158 matches
-
aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271711_a_273040]
-
cu anul de cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos: ... a) terase; ... b) elemente de peisaj - garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole; ... c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; ... d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... e) terenuri agricole împădurite; ... f) zone cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271847_a_273176]
-
în care parcela agricolă conține zone de interes ecologic Articolul 15 (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață gardurile vii sau rigolele care au o lățime maximă de 2 metri și grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafață maximă este de 100 metri pătrați amplasate pe terenul arabil solicitat la plată. ... (2) O parcelă agricolă care conține arbori răzleți este considerată suprafață eligibilă la plată cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: ... a) activitățile agricole se pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278169_a_279498]
-
aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278169_a_279498]
-
în care parcela agricolă conține zone de interes ecologic Articolul 15 (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață gardurile vii sau rigolele care au o lățime maximă de 2 metri și grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafață maximă este de 100 metri pătrați amplasate pe terenul arabil solicitat la plată. ... (2) O parcelă agricolă care conține arbori răzleți este considerată suprafață eligibilă la plată cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: ... a) activitățile agricole se pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
prin materializarea limitelor acestei suprafețe, prin țăruși și ridicare topografică în coordonate stereo 1970. ... (3) În cazul recoltării integrale mecanizate prin tocare, cum ar fi în cazul plantațiilor recoltate în stadiul de nuieliș/prăjiniș sau în cazul culturilor de specii arbustive, delimitarea suprafeței se realizează perimetral pe repere vizibile de tip țăruși plasate la limita parcelei ce va fi recoltată mecanizat și măsurătoare topografică în coordonate stereo 1970. ... Articolul 4 La inventarierea arborilor, pentru calculul numărului total de arbori se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274164_a_275493]
-
40.000 în Amazonia). În pădurea tropicală umedă cresc numeroase specii de palmieri, arborele de cauciuc ("Hevea brasiliensis"), specii ale genului "Coffea", arborele de cacao ("Theobroma cacao"), mahonul, acaju, liane, orhidee, plante parazite ("Rafflesia"). Are o stratificare complexă (stratul erbaceu, arbustiv, arborescent inferior mediu și superior). Arborii au frunze lațe, sempervirente și o etajare maximă. Trunchiurile se ramifică în treimea sau pătrimea superioară. Etajele inferioare sunt situate în umbră, cu un număr redus de specii, dominând lianele și plantele epifite. Fauna
Pădure tropicală umedă () [Corola-website/Science/309699_a_311028]
-
variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul rezervației sunt de menționat: Dintre păsări: Dintre mamifere se remarcă Zona este
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
Mică și vestul Asiei. În România este mai des întâlnită în sudul Olteniei și Munteniei, sudul Banatului, sud-estul Moldovei și în mai multe localități din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
nivelului mării. În Caucaz se întâlnește la înălțimi de până la 1500-1600 m. În România șarpele rău trăiește în silvostepă în locuri uscate și călduroase. Preferă liziera pădurilor, preajma tufișurilor, pantele sau viroagele cu loess sau stâncăriile, unde există o vegetație arbustivă sau arborescentă. Ca adăposturi servesc galeriile rozătoarele (popândăilor și gerbililor), fisurile solului, golurile din grămezile de pietre, grohotișurile pietroase din vâlcelele de stepă, tufișurile, golurile de lângă rădăcini și scorburile joase. De obicei, acești șerpi sunt foarte fideli locurile lor de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar apărând exemplare de brad Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus sylvatica și altele. Stratul arbustiv al pădurii de molid este slab dezvoltat, acoperind 5% din suprafață, și fiind format din exemplare tinere ale speciilor menționate anterior, mai cu seamă molid Picea abies, precum și exemplare rare de "Sorbus aucuparia". Stratul ierbos are o acoperire neuniformă, apărând
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai redusă odată cu altitudinea. Înălțimea maximă a arborilor este de cca. 15-18 m. Stratul arbustiv este format din exemplare de Pinus mugo, Juniperus commmunis nana, Rubus idaeus, Salix caprea, precum și exemplare scunde de Picea abies și Pinus cembra. Diversitatea speciilor precum și diversitatea intraspecifică (subspecii, varietăți, forme, ecotipuri, idiotipuri) cu diferite caracteristici genetice, implicit adaptări diferite
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în unele părți din Kenya, Tanzania, Uganda și Republica Democrată Congo. Bivolii africani sunt mai abundenți în locurile deschise și înierbate din savanele și complexe riverane (mlaștini și văile inundabile fluviale), dar trăiesc, de asemenea, în păduri, pășuni și zone arbustive de la câmpii până în munți. În savane, ei au nevoie de suprafețe mari de iarbă deasă cu tufișuri sau copaci care servesc ca adăposturi unde pot să se odihnească. Populațiile care trăiesc în păduri au adăposturi suficiente formate de arbori și
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
le ("Plantaginaceae") este o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul Lamiales care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina ramificată și foliată), florifere, lipsite de frunze, terminate cu inflorescențe. Frunzele sunt de cele mai multe ori grupate în rozetă bazală din mijlocul căreia se ridică tulpina; cele tulpinale
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
hidrotehnice, în special cele din Europa de est, au condus la apariția unor lacuri de acumulare de mari dimensiuni, cum sunt Samara și Vogograd pe Volga; Porțile de Fier I pe Dunare; Timleansk pe Don. Zona Mediteraneeană este alcătuită predominant din formațiuni arbustive semperviriscente: maquis, garriga (sudul Franței), tomillares (Spania), frigana (Grecia). În Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona pădurilor de foioase se întinde din nordul Spaniei și din arhipelagul britanic, până la sud de Varșovia, spre est, până în bazinul
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
Amorfa arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
cu anul de cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos: ... a) terase; ... b) elemente de peisaj - garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole; ... c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; ... d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... e) terenuri agricole împădurite; ... f) zone cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279948_a_281277]
-
lucrărilor tehnice de stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața solului (litieră), fie în sol (rădăcini moarte). Acestea, prin descompunerea de către microorganisme, influențează pozitiv însușirile fizice și fertilitatea solului, fapt extrem de important mai ales în spațiile verzi amenajate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității radiațiilor solare este realizată pe de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3. Ameliorarea intensității radiațiilor solare este realizată pe de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]