911 matches
-
de afecțiunea lui Radian pentru cel care i-a fost bunic și tată. Prin merele încă necoapte copilul și-a arătat recunoștința și dragostea pentru cel care l-a crescut. Era și el asemenea luminii ce încerca să cucerească rădăcinile arcuindu-se prin frunze și ramuri. Așa cum lumina reușește după mai multe încercări să prindă de picior câte o rădăcină, să străbată cele mai dese păduri și să trezească mugurii vieții spre a gusta vara, tot așa și Radian a reușit
LUMINA DIN GRĂDINA CU MERI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1436974561.html [Corola-blog/BlogPost/374790_a_376119]
-
septembrie 2016. Cândva scriam o poveste Pe inimă. În loc de litere, Erau aripi de heruvimi. Altădată Pe palmă mea, Desenăm o hartă, Voiam să ajung, Spre comoara ascunsă. Sălășluita în mijloc de gand. Pe gene am primit un stol de fluturi Arcuiau între vis și realitate. Am încercat să-i prind, Dar s-au preschimbat în praf de stele. Pe o urmă a pasului meu, A răsărit copacul vieții. Mult prea înalt. Frunzele lui aveau un rost: Să umbrească trupuri ostenite de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
întâlnit așa făptură! Eu mă duc s-o întreb cum o cheamă! Fata se uită cu ochi de felină la noi, își legănă trupul ei de trestie și-o luă spre maică-sa c-o găleată în mână, călcând rar, arcuindu-și șoldurile cu o nepăsare rară. Fără să ne dăm seama, soarele căzuse peste deal ca un zeu înjunghiat la beregăți, împroșcând tot cerul la apus cu un sânge de purpură. Ziua cu duhorile ei trecuse pe nesimțite, căldurile se
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
acesta a înviat precum a spus chiar el, fiindcă nu am găsit nici cea mai mică urmă de evadare sau de forțare, în afară de piatra care a fost răsturnată din locul ei. Caiafa se încruntă, iar linia buzelor sale subțiri se arcui în jos. Pilat îi observă figura îngrijorată și tremurul mâinii și zâmbind cu sarcasm savură din plin adevărate momente de exaltare. Știa că ceea ce îi spusese îi provocase acestuia suferință și furie. Arhiereul se stăpâni totuși. Răzbunarea era însă acum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_6_.html [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
de tabără. din ele sar scânteile și lumina aceea mă sfidează când accept întunericul limbilor de pământ din inimile orbilor. mă răscolește timpul ăsta fără adăpost. mereu mereu mă ridic din târâre comoda târâre printre limanuri false. încerc să-mi arcuiesc fiecare vertebră a coloanei când privesc ceramica ridicându-și fibra vie din palmele artistului. îi gust cu privirea viața aroma îmbătătoare a lumilor prin care fiecare fărâmă a trecut. fiecare fâșie de istorie își are freamătul ei. gândesc piatra ca
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiecare_fasie_de_gand_are_i_anne_marie_bejliu_1392799505.html [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
cimbrișor din grădina lui tezeu unde erau sunete moi acum este o întunecoasă absență trec prin noi grețuri romantice cu femei fatale frumoase cu pulpe de abanos cu ochi de lac adânc cu glezne colilie cu mers de căprioare se arcuiesc cu șoldurile doldora de plăceri niște hiene care își adulmecă prada până o căpiază și apoi o înghit fără s-o mai îngurciteze cu gurile lor flămânde noi fumăm pipă cu leurdă tăcuți și privim la primăvara asta cum scutură
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
ghinionului! Gică aștepta la nivelul apei cu minciogul scufundat în apă, iar eu mă luptam din răsputeri să țin peștele spre suprafață și cât mai aproape de mal. Mulinând mereu, a început să i se vadă spinarea și aripioarele spinale mari, arcuindu-se prin apa tulbure. Poate că obosise și el, nu numai eu, trăgând de lansetă. Eram terminat, dar mai mult emoțional... “Dă, Doamne, să-mi țină lanseta și să nu se rupă forfacul!” mă rugam în gând, făcând pact cu
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
se ridică pe temelie, în lume se îndreaptă spre utopie. Între una și cealaltă e ruptura. Desprins din așezarea sa natală, omul e un rătăcit, întors acasă după mult timp, e un înstrăinat. Puțini au infirmat capacitatea de a se arcui după toate virajele vieții, potențiala strămutare a omului, neștiind dacă se va opri chiar și după momentul terminus al călătoriei prin viață. Cine poate ști dacă viața nu este subțirele și impropriul joc secund al unei succesiuni de vieți, ca
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_malaimare_teoria_gestu_aurel_v_zgheran_1393848402.html [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
patrie și neam, nu piere. Industria media caută profit. Jurnalistul, trăitor în efemeritatea știrii, caută dăinuirea. Cuvântul înțelept, al înțelepților neamului, curge în clepsidra cu lacrimi de adevăr. Un trofeu al nemărginirii patriei. dăltuit în cuvânt. Glasul unui român se arcuiește sub bolta istoriei: Alecu Russo în „Cântarea României“. Răscolitoare scriere. Tristă. Alecu Russo un jurnalist al vremii. Al cărei vremi? „Poporul e stâlpul țării... fiecare părticică de pământ e vopsită cu sângele lui... și într-o zi s-au zis
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
viață nemuririi... Și-l fac să urle mândru, de dor nestăvilit... O altă smucitura-ti frange-al tău spate-ndata Lovind rebel de-o masă cu pieptul chinuit, Că părul tău ce urlă când, smuls de min' deodată, Coloana-ti arcuiește si-asteapta pregătit... Și te lovesc lăuntric, ca un nebun ce simte, Turbarea însetata, ca de-un cumplit măcel, Căci simt, apocaliptic, cum arzi frângând comete, Cănd cerul ne blesteama cu mingi de foc din el... Lacrimi îți curg șiroaie
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/octavian_ghergheli_1475772062.html [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
Razele lui îmi piaptănă părul,Luna mi-l prinde în agrafă,... IV. CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. • Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset Citește mai mult • Chip angelicNegru pictează albastrusub arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește în abis.N-am
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
vrăbiile săreau în jurul lui, cântărindu-l din ochi, curioase. Numai sticleții se țineau la distanță: „Parcă poți să știi ce-i trece ăstuia prin cap?” se gândeau ei. Însă lui Șușurel nu-i trecea niciun gând rău prin cap. Își arcui spinarea, pufni de câteva ori, se strecură sub o frunză de brusture și se întinse în răcoarea ei, apoi adormi. Nasul său roz, ca o boabă de zmeură, atrase privirea curioasă a cocoșului. Se apropie. Ținându-și capul când pe
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417420962.html [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]
-
amurgul zâmbește galeș și intră furtunos în noapte. înserarea își pierde literele, pe drumul dintre cina frugală și adormitul cu bărbia înfiptă în furculița stresului. cât de frumoasă este viața între două coli de hârtie, din care capul șarpelui își arcuiește vioi trupul iar coada stă între două degete ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Farfurie_de_tabla_anne_marie_bejliu_1351899226.html [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
nu se aude pe creste Nici un foșnet ... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceața din trupuri se risipește Din sceptrul cântecului răsar lumini Se dezlanțuie dansul Aripi nevăzute le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Calusarii_elena_armenescu_1338619638.html [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
paralel cu suprafața curții și aflat la înălțmea acoperișului casei. În timp ce primarul se chinuie să-și țină echilibru, preotul Bobin Nicolae este translatat pe coama casei la un metru distanță de saltea. I se observă clar buzele cum se mișcă arcuindu-se pe cuvinte fără sunet. - Vezi că nu ai gândurile cu tine și nu te aud! zice primarul.De ce ți-au luat gândurile, părinte?... Ia te uită, dom-ne, nu știam asta: dacă-ți iau gândurile cuvintele nu mai au
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1478815421.html [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EMINESCU Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Eminescu Eminescu avea ochii căprui, Părul arcuit în cântări de vânt, „Băiet”și azi-i lângă izvorul lui, Sub bolta codrului ascet și sfânt. Iubirile îi erau născute Pe rotunda clipă a unui vis. Parcă plecat doar de minute, E mai departe azi cu un abis. Ușa
EMINESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_stelian_platon_1342917141.html [Corola-blog/BlogPost/358124_a_359453]
-
muzicile orfice spre partea nevăzută a candelabrelor pereții vin și se așează lângă mine ne luăm de mâini și începem un dans tribal ca lebedele îmi trec anii pe ape fără sens pe visuri turnate în pahare fără formă îmi arcuiesc copacii și mă plantez și eu în grădina mamei tale săpăm gropi la un metru distanță trasăm linii simetrice și aruncăm în ele apele noastre neadăpate Referință Bibliografică: in un altra vita IV / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
IN UN ALTRA VITA IV de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1480488146.html [Corola-blog/BlogPost/379289_a_380618]
-
a cotidianului „Cuvântul liber” (Târgu-Mureș, str. Gheorghe Doja nr.9, et. II) găzduiește, în aceeași perioadă, Expoziția de icoane neobizantine (aur pe lemn) realizate de reputatul plastician CĂLIN BOGĂTEAN. * Pentru a vă lămuri pe deplin asupra ceea ce încercăm să facem arcuind peste țară aceste „Punți de lumină”, reproduc în cele ce urmează o filă din volumul 55 al Dicționarului „Personalități române și faptele lor. 1950 -2010: „RECURS ISTORIC - 200, Apel-manifest”, purtând semnătura domnului general Mircea Chelaru. „Conștiința de sine a popoarelor
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
și trupul fremătând și simțea că nu contează cât de mult ar fi, tot nu ar fi îndeajuns. Apoi totul se risipi Se trezi brusc. Soția lui citea. Lumină discretă a veiozei îi contura profilul frumos și buzele și se arcuiră într-un surâs. "Dormi... ai visat ceva urât..." Se întoarse spre ea... îi închise cartea și-i scoase ochelarii. Nu se opri atunci când ea îi spuse că este deja prea târziu. O cuprinse în brațe și începu să o sărute
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_cand_in_cand_nuta_istrate_gangan_1328492845.html [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
ce străbate parcursului unui întreg volum, nu e de natură să stârnească fiori emoționali într-o lume în care senectutea e privită ca un handicap fiziologic, cu costuri constrângătoare social. De altminteri și poetul are conștiința inutilității și marginalizării. Monologhează, arcuind cuvintele de plastic , de cârpă sau de carton cu o voce, o voce eleborată poetic, dar o voce în pustiu. Nu cere nimic altceva decât să mai fie lăsat să rămână în azilul de cuvinte. Discursul poetic este cu premeditare
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
te înapoiezi în sicriuși singur să tragi capacul, ermetic.Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu,Evidențiindu-mi gândul profetic.Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți.Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săiîn cununi de lauri, blânzi și arcuiți -Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ...Și liniștit dezghioacă alune între dinți.Pe rugul nemuririi am să ard deplin,Cum carnea lor n-a ars în suferinți.... XXI. CV-UL RENATEI VEREJANU, de Renata Verejanu , publicat
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului DIALOG CU TIMPUL - Sunt triunghiul cu vârful în Cerc Străpung până la tine Infinitul Spre Timpul Magic. Mai încerc Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_cu_timpul_elisabeta_iosif_1329850758.html [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
unui regizor căruia nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l atingă pe cititor frumusețea și curățenia valorilor morale moștenite din bătrâni, dragostea autorului pentru pământul țării sale, dorinta lui de a trăi în spiritul, obiceiurile și tradițiile
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de tobe, vis trecut, Se arcuiește-o dansatoare. Simt adieri de vremuri vii, Se prăbușesc vechi catedrale, E-un timp păgân, lud, fericit, Religii noi devin formale. Țiganii?... Dorm sub coviltir, Spre dimineață, după nuntă, Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]