90 matches
-
2 1,7 1,4 7 Arca Botoșani 1,2 1,1 0,96 0,46 0,03 0,055 0,06 8 Archim Vladimirescu 0,28 0,16 0,14 0,11 0,04 0,02 0,003 9 Ardeleana Albă Iulia 2 2 1,7 1,4 0,6 0,6 0,5 10 Ario Bistrița 1,07 1,04 1,02 1,04 0,9 0,9 0,55 11 Armonia Botoșani 1,2 1,3 1,1
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se uite chiorâș, de atâta negare. Sper să fi trecut, între timp, la faza a doua, de negare a negației. Probabil am terminat amândoi istoria că și sora lui Bucurenci de altfel. Problemă cu construit/ distrus mituri e ciclica. Școală Ardeleana nu vroia să audă de daci, arheologia noastră incipientă cam la fel apoi au venit comuniștii și au băgat în fața naționalismul iar azi avem contrareacția, gen Boia. Totul se rezumă însă la teza lui Foucault - spune-mi cine e la
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
Cronicar Publicistica ardeleană Seaua (nr. 7-8) și Tribuna (nr. 24) întreprind simultan o anchetă foarte utilă: despre publicistica din Ardeal. Aceea cu profil cultural, se înțelege. În Steaua este o masă rotundă pe această temă, în Tribuna, o suită de articole. Concluziile principale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
neștiință” (Ion Agârbiceanu). Și această sete de învățătură se constituie într-o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult diminuată; dar e prezentă în bogatul epistolar ciparian, în care sunt surprinse
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
guvernare. În tot timpul guvernărilor national-tărăniste, Valeriu Pop continuă să rămînă neafiliat politic, desi Vaida îi făcuse avansuri. De abia la sfîrșitul lui 1933, guvernul Ducă îi propune să candideze, ca independent, pe o listă liberală într-o circumscripție electorală ardeleana. Se alege deputat. La remanierea guvernului Tătărescu din 2 octombrie 1934 Valeriu Pop devenea ministru secretar de stat, pentru ca, la 1 februarie 1935, să capete portofoliul Justiției. Devenise liberal cu forme în regulă. Dar învestitură să se datora regelui, al
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
întrunea cu regularitate, adoptînd decizii. Ghilezan s-a stabilit la București, după cedarea Ardealului de nord, el continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si aceasta cunoștință îi va fi utilă, pînă la un timp. Se află în relații apropiate cu Iuliu Maniu, care locuia, în București, pe strada Sfinților și, o vreme, în locuința Ghilezan, deasupra băncii "Ardeleana". Ghilezan își aduce aminte că i-a spus unui emisar al lui Hitler la București, ca Germania a pierdut războiul. Și asta încă în toamna lui 1940. Teribilă, într-adevăr, previziune! Și au mai fost și altele. Ghilezan adaugă imediat
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa a IX-a ar fi mai dificile decît acela unic de pînă acum este, cum să spun mai blînd, mincinoasă. Să fie Cantemir, Budai-Deleanu sau Școală Ardeleana mai potrivite cu mintea copiilor de 14-15 ani decît cele cîteva texte, multe contemporane, în care e vorba de adolescență, iubire, familie sau aventură? Nici vorbă. Doar că, în 25 de ani de cînd datează vechea programa, profesorii s-au
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
originii românilor"). De îngustimea Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după aceea, într-un capitol special, ceea ce numește "curentul autohton în faăa romantismului de împrumut". Aici se referă la Heliade Rădulescu, desi crede că "în materie de poezie n-avea Ureche", Costache Negruzzi, Gr. Alexandrescu cu
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
cele dinainte. Voi lua în considerare două, cele mai de seamă. În primul rînd, criteriul de ordonare a materiei nu mai este cronologic, ci antologic. Nu se mai preda istorie literară. Nu se mai începe cu cronicarii ori cu Școala Ardeleana, care nu spun nimic elevilor de 14 ani. textele sînt potrivite cu vîrsta, dificultatea lor sporind treptat de la clasa la clasa. Abordarea e mai simplă în clasa a IX-a decît în următoarele. Noțiunile de teorie nu mai sînt predate
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
-lea și al doamnei de Pompadour ori între dramaturgii de mare succes, Beaumarchais sau Goldoni, si bietul Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
în Caiet, nemaiîntîlnit de cititori, legat de aceiași ani ^50, în care exist și eu în însemnările clujanului așezat acum pe treaptă cea mai de sus a literaturii noastre, de pe culmea căreia poți să strigi din toată inima:Vivat școală ardeleana rediviva! E bine de știut că numele glumeț mi-l aplicase în joacă un mare stilist, (și stilizator, - vezi Dostoievski) romancierul intimist Ovidiu Constantinescu, mult delicatul și sfiosul de Ovidel, căruia tocmai de aceasta i se zicea "Șoricelul". Costăchel, - de la
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
negativ, în raport cu cerul, lumină, apa, stelele, binele și pacea. Nu-i vorba de patriotismul istoricizant. Balotă este un exemplu de intelectual universal și conștient de valorile națiunii sale în același timp. E vorba de greutatea, de densitatea pe care Școală ardeleana, greco-catolica o avu în dezvoltarea civilizației noastre. Domnitorul Petru Cercel, în paranteză, încercase ceva... N-a fost să fie, și nici nu putea fi. Așa încît numai o șansă, irațională, ne-ar fi așezat acolo unde astăzi rîvnim a fi
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
sunt un fel de vătafi vremelnici, cum au fost sub bizantini, turco-fanaliorți și greco-pravoslavnici. Ei sunt în permamență curele de legătură ale imperiilor. Noi trebuie să redevenim o curea de legătură autentică cu Occidentul, cu Romă. Asta a fost Școală Ardeleana, asta a fost Biserică greco-catolica. Și acum, bineînțeles că nu se pune problema astăzi a refacerii unității cu Romă că la anul 1698, nu se pune nici că la 1859, 1918, se pune că la 2018, când va veni Papă
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381569_a_382898]
-
apoi au fost iezuiții de la Iași și Cotnari, care au dat culturii moldovene o dimensiune occidentală. Eminescu vine de acolo. În Transilvania, Banat, Maramureș și Bihor, contactul spiritual cu Occidentul l-a facut Sfanțul Imperiu Român, Biserica greco-catolica și Școala Ardeleana, ea a formulat programul de emanicipare națională și socială al tuturor românilor. Moldovalahii au făcut unirea din 1859, 1918, dar ei vor să aibă și ideea națională. Așa că au restalmacit Școală Ardeleana în ceva laic, iluminist, au reorientat cu baioneta
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
facut Sfanțul Imperiu Român, Biserica greco-catolica și Școala Ardeleana, ea a formulat programul de emanicipare națională și socială al tuturor românilor. Moldovalahii au făcut unirea din 1859, 1918, dar ei vor să aibă și ideea națională. Așa că au restalmacit Școală Ardeleana în ceva laic, iluminist, au reorientat cu baioneta spre Moscova și București 2.000 de biserici greco-catolice, au închis mii de preoți și episcopi, că agenții occidentali. Ca urmare ortodocșii moldo-valahi nu acceptă încă o legatura spirituală cu Occidentul. Ei
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
să ne emancipam, să ieșim în lume din groapa istorică în care suntem ținuți de greco-pravoslavnici. Priviți ce au reușit cei trei tineri ardeleni uniți care în fiecare an plecau în secolele XVIII-XX, la Romă. Ei au făcut o Școală Ardeleana, au avut episcopi, conducători că Inocențiu Micu Klein, Vaida Voevod care a semnat la Paris facerea României Mari. Românii sunt totuși occidentali prin structura lor. Un consilier al Papei a spus foarte clar: „Nu noi am invatat latină de la Romă
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
clar: „Nu noi am invatat latină de la Romă, ci Romă a invatat latină de la români”. Această mare cultură tracica, neavând o limbă scrisă se pare ca vorbea latină, dar noi am pierdut valorile române, si trebuie să le refacem. Școală Ardeleana le-a redescoperit, și imediat ortodocșii moldo-valahii în alianță cu greco-pravoslavniciii le-a lichidat. Când papii au început renașterea, revoluția papala din secolele XI-XIII, care au creat Occidentul de fapt, aici e necunoscut fenomenul acesta, adică sacralizarea dreptului, sacralizarea persoanei
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
mînuța ei grăsună de pe noi»; sau, dimpotrivă, să ne stipendieze, în vederea unui mic confort, - pentru ca, la termenul scadent, să-și ceară inevitabila dobîndă?! Să fie plătit, dar numai după, e ... conzult; în avans, însă, - cum s-ar zice tot pe-ardeleană - nu seplătie!". Sau următoarea mustoasă divagație în manieră de șotie: „cum nu sunt, însă, nici Ivan, nici Ion, și nu sunt, pe de altă parte, sigur că ajunge-voi în Paradis (unde, -n rest, nu ai nevoie de nimic) ci
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
acum două zile, să-și dea demisia din funcția de antrenor al clubului de fotbal CFR Cluj. După ce a dus CFR Cluj pentru a doua oară în Liga Campionilor Europeni, Ioan Andone a luat hotărârea de a pleca de la echipa ardeleana. Antrenorul s-a întâlnit miercuri cu Arpad Paszkany, iar cei doi au convenit de comun acord să înceteze colaborarea. Fostul jucător al echipei naționale de forbal, a declarat că a luat această hotărâre, pentru că nu se simte susținut de conducere
Ioan Andone a demisionat de la CFR Cluj by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75472_a_76797]
-
unei nobilitați.” Intru care, neașteptați martori sunt aduși la bară: Ion Luca Caragiale, cu episodul vizitei domnitorului Cuza la Ploiești, la clasa dascălului Vasile Dragosescu și Lucian Blaga, acesta nu cu teoria revoltei substratului nelatin, ci cu studiul despre școală ardeleana, latinista, din 1950. Fondul politic al multor probleme de cultură, recte de literatură, iese astfel la iveală, pe epoci. Problemă dreptei față de stânga politică -, în permanență dezbatere -, este văzută de Alexandru George în etapele ei evolutive, nașterea dreptei românești fiind
Din miez de vorbe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6541_a_7866]
-
o metodă de argumentație. Contribuția ediției de față la clarificarea acestui aspect este inestimabilă. Sunt și câteva scăpări, desigur. Două erori de lecțiune (se cere, la p. 102, în loc de recere, ca sinonim al lui necesită, formă des întâlnită în publicistica ardeleană de la 1880, și Tiernagora, la p.453, în loc de Țârnagora, adică Muntenegru), câteva note imprecise și cam multele greșeli de tipar nu pot însă să clatine convingerea că ne aflăm în fața unei revelații istorico-literare, cum puține au fost în ultimul deceniu
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
în care o televiziune a amintit faptul că este greco - catolică. Ea a asumat acest lucru într-o conferință de presă evocând contribuția importantă avută de această comunitate în istoria românilor: "Vreau să aduc aminte tuturor că greco-catolicii reprezintă Școală Ardeleana, greco-catolicii reprezintă pașoptiștii, actul Unirii a fost citit de cardinalul Hossu, greco- catolic, Coposu a fost greco-catolic, Iuliu Maniu a fost greco-catolic. Ca atare, e un motiv de mândrie .... Asta nu însemnă că am un alt sentiment față de cei care
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Era în ea un amestec de caracter tipic grecesc cu o neașteptată blândețe și chiar cu o fragilitate excesivă în fața vieții. Melancolia care o cuprindea adesea, slăbind-o, o recunosc, din păcate, și în mine. între ramura greacă și cea ardeleană, petrecându-mi vacanțele jumătate la Tulcea (ca să mă apropii de colonia și de mentalitatea tipic fanariote), jumătate la Cluj (unde erau verii mei și unde trebuia să învăț să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]