38 matches
-
ansamblului religios, abia la intrarea în biserica Mănăstirii Putna. Accesul în biserică se face prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Sfânta Troiță, iar în locul lui la Moldova au pus pe Alexandru vodă Iliaș...”), ctitorie a aceluia dintr-o domnie valahă (Mănăstirea Radu-Vodă - mărturisind, cu unica ei turlă pe naos, cu cele trei așezate pe pronaos și cu fațadele decorate cu arcaturi plasate în două registre, o vădită înrâurire argeșeană - l-a avut ca prim ctitor pe Alexandru al II-lea Mircea [1568-1577]; Radu Mihnea a reconstruit-o între 1620 și 1623 [căci în 1595 o ruinase Sinan Pașa] și a terminat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anul de grație 1937. Așa descris, doar prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii săi români o profesau deja de peste un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ar dori să ne facă să credem unii comentatori ai unor lucrări precum deja amintitele Palat al Victoriei și Operă din Timișoara (arh. Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel mult din perspectiva arcaturii romane periptere din, bunăoară, piața civică de la Brescia, iar nu dinspre Mănăstirea Hurezu (care, în fond, ea însăși aclimatizează teme ale renașterii italiene). Legătura acestei arhitecturi eroic-marmoreene cu vernacularul local este minimă, în vreme ce racordarea ei la arhitectura oficială a epocii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
murală. Catapeteasma este valoroasă, cu cadre executate din lemn de stejar, cu ornamente florale aplicate între registrele icoanelor. Acestea sunt pictate de către un pictor anonim, în ulei, pe lemn, în stilul Renașterii. În exterior, fațada este tencuită simplu, neartistic. Are arcaturi, în multiple acolade lungărețe, deasupra cărora se află un brâu. În partea superioară există două rânduri de ocnițe, iar la colțuri are niște coloane cu capiteluri simple, care nu strălucesc prin frumusețe și eleganță. Cornișa este alcătuită din plăci de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc, așezarea turlelor este făcută pe o bază stelată, iar ornamentarea fațadei este deosebită, folosind cu pricepere piatra cioplită, cărămida și discurile smălțuite și având trei rânduri de ocnițe. Figurile pictate la exterior, încadrate în arcaturi de cărămidă aparentă, sunt în număr de 283 și nu reprezintă numai chipuri de personaje ale vieții creștine, ci și al unor filosofi ai antichităț ii., După descrierea lui Melchisedek, un tablou votiv aflat în biserică, îl prezintă pe Ștefan
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Fra Angelico (figura 83), coloana centrală separă de ajuns de net realitatea celestă de colțul domestic al Fecioarei. De fapt, ea pare să l împiedice pe înger să transmită mesajul său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la întărirea spațiului intern care leagă în mod continuu mesagerul și destinatarul. Să cercetăm deci dubla funcție a Arborelui cunoașterii, separându-i pe Adam și Eva în multe dintre
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de orizont marin calm. Acuarelele de aici înseamnă sugestie, soare și transparențe, vegetație exuberantă și tărâm desertic. Pe fundal ondulat, se proiectează câte un minaret, câte o cupolă de biserică (biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de piatră în tăietură neogotică. La Antim, deasupra intrării, apare o rozadă în același stil, a cărui haină îmbracă integral lăcașul de la Radu-vodă. Biserica Sf. Spiridon-Nou, refăcută în 1852-1858, primește o profuziune de ornamente neogotice (turnuri octogonale neobișnuit de înalte, arcaturi, cloșetoane, pinacluri), care îi dau, după opinia lui Odobescu, „înfățișarea unui templu de cofetărie“. De relevat că influența în discuție se remarcă aici și în interior, la catapeteasmă și la strane. O catapeteasmă în stil gotic - iată un lucru care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
puternică în mănăstirile din est, de la Saint-Vannes pînă la Cluny, iar cea mediteraneană marchează producția mănăstirilor din sud (Albi, Saint-Sever, Toulouse) și ajunge chiar și în centru (Limoges). Regăsim în miniaturile spaniole aceleași elemente decorative ca și în arhitectura mozarabă: arcaturi din fier ŕ cheval, cu caractere cufice, animale exotice etc. Această artă se exprimă foarte bine în manuscrisele care reproduc comentariile călugărului asturian, Beatus, despre Apocalipsă, executate în secolele X-XII. În Italia centrală și meridională amprenta bizantină marchează decorarea manuscriselor
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se orneaz? cu arcaturi deosebite, �n form? de fus � ?i la catedrala din Freburg-im-Bresgau (c?tre 1200). �n ceea ce prive?te catedrală din K�ln (1248-1350 ?i secolul al XIX-lea), aceasta �mprumut? elemente de la cea din Amiens, dar corul s?u aminte?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de către Radu Mihnea (1613-1620) și Alexandru Coconul (1623-1627). Atât elementele tradiționale (planul triconc, turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit, încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericii mănăstirii din Curtea de Argeș. Decorul fațadelor este format din două registre de arcaturi din ciubuce, despărțite de un brâu median. Din ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a păstrat doar biserica de plan triconc tip Vodița II, care reprezintă prin pastoforiile supralărgite, cele două turle pe proscomidie și pe diaconicon
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
ca înfățișare arhitecturală, fiind construită din piatră cu învelitoare de tablă pe șarpantă. Arhitectura este simplă, are un plan treflat, cu o turlă dispusă deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă. Catapeteasma datează din anul 1913 din timpul starețului Nectarie Cotruță. Tot atunci
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Moldova, prototipul acestei noi împărțiri găsindu-se pentru prima dată la Mănăstirea Galata. "Naosul" prezintă particularitatea de a transmite greutatea turlei pe zidurile laterale prin arcuri transversale, întocmai ca la Mănăstirea Dragomirna. În schimb, lipsesc nervurile împodobite cu torsade, precum și arcaturile încrucișate ale bolții. O catapeteasmă mare desparte naosul de altar. Biserica Mănăstirii Bârnova nu este pictată. În pronaos, în partea dreaptă, lângă peretele de sud și în peretele de sud, se află două pietre de mormânt: a domnitorului Eustratie Dabija
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi. <br> Intrarea în biserică se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane înalte de piatră între care se deschid arcade simple în plin centru.<br> Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar cu ocazia restaurării efectuate
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
Orientul Apropiat (Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin sculptura decorativă de o mare bogăție
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Palatul Administrativ" din "Iași", 1925 (arhitecți I. D. Berindei). Linia națională a fost inițiată de Ion Mincu, aceasta fiind numită și stil neo-românesc. "Ion Mincu", îmbină în mod armonios, elemente din arhitectura noastră medievală, punând accent pe pridvorul cu arcade sau arcaturile în acoladă, elemente ce pot fi observate la "Casa Lahovary "(1886), "Bufetul de la Șosea" (1892) sau "Școala Centrală de fete" (1890), toate fiind construite în București. Un alt arhitect român, Petre Antonescu va continua stilul lui "Ion Mincu". Acesta a
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
alternând cu cărămidă. Bolțile și pandantivii sunt executate din tuf calcaros. La partea superioară a navei sunt două șiruri de ocnițe (una din rândul de jos corespunzând la două din rândul de sus). Pe absidele laterale și absida altarului sunt arcaturi mari și rândul de ocnițe mici (care înconjoară biserica de jur-împrejur ca un brâu). Între brâul de ocnițe și cornișă se află două șiruri de discuri smălțuite de diferite culori și cu ornamente in relief (discul solar, stema Moldovei, animale
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
7251 (=1743) mart(ie) 5"". Pe partea cealaltă a turnului, inscripția se continuă astfel: ""Fost-au la această vreme egumen Ștefan monah"". Turnul este construit din pereți portanți din zidărie de piatră tencuită cu mortar de var. Pe fațadă sunt arcaturi oarbe, racordate cu rudimente de capitele de forme rar întâlnite. Fundația este alcătuită din piatră de calcar, legată cu mortar de var. Turnul are trei etaje și o înălțime de aproximativ 25 m și este întărit cu contraforturi. În incinta
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu s-au remarcat însă și prin numeroase ctitorii de biserici și mănăstiri. Inițial arhitectura sacrală s-a orientat după modelul dat de biserica Mănăstirii Dealu, având drept caracteristici planul triconc și sistemul decorării fațadelor cu arcaturi. Deja acel edificiu de la începutul secolului al XVI-lea denotă predilecția pentru siluete elansate care va caracteriza apoi arta brâncovenească. Gustul mai rafinat al epocii a dus la înlocuirea treptată a stâlpilor voluminoși de cărămidă cu elegante colonade de piatră
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
al Mănăstirii Gura Motrului confirmă mândria domnitorului pentru această poziție de rang european. se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]