375 matches
-
cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o realizare de mare însemnătate cultural-națională - după cum se știe. Atunci cînd Ardelenii au trecut în Moldo-Valahia, propagînd ideile latinității daco-romane, "luptele" cu ortografia chirilică s-au manifestat în alt fel, mai temperat. I. Heliade Rădulescu, deschizătorul de largi perspective culturale pentru Românii din Țara Românească, trebuie bine înțeles. Heliade și-a început
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Eminescu, stipendii generoase ( Maiorescu fusese și acționat în judecată, ca fost ministru, pentru a-l fi remunerat din bani publici) ( ură de țăran veșnic neacomodat cu boierii și cu orașul), s-ar fi făcut, în fine, detestat pînă și de ardelenii lui, care-l socoteau filomaghiar ( el însuși își zicea cosmopolit) și neiubitor al ideii de unire cu "țara". Interpretarea e tendențioasă. Se bazează pe articolele de ziar ale lui Slavici ori pe cîteva broșuri care nu figurează în nici o antologie
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a lui Eminescu. Nimic mai fals! Cei doi corifei ai Junimii gîndeau foarte diferit. Eminescu îl simpatiza pe Bărnuțiu și în general pe ardelenii care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
veche în literatura noastră și că sună din ce în ce mai tare a clișeu cultural. De origine rurală (chiar dacă nu neapărat fii de țărani), mulți scriitori importanți din secolul XX au contribuit la răspîndirea clișeului cu pricina. Între ei, Rebreanu, Goga, Blaga, adică ardelenii... * În Academia Cațavencu, nr. 46, pe prima pagină, o fotografie a lui Adrian Năstase cu următoarea legendă: Topul milionarilor confirmă: Bogăția s-a născut la stat. Urechea noastră ne face instantaneu legătura cu unul dintre scriitorii menționați mai sus și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
roșu" ca Lucrețiu Pătrășcanu ar fi abordat, în discursul de la Cluj ce i-a fost imputat ca o gravă "deviere" de la "linia" partidului său, "proza națională" sau, mai pitoresc zis, o "mixtură de Marx și Stelian Popescu". La rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai prestigioase politice sau literare au fost capete conservatoare. Liberalii și progresiștii, desțărații și revoluționarii s-au recrutat dintre munteni și de
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
plecarea din Bucureștiul ocupat ar fi singura soluție salvatoare, căci - după cum îi spune un prieten - "pentru ardeleni urmează zile crâncene". Culpabilizarea ardelenilor ca țapi ispășitori pentru dezastrul înfrângerii vine foarte repede și e dată pe față, fără menajamente: "Azi voi, ardelenii, nu sunteți tocmai... dezirabili. De ce să ne astupăm urechile? Trei sferturi din cei ce fac opinia publică aici sunt convinși că voi și ovreii sunteți pricina înfrângerii. Un general strigă în gura mare că în Ardeal n-a găsit decât
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
ocupanții, ceea ce-i liniștea pentru moment conștiința. Dar Sabia lui Damocle (e titlul unui capitol) continuă să-i atârne deasupra capului, iar Cumpăna soartei (titlul altui capitol) se va înclina în curând spre nenoroc. Pentru tot dezastrul României sunt vinovați ardelenii lui Remus Lunceanu, cum i se impută jignitor (p. 58). Rezistenței din Moldova nu i se dădeau sorți de izbândă. Se prefigurează o speranță în apariția unui nou ziar la București, care să fie independent, pentru a contrabalansa propaganda nemțească
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de solicitare" și eu/și noi (p. 86-87): "vrem să videm și noi mireasa!"; clișeele mobilizării și ale demobilizării (hai... / stai...), "indicele de reproș": bine, mă.... Ardelenii par a se caracteriza prin tendința spre precauție, neangajare: "nu vor să facă afirmații nefondate și nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
de cultură. Că unii s-au afirmat în anii ce au urmat, alții, cum spuneți, s-au pierdut în neant, a fost poate o suită a întâmplării... Important e însă acel cult al prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte"? Mă adresez acum istoricului Al. Husar, cel care a scris Dincolo de ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
al prieteniei care ne-a legat. - Ce discutau ardelenii din Ardealul ocupat? Existau lideri de opinie în chestiunea teritoriilor "rupte"? Mă adresez acum istoricului Al. Husar, cel care a scris Dincolo de ruine, Lecțiile istoriei, recent, Avem o misiune. - Ce discutau ardelenii refugiați în țară din teritoriul ocupat, se vede concludent în presa lor. Adevărați lideri de opinie, Mălin Boșca, Ion Th. Ilea și Vasile Netea, originari din zonă, scot revista "Plaiuri năsăudene". Cu o forță exemplară, susțin drepturile istorice ale românilor
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
lipsă de sentimente la Domnul Președinte! Deși nimeni n-ar fi crezut auzindu-l spunând reporterilor tv: - În afară de figuri acre2) să fie și cineva care să îndulcească atmosfera (la Cotroceni, n.d.h.)...3) Numai astfel vor putea să spună din nou ardelenii că lumina vine de la București, pe autostrada Brașov-Borș. TELEȘTIRI SCURTE -Televiziunile anunță: Comisiile de specialitate ale Senatului au respins proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC până în 1990 pentru Dacia. Vae victis! -familia regală va
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
o diferență între publicul din unele zone geografice și cel din altele? -Cred că fiecare om are felul lui propriu de a primi mesajul nostru. Tine și de o anume zona geografică la fel cum este și la noi cu ardelenii, care prind mai greu glumele cu talc. Le trebuie ceva timp... Sunt zone meridionale unde oamenii sunt mai iuți și se manifestă ca atare dar în inima lor fiecare primește energia cântecului . Publicul este suveran peste tot. Cand a venit
Cheia vieții este arta de a fi / interviu cu Ioan Gyuri Pascu [Corola-blog/BlogPost/93915_a_95207]
-
le redescoperim, încât rămânem fără cuvinte în fața extaordinarei lucrării a naturii... Pozele sunt excelente... Vă mulțumim că ne reamintiți că trăim într-o țară frumoasă... postura de familist te prinde, zic io. măcar câteva zile pe an! așa suntem toți.....ardelenii:P Next time dacă vrei un traseu antrenant și spectaculos încearcă în Petrosani-Parangul Mic-Lacul Mija-Custura Carjei-Vf. Carja-Parangul Mare și retur stațiune Rusu.Traseu superb unde chiar îți cere o condiție fizică buna.Fara cei mici insa.Carari cu soare și
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
fost restituit acest nume (p. 172). Deci, în 1924 și în toți anii următori până la al doilea război, exista în Cluj o stradă Nicolae Iorga! Ce altă dovadă mai bună se poate găsi despre admirația nemăsurată pe care o aveau ardelenii imediat după Marea Unire pentru Nicolae Iorga? Elogiile universitarilor clujeni pentru Nicolae Iorga depășeau convenționalul, oricât ar părea de patetice sau de conjuncturale. În august 1930, filosoful Marin Ștefănescu îi scria, după o victorie în alegerile din București, cu o
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
imensele sale construcții circulare, cu o simetrie aparte, potrivită marilor monumente arhitectonice, menite să dureze în veac. Cu toții, de la Slavici până la Pavel Dan - cum dovedește M.M. -, poartă în sine numitorul comun al satului românesc și al țăranului român, cărora tot ardelenii le-au adus laude și le-au închinat elogii până și în aula Academiei Române. Obsedați de sat (țăran) și de popor (națiune) - realități care, la românii transilvani, se suprapun în mare măsură - scriitorii evocați de Mircea Muthu sunt adevărați demiurgi
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
sincronizare, despre care vorbea indirect Maiorescu și direct Lovinescu. „Transilvanismul cultural din perspectivă românească”, început aici spre ilustrare, ca parte a unei trilogii, îl plasează pe Mircea Muthu pe magistrala creației noastre, menite să lumineze cumpătarea, așezarea, temeinicia și seriozitatea. Ardelenii, dacă nu au fost tocmai genii ale creației literare, au știut să fie foarte buni dascăli, iar dacă nu au fost profesori de excepție întotdeauna, au fost mari oameni de știință și cercetători. Dăscălia nu a lipsit însă aproape niciodată
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Emia) recte Asociația Creștină din Roșcani, fondată de exministrul Telecomunicațiilor de atunci, prof. Ovidiu Munteanuanume Cezar fiind cuceritor al trofeului Opera Omnia, apoi publicat de revistele noastre „ SemneEmia” și ProVincia corvina”numere la rând, atunci și după nefasta zi. Noi, ardelenii, am avut doar meritul de a-l VEDEA, fapt care la urma urmei nu e un merit, ci o datorie: uite, el este Poetul, l-am văzut și nea văzut, ne-am recunoscut și ne bucurăm de reciprocitatea darului: de
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
mai clarvăzătoare și impresionantă luare de atitudine în legătură cu Declarația de la Cluj este aceea a lui Adrian Popescu. Sub titlul De ce n-aș fi semnat " Declarația de la Cluj", cunoscutul poet scrie (în Ramuri nr. 7-8): Nu văd, sincer, cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii decât bănățenii. Nu pot judeca pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
vioi și care umblă printre oameni de colo pînă colo și aia se veseleau. Preotelul îi spusese reporterului că pe acela îl chema Ghiță Amăriei și că era șofer și venea tocmai din Ialomița, si ialomițenii ăștia sînt altfel decît ardelenii; cu ei nu te pierzi, nu rabzi de foame și dacă iese cu bătaie, sar numaidecît, numai să-și apere prietenii. Avem de toate aici - terminase preotelul,- si tare-i bine cînd se descurcă omu'. Dacă așa l-a facut
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
său ofițer, Gheorghe (George, Iorgu). Timpul liber și-l petrecea învățînd, citind, scriind, traducînd. Apoi poetul s-a îndreptat spre Sibiu, acolo unde cu cîțiva ani mai înainte terminase gimnaziul. "După testimoniul școlar - scria I. Slavici în articolul "Eminescu și Ardelenii" - pe care l-am găsit între hîrtiile lui, el a trecut a treia clasă gimnazială la Sibiu." Tînărul poet, în vremea studenției la Viena, i-a spus lui I. Slavici: "Eu, care sînt moldovean, mi-am făcut studiile prin Bucovina
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
viață de neuitat. Și poate că trebuia să fie așa pentru că am intrat într-o regiune total necunoscută mie. Și de care m-am temut. Nu cunoșteam Moldova. Mă consideram definitiv legată de Ardeal, de Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
folclor literar din satele ardelene, pe care Eminescu l-a citit în caietele acestora, iar producțiile folclorice care i-au plăcut în mod deosebit și le-a transcris în manuscrisele sale. O altă direcție tematică este cea a prieteniilor cu ardelenii, între marii lui prieteni fiind desigur Ioan Slavici, prozatorul care datorează intrarea sa în literatură îndemnurilor lui Eminescu, dar și scriitori mai puțin cunoscuți ca Ioan (Ioniță) Scipione Bădescu, Miron Pompiliu, Dionisie Miron, Iuliu T. Mera. Grațian Jucan crede că
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu au cunoscut iobăgia: năsăudenii erau oameni liberi, si puteau prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și cântă mai frumos chiar decât răposatul tatăl său. Și întotdeauna vorbește cumpănit, ca și cum ar citi dintr-o carte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]