XX-lea putându-se descifra doar: ""... roaba
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
de veci"". O altă piatră de dimensiuni mici a fost pusă de hatman probabil pe mormântul unui copil al său, decedat la o vârstă fragedă. Aici se distingea următorul fragment de inscripție slavonă: ""Acest mormânt l-a înfrumusețat pan Luca Arbure pârcălab"". Celelalte morminte au pietre funerare cu inscripții șterse. Hatmanul Luca Arbore și-a înzestrat biserica cu obiectele de cult necesare, dar și cu cărți religioase. O icoană pe lemn cu "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul", retușată în secolul al
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Cu bunăvoia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, s-a făcut acest Praxiu apostolesc în zilele binecredinciosului și de Hristos iubitorului Domn Io Bogdan Voievod, Domn al Țării Moldovei, prin porunca și cheltuiala robului lui Dumnezeu Luca Arbure pârcălabul Sucevei ... l-a dat ... celei din nou zidite biserici de la curtea sa de la Solca, unde este hramul Tăierii cinstitului cap al Înainte mergătorului și botezătorului Ioan, în anul 7015 (1507) luna mai 20"".
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
ei. Apar dispute pentru hotare și mai dese apeluri la Domnie. În acest sens, făcând însă notă discordantă cu regula oarecum generală, amintim întâlnirea din 1643 a celor mai importanți stăpâni din Cordăreni. „Ne-am socotit între noi, spun Toader Arbure, Lupul Talpă, Nicolai Tăutul și Toader Gherman, să ne strângem toți frații, la sat la Cordăreni”, pentru a măsura toate cele trei părți „în lungiși și curmedziși (...). Care parte se va afla mai mică să aibă a lua den care
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți dețineau pămînt proprietarii: Dragan - 6860 ha Cugurean (u) - 770 ha Ciolac (u) 300 ha Sajin - 300 ha Mănăstirea Sf. Morminte - 30 ha Răzeșii - 1171 ha (Răzeșii
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pe C. Dumitrescu-Iași ca vicepreședinte, membrii comitetului provizoriu fiind: Em. Porumbaru, Constantin Disescu, Ion Mincu, Theodor Speranția, Nicolae Petrașcu, Dimitrie Olănescu, dr. C.I. Istrati, Virgil Arion, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Ionescu-Gion, Nicolae Gane, H.G. Lecca, Zamfir Arbure, Al. Soutzu, Anghel Demetriescu, Alexandru Tzigara-Samurcaș, dr. Alexandru Obreja, Ilarie Chendi, Barbu Păltineanu, Ștefan C. Ioan, C. Dimitriu-Târgoviște, N. Rădulescu-Niger și Constantin Rădulescu-Motru. Acțiunea a fost însă prost organizată, noua asociație fiind formată ca o anexă minoră a „Societății Presei
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
cunoscut și sub numele Zamfir C. Arbore sau "Arbure" (n. 14 noiembrie 1848, Cernăuți - d. 2 aprilie 1933, București), a fost un scriitor și gazetar român. În timpul studiilor sale la Moscova, la 17 ani, este arestat și aderează la mișcarea socialistă și anarhistă. Datorită presiunilor urmăririi autorităților ruse Zamfir
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită averilor lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită averilor lor, aveau posibilitatea să cumpere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt scufundate de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată că leșii „au bătut 3 săptămâni, ziua și noaptea, dar nimic n-au reușit”. Înțelegând că nu poate cuceri cetatea, Ioan Albert s-a adresat apărătorilor, care erau conduși de Luca Arbure, cerându-le să capituleze. Portarul Sucevii i-a răspuns astfel regelui: „Află sigur că noi, domnului nostru și cetății sale, nu-i putem fi trădători, căci al nostru domn, Ștefan voievod, este în câmp cu oastea sa; dacă vrei, du
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]