38 matches
-
ansamblului religios, abia la intrarea în biserica Mănăstirii Putna. Accesul în biserică se face prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
XIX-lea. Tipică pentru o casă comercială din evul mediu timpuriu este structurarea pe două etaje; parterul, la nivelul apei, folosea stocării mărfurilor, etajul era locuit. Colțurile clădirii sunt evidențiate prin turnuri scunde („torreselli”). Fațadă este structurată în întregime de arcaturi și este bogată în ornamente precum basoreliefuri, tondi sculptați și creneluri. În evul mediu palatul era renumit pentru luxul sau; astfel, el a servit împăratului bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul drept reședința, în anul 1438. Din 1621 până în 1838
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
absidă semicirculară (interior și exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior și circular în interior. Absida altarului este sprijinită în ax de un contrafort. În interior, pronaosul este despărțit de naos prin două coloane octogonale care susțin trei arcaturi. Naosul este boltit în stil moldovenesc, având deasupra sa o turlă octogonală supraînălțată pe o bază pătrată și una stelată, ambele fiind prevăzute cu câte un rând de ocnițe. Turla are patru ferestre așezate fiecare într-o nișă dublă, patru
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
bune multe să află în țară de dânsul făcute."" Cercetările efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, prilejuite de realizarea lucrărilor de restaurare, au condus la ipoteza existenței în faza primară a bisericii a unui pridvor deschis cu arcatura înaltă asemănătoare cu cea de la biserica Mănăstirii Moldovița sau de la biserica Mănăstirii Humor. Pridvorul avea un singur nivel, cu patru arce înalte, dintre care două cu parapet pe fațada de vest și câte unul pe laturile de nord și sud
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
cu cea a bisericii din Părhăuți, construită cu 10 ani mai devreme decât cea din Baia. După cum a rezultat în urma cercetărilor efectuate în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a avut în faza primară un pridvor deschis cu arcatura înaltă asemănătoare cu cea de la biserica Mănăstirii Moldovița sau de la biserica Mănăstirii Humor. Pridvorul avea un singur nivel, cu patru arce înalte, dintre care două cu parapet pe fațada de vest și câte unul pe laturile de nord și sud
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
7251 (=1743) mart(ie) 5"". Pe partea cealaltă a turnului, inscripția se continuă astfel: ""Fost-au la această vreme egumen Ștefan monah"". Turnul este construit din pereți portanți din zidărie de piatră tencuită cu mortar de var. Pe fațadă sunt arcaturi oarbe, racordate cu rudimente de capitele de forme rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25 m și este întărit cu contraforturi. În incinta
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe o ușă aflată pe peretele vestic al pridvorului, care are aspectul unui
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
se întind până la pereții laterali ai pridvorului. În exterior, biserica este așezată pe un soclu larg profilat. Fațadele sunt împărțite de un brâu, simplu, rotund, în două registre compartimentate în panouri dreptungiulare în partea inferioară și în panouri terminate cu arcaturi fine întretăiate două câte două, în partea superioară. Cornișa este formată din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău, iar ciubucul de sub streașină este asemănător cu cel de la biserica mare și de la paraclis. Turla este așezată pe o bază largă
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
afla în partea sudica a bisericii. În interior pronaosul este despărțit de naos printr-un perete susținut de doi stâlpi puternici, având forma rotundă. Turla bisericii este susținută prin tehnologie moldoveneasca arcuri semicirculare suprapuse. Cele trei abside sunt ornamentate cu arcaturi, în care, după tradiția moldoveneasca veche, se pictau chipurile sfinților. Ușile și ferestrele cu pervazuri semicirculare nu poarta urme de profilare gotică. Dintre toate bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile și ferestrele bisericii Sfântul Dumitru din Orhei, zidită
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
al Mănăstirii Gura Motrului confirmă mândria domnitorului pentru această poziție de rang european. se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
amplasate ferestre, iar în acea centrală intrarea de onoare. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente în arc ogival, conturate cu o arhivoltă din muluri, cu timpanul opac. Reliefurile care completează ferestrele sunt dominate de motive orientale: lanțul selgiuc, ciubuce în torsadă, arcaturi ogivale, discuri. Ferestrele sunt aliniate vertical cu ferestrele de aerisire a podului, de aceeași lățime și în stil similar, precum și cu ferestrele demisolului. Accentul compozițional este pus pe intrare, care reprezintă un portal cu aspect oriental de aivan rectangular cu
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
de către Radu Mihnea (1613-1620) și Alexandru Coconul (1623-1627). Atât elementele tradiționale (planul triconc, turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit, încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericii mănăstirii din Curtea de Argeș. Decorul fațadelor este format din două registre de arcaturi din ciubuce, despărțite de un brâu median. Din ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a păstrat doar biserica de plan triconc tip Vodița II, care reprezintă prin pastoforiile supralărgite, cele două turle pe proscomidie și pe diaconicon
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
ancadramentul de piatră sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au firide oarbe formate din arcaturi polilobate în acoladă, ce se sprijină pe pilaștri. În registrul superior în firide sunt redate figuri de filosofi greci și de sibile.
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul" prezintă particularitatea de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai ca la Mănăstirea Dragomirna. În schimb, lipsesc nervurile împodobite cu torsade, precum și arcaturile încrucișate ale bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea dreaptă, lângă peretele de sud și în peretele de sud, se află două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
diferită lungime, ce creează o margine în zigzag și cu panouri decorative. În grosimea pereților rezalitelor au fost sculpturi plasate în firide în arc. Partea superioară a pereților este mărginită de o friză masivă rezultată din console legate printr-o arcatură. În toamna anului 2014, administrația muzeului de artă a primit o donație de 1 milion de euro din partea Guvernului României, bani destinați restaurării edificiului. Termenul limită al proiectului era, inițial, sfârșitul anului 2015. Lucrările au fost finisate în toamna anului
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
alternând cu cărămidă. Bolțile și pandantivii sunt executate din tuf calcaros. La partea superioară a navei sunt două șiruri de ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar, stema Moldovei, animale
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
Orientul Apropiat (Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin sculptura decorativă de o mare bogăție
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă. Catapeteasma datează din anul 1913 din timpul starețului Nectarie Cotruță. Tot atunci
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Palatul Administrativ" din "Iași", 1925 (arhitecți I. D. Berindei). Linia națională a fost inițiată de Ion Mincu, aceasta fiind numită și stil neo-românesc. "Ion Mincu", îmbină în mod armonios, elemente din arhitectura noastră medievală, punând accent pe pridvorul cu arcade sau arcaturile în acoladă, elemente ce pot fi observate la "Casa Lahovary "(1886), "Bufetul de la Șosea" (1892) sau "Școala Centrală de fete" (1890), toate fiind construite în București. Un alt arhitect român, Petre Antonescu va continua stilul lui "Ion Mincu". Acesta a
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]