1,109 matches
-
Orchestrei Naționale a Franței. Evoluții muzicale dezamăgitoare? ...cea a celebrei soprane Barbara Hendriks, aflată la sfărșit de carieră de soprană de operă, încercând a intra în lumea jazzului, cea a cunoscutului violonist Shlomo Mintz, a cărui brutalitate de atac a arcușului a fost salvată de calitatea unei superbe viori Stradivari. Ne-am fi dorit ca secțiile competiției destinate tinerilor performeri să fie mai atent, mai consecvent promovate; slaba participare a concurenților a determinat un nivel deloc strălucit al laureaților. Este de
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
față de anumite probleme, în anumite conjuncturi, am investit altfel în artiști, ne-am definit, altfel, valorile. Nu mi-a fost profesoară, dar am învățat multe de la ea. Și, privind peste anii care ne-au adus împreună, peste nopțile de la București, Arcuș sau Timișoara în care fumam ca șerpoaicele despicînd în paisprezece destinele teatrului românesc, contrazicîndu-ne sau pactizînd, îmi dau seama că acest timp mi-a fost dat și ca un dar. Mi-a fost dat ca să pot recupera ceva din trecutul
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
calde, pe terasa hotelului, de unde se vedea licărind, sub lumina felinarelor din parc, apa sărată a bazinelor de înot. Muzicanții din orchestră își acordau instrumentele. Era mai degrabă o fanfară decât o orchestră căci se vedeau mai multe alămuri decât arcușuri. Oricum, momentele de așteptare încordată erau plăcute. Micul talmeș-balmeș de sunete îl amuza de fiecare dată, cacofonia muzicală, ori care ar fi fost explicația bunicii, i se părea doar o joacă, un fel de "a se prosti" al muzicanților. Apoi
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
basmele acelei păduri. Căci - o spun acum când au trecut atâtea mii de seri de la acelea trăite alături de bunica mea nemțoaică, într-o vară a copilăriei - iată ce îmi era dat să văd la un moment dat, în timp ce alămurile și arcușurile se întreceau în invocarea Vânătorului negru, a Diavolului. Vedeam ridicându-se trei dintre muzicanții grupați în fața noastră pe estradă și părăsind orchestra cu instrumentele pe umăr. Urmărindu-i, îi zăream îndepărtându-se tiptil de ceilalți orchestranți care continuau să cânte
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
seară, acolo pe terasa hotelului, la câțiva pași de bazinul cu apă sărată care licărea ispititor. După câteva zile ploioase, cerul se limpezise, se putea din nou mânca afară. Așteptam să se termine valsurile, polcile, să înceapă Freischütz. Și, iată, arcușurile atacând Uvertura, și aria Agathei, singură în fața nopții întunecate, și coborârea înfricoșătoare prin Cheile Lupului. Tremuram de nerăbdare să văd iar zborul tainic al muzicanților prin văzduhul deasupra parcului și al apei. Și, iată, cei trei cu instrumentele lor lucitoare
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
am intrat direct în țara de pămînt. Acum știu că Sf. Gheorghe există, că acolo prietenul meu Doru Mareș este Director, că multe promoții de sculptori își odihnesc ciolanele lor de piatră, de lemn și de metal pe platoul de la Arcuș, pe platoul înalt al castelului în care profesorul Petre Străchinaru mă tot cheamă de cîțiva ani și unde încă nu am ajuns din motive pe care în clipa aceasta nu le mai țin minte nici eu. (Acum este 21 aprilie
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
nori alburii și prin sate bilingve, să-mi dai și mie un semn cînd ești pe aproape, lansează Doru o comandă scurtă pe mobil, apoi își închide scula abrupt pentru că vă pregătesc o surpriză, băieți, sînt cu trupa aici, la Arcuș, ne vedem acolo, lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, preia Gabi comanda din mers, și chiar acolo, aproape de acel Sf. Gheorghe de tablă roșietică, veșnic prizonier într-o luptă cu un biet scorpion care din conformism se laudă că-i balaur, vin
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
tablă roșietică, veșnic prizonier într-o luptă cu un biet scorpion care din conformism se laudă că-i balaur, vin, iată-i, ei înșiși coboară spre locul fixat, și Gabi, și Lorena, și Radu. Doar Doru lipsește, el stă la Arcuș cu mobilul închis și pregătește surpriza! În ciuda acestui mister, lumea întreagă e așezată cum se cuvine: Gabi e zîmbitoare, Radu e gazdă și Lorena-i virgină!) Acum totul e clar, Sf. Gheorghe e în inima țării, are munți și grădini, primărie
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
știu să desfacă picioarele mai lesne decît se revarsă cîntatul cocoșilor în răcorile dimineții, vai e groaznic de cald în acest autocar hodorogit, mi-e sete, intră și praful aici, mi-e sete, oare cîți kilometri or fi pînă la Arcuș, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete, mi-e sete... apoi vin cu toții, în răcoarea medievală a sălii, vine și Femeia, vine și Diavolul, vine și Autorul. Cine pe cine încalecă, Doru a scos din placenta cuvintelor voluptăți
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
Iosif, Iosif va spînzura de perdele ferestrele prin care vor ieși cîțiva ochi holbați să se îngroape ca lumina în becul prin care dispare puterea care cîntă bolșe bolșe oceni haroș nașa balșaia rodina ca într-un contrabas sacîzul pe arcușul pierdut într-o zi pe la prînz cînd noaptea deja trecuse - nu mai era nimeni, sterp ca un uger de vacă în mîna unui bulgar scos la mezat pe cînd secolele își puneau țigările în cruciș, fumau, își scuturau scrumul în
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
pe-o floare zece franci elvețieni la urmă le-a spus celor trei că trece prin moinești „iar peste cinci zile”, l-am auzit strigând, „ne vedem la zürich”, „la cafeneaua voltaire”, a mai zis cel cu vioara, ascunzându-și arcușul sub o pelerină de doc oh! nu! celor patru le-a zis pentru că mai era unul fuma extrem de mult cred că era din școala ieșeană de poezie i-am reținut doar numele mic: „ioanid” fix la kilometrul 45 în centrul
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
maestrul intravenos ce drept păstor și-nțepător întru toate fostu-le-a rîcîind, rășchirat în pîclă de țesuturi rarefiate, măcinate, năruite mugind înlănțuit, șiroind în delicii ce-l țin departe, singur și nu pot fi rîvnite Colaps (înregistrare din mers) arcuș trecut peste corzi iată-le aceleași străzi de-a lungul și latul un timp lăbărțat aici o băltoacă în creștere o cumințenie așternută ca umbra însoțind trecutul fără să-i adaoge nimic osînda unui cult ce nu poate înceta fără
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
să-și miște buzele după cineva sau după ceva care poate nici nu exista decât în mintea sau în inima lui bătând nebunește Ultima dată a fost văzut somnolând în fotoliul unei săli de concert în timp ce violonistul tânar făcea din arcușul său un instrument de voluptuoasă tortură în fața auditoriului mut (chipuri și chipuri căzute în transă) Ultima oară a fost văzut în timp ce ieșea abulic din barul în care se recitau poeme douămiiste și fete feline stingeau și aprindeau țigări lungi privind
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
moaște, obiectul de recuzită din dotarea faimosului autocrat medieval a devenit un titlu de noblețe pentru bieții români cărora în afara bucuriilor abstracte nu le-a mai rămas absolut nimic. Farsa cu iz naționalist, interpretată și orchestrată de binecunoscuții maeștri ai arcușului demagogic, prinde extraordinar, ca orice comicărie de bâlci. Nu știu câți dintre ei chiar ar vrea să fi trăit pe vremea lui Ștefan. Eu, unul, în nici un caz. Nu cred c-aș fi avut mai mult respect față de domnitorul cel "iute vărsătoriu
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
repertoriate și descrise instrumentele folosite în muzica orientală. S-au efectuat adevărate clasificări organologice, în funcție de factura instrumentelor sau de modalitatea lor de acționare. Astfel, instrumentele cu coarde se puteau împărți în : coarde ciupite, coarde lovite și coarde acționate prin intermediul unui arcuș. Alte sisteme de clasificare propun diferențierea instrumentelor cu coarde ghidându-se după prezența - sau absența - tastelor pe limbă. În ceea ce privește instrumentarul utilizat în Al Andalus, sursa documentară cea mai completă rămâne colecția de miniaturi existente în lucrarea Cantigas de Santa Maria
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
perioada barocă, atunci când se dezvoltă o familie extinsă de instrumente de tip luth. Al doilea instrument ca importanță în ierarhia organologică a muzicii arabo-andaluze este rebab ul, denumit în Europa și rebec. Rebab-ul este un instrument cu coarde și arcuș, format dintr-o cutie de rezonanță din lemn, în formă de barcă, peste care este întinsă o piele de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un instrument cu coarde și arcuș, format dintr-o cutie de rezonanță din lemn, în formă de barcă, peste care este întinsă o piele de capră. Rebab-ul are două coarde, este ținut vertical pe genunchi și acționat cu un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea asociat cu strămoșul viorii moderne. Altă teorie susține înrudirea între luth-ul oriental și rebab, datorită formei cutiei de rezonanță și faptului că înainte de apariția arcușului, rebab
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un arcuș rudimentar, convex. S-a speculat foarte mult pe seama acestui instrument cordofon, fiind adesea asociat cu strămoșul viorii moderne. Altă teorie susține înrudirea între luth-ul oriental și rebab, datorită formei cutiei de rezonanță și faptului că înainte de apariția arcușului, rebab-ul era un instrument cu coarde ciupite. Cert este faptul că rebab-ul a avut o evoluție constantă în ceea ce privește forma sa, actuala înfățișare în formă de barcă nefiind decât ultima etapă a transformărilor pe care acest instrument le-a
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ornamente, cum ar fi : apogiaturi, mordente, gruppetti, glissandi, note de pasaj ce leagă intervalele mai mari. Sentimentul de extremă fluiditate și sinuozitate este accentuat într-o mare măsură de existența micro-intervalelor și de o articulație slabă, moale, specifică instrumentelor cu arcuș, dar prezentă chiar și în cazul instrumentelor cu coarde ciupite - luth, kwitra. Putem afirma că desenul ornamentat al unei linii melodice orientale este proiecția muzicală a gustului pentru înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
rămas în Europa după plecarea arabilor, ce a favorizat înflorirea ulterioară a muzicii instrumentale pe tot continentul european. Amintim aici luth-ul, devenit extrem de popular în Renaștere și atingând apogeul în Baroc, dar mai ales introducerea instrumentelor cu coarde și arcuș - și anume rebab-ul - ce nu existau la acea dată în Europa de Vest, fiind prezente numai în anumite zone ale Imperiului Bizantin. Perioada dominației arabe în Spania a reprezentat o punte culturală între civilizația antică - greco-romană - și noua cultură europeană renascentistă
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
-i orchestra, întreb de sub coroana de spice, în timp ce o moleculă de apă, de pe fruntea ta, își desface în hăuri formula chimică din haloul arhetipal; e mereu în altă parte ceea ce vrem, spui tot mai stins și, cu-o mișcare de arcuș, înscrii într-un cerc domol curcubeul ce bea din rouă, în numărul p și-i absolut pragul de ether al casei nu te mișca, lanțurile de la glezne se aud în cealaltă parte a nopții; a crescut fierul, ne leagă și
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
și fosforescentă A Fiarei. O mie de sori Dragoste-poveste ca un foc în deșert, Ca un rug aprins Din vremi neștiute. Dragoste-poveste Din nopțile Sheherezadei În orașul pradă farsorilor Și întunericului. Strângerea de mână, Șuvița de vânt, Degetele muzicale Pe arcușul coapsei. Dragoste-poveste, Baladă, cântec șoptit, Sub vălul de mireasă al zorilor Când inima, Da, inima, Strălucește mai tare Decât o mie de sori. Ce vedeți voi cu... - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul privindu-mă fix, Înțepenindu-și
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei terase, unde în plin sezon, pe vremuri, tineretul se zbenguia executînd primii pași ai modernului dans, numit charleston, melodia cîntată sub arcușul viorilor, dirijate de faimosul violonist Pongras. Spre clădirea stabilimentului îmbătrînit și el, grăbeau pașii statornicilor vilegiaturiști care făceau băi calde. Lovinescu părea dezorientat de locul unde îl adusesem. - Asta este faimoasa stațiune pe care mi-ai lăudat-o cu atîta
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
ești tu... unde ești tu nu e noapte și zi nu cade ploaia și cîinii nu aleargă prin iarbă. e o veșnică lumină albastră ștergînd contururile. unde sînt eu amurgul se prelinge ca melasa caldă peste salcîmi. nervii atinși de arcușul nedeslușitei spaime hașurează aerul. văd o fereastră. din chenarul ei negru fulgeră scurt lumina unei mîini. ce bun e plînsul de ușurare. cîtă lentoare... cîtă lentoare în aburul verzui. ploaia cade-cade pe fața mea, a lui. o pată de lapte
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]