142 matches
-
cam de vîrsta mea, cu un mare buzunar căscat în care depuneam obolul, îmi spunea pregătind seringa: "să vezi, mamaie, că mînă ușoară ca a mea n-a mai întîlnit fundul matale de cînd e el". Dar Colecistul, o profesoară ardeleancă, fierbea de indignare și îmi împărtășea tot felul de replici pregătite pentru nesimțiții de regățeni, de la "nu-mi amintesc să vă fi permis să mă tutuiți", pînă la "mamaie e mumă-ta". Pe de altă parte, recunoșteam cu toatele că personalul
Medicale by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15138_a_16463]
-
povestească politico-responsabil cum și-a petrecut sărbătorile de iarnă. Pentru mneatale, fratre, e-o treabă cușeră că acest Turcescu, la începutul unui an electoral, își pierde vremea invitând la emisiune o simplă colegă de breaslă - drept că faină ca o ardeleancă privindu-se exclamativ-speriată în oglinda coșbuciană? Pardon? Apoi, n-avem noi problema ninsorilor și-a certitudinilor că iarna asta nu ne va mai găsi nepregătiți, fi-r-ar mama ei a...? Adică pe tine nu te inervează? D-apoi pe edilii? Adică
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
Filippovna Barașkova! Pe unde și cu ce se mai pudrează dînsa? Cui îi mai face “scene”? Pentru că n-a murit, nu putea să moară din cauza unui banal de cuțitoi! Ea veșnic îmi va isteriza, bătîndu-mă cu chiloții în cap (cum ardeleanca Nuța pe electricianul Vasilescu din Dolhasca!), mințile și trupul! Azi, mort-răscopt, vă trimit cartea! Toată treaba asta s-a transformat într-o teroare a bunului simț! Ieri seară am văzut un film cu formația de muzică ușoară ABBA. Și, deodată
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
sufăr de aceeași dilatare; să le "tai" mai precis, mai necruțător; dacă tot sînt pus pe scalpare, apoi scalpare să fie! Pentru zilele cînd voi putea, deci, să vă scriu despre Dolhasca, să nu uit următoarele "personaje" absolut reale: 1) ardeleanca Nuța, cea care l-a bătut în cap cu chiloții pe electricianul Vasilescu; 2) profesorul de istorie Secrieru cu vorba lui preferată "perfect-izmene" 3) Octav, omul de la sfatul popular, care chema oamenii la ședință, cu un ochi scurs (făcusem chiar
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
Nowak a montat la Catedrala timișoreană instalația de amplificare. „Nu mai sună cum ar trebui, după douăzeci de ani, dar și-a făcut datoria atâta timp... “ - constată Dorina Nowak. De Timișoara o leagă studenția și cam atât. De fapt e ardeleancă. La fel și soțul ei. Stau în Germania de foarte mulți ani. Însă n-au uitat limba, iar cei trei copii ai lor știu româna la perfecție, chiar dacă s-au născut în Germania. „Speram să fac ceva cu româna mea
Agenda2004-31-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282700_a_284029]
-
Pînă la 9 ani eu am făcut școală ungurească... apoi a venit România Mare, lucrurile s-au schimbat, am intrat în evul de glorie românească... pînă atunci nu auzisem de Eminescu... Aveam 20 de ani cînd am picat la București, ardeleancă sadea, pînă atunci ieșisem doar la Cluj, la studii, și niciodată singură... O.G.: Probabil cu... I.P.:...mama. Ea a fost umbra mea. Despre București doar auzisem, citisem. Eu am trăit într-o stare patriotică ardelenească specifică pe-acolo... nu
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
restaurant... Coboram din Elada aceea lovinesciană în cotidian... din scriitoare deveneam o Doamnă de lume bună... Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
oferi divertisment de calitate telespectatorilor, astfel că aceștia au putut-o vedea pe Mihaela Tatu în rol de moldoveancă, alături de Mioara Velicu, cântând „Hai la joc, bădiță” sub atenta supraveghere a dirijorului Nicolae Botgros. Carmen Rădulescu a învățat să fie ardeleancă studiind repertoriul Savetei Bogdan, iar Marius Bodochi și Gheorghe Turda le-au explicat telespectatorilor „De ce beu eu câte-un pic”. După ce au demonstrat că pot cânta folclor nu numai la petreceri, ci și în compania unei orchestre profesioniste, cele trei
Iuliana Tudor i-a transformat în interpreţi de folclor pe Mihaela Tatu, Carmen Rădulescu şi Marius Bodochi () [Corola-journal/Journalistic/24299_a_25624]
-
tânărul scriitor Liviu Andrei a jignit Transilvania și pe locuitorii acesteia. "Vreau ca România să devină principat! Nu mai vreau Transilvania asta jegoasă la mine-n țară! Nu mai vreau țiganii lu' șasăcai, bozgorimea clujeană hrănită din ieslea magazinului Sora, ardelencele urâte, bărbătoase la chip și curve-n copite și oamenii ăia ba uriași și molâi, ba salcoți la Emil Boc, de nu știe nici dreacu ce rasă sunt!", își începe Liviu Andrei textul publicat pe Facebook. Liviu Andrei este membru
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
EZ 2705, 2001, 14): relativ nouă, pentru că exprimă un grad de conceptualizare care nu constituia, pînă de curînd, un nivel de desemnare curentă a persoanelor. Pentru numele de locuitoare ale unor orașe - bucureșteancă, timișoreancă - și ale unor regiuni - munteancă, moldoveancă, ardeleancă - forma în -că e în continuare singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
pe care Dâlma le adoră și fără de care nu poate trăi: muzică, actoria și cumpărăturile. Dâlma ne încântă prin naturalețea să, prin zâmbet și darul de a-i face pe oameni să o întregească din primul moment. Dâlma este o ardeleanca autentică de-a noastră, o cântăreață cu un farmec aparte, cu o voce puternică, cuceritoare prin stilul său cameleonic de a interpreta orice gen muzical. De ce nu ar putea fi chiar ea imaginea centrului comercial ELIANA mall? „Sperăm că astfel
imaginea ELIANA mall [Corola-blog/BlogPost/99340_a_100632]
-
adresate binefăcătoarei Cornelia Emilian 5 (epistolar care acoperă intervalul Mai 1887-Iunie 1889), pe de o parte, iar pe de altă parte articolele, notițele și comentariile din ziarele și revistele acelei epoci, pe care nu putem să le ignorăm. Cornelia Emilian, ardeleancă din Brașov, s-a stabilit la Iași,organizând, începând cu anul 1868, o asociație feministă influentă. Astfel, ea a înființat prima ligă a femeilor din România și prima școală profesională pentru emanciparea fetelor fără avere. Însă, în contextul biografiei Luceafărului
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Căutarea și aflarea de sine nu sunt lipsite de sinuozități artistice și civice. Scriitoarea este voluntară și nesigură, dar deschisă (auto)cunoașterii, pe mai multe căi de discurs, dominat în ansamblu de autenticitate biografică și literară. Ana Blandiana este o ardeleancă legată de conștiința morală și literară de tip vates și vaticinar, profetic și moralist. La ea rămâne constantă responsabilitatea gravă, până la crispare, față de adevărul etic, individual, istoric. Ca și față de cel estetic. Reflectează asupra existenței omului ca individ și artist
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
în ultimul timp, pe forum, el avusese replici tot mai scurte, iar în ultimele postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai scurte, iar în ultimele postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele postări se rezumase să-i spună Salut, A. Și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
postări se rezumase să o abordeze cu un « Salut, A. ». Arm crezuse la început că era vorba de o glumă. Bart îi spusese mult timp Armanca ardeleanca, aflând că este de la Turț, după aceea Armanca ardeleanca, vieux copain sau Armanca ardeleanca, vieux copain courageux, dar apoi, în postări, renunțase treptat la lungimea numelui pe care singur i-l dăduse și îi spusese, simplu, Arm. Iar în ultimele postări se rezumase să-i spună Salut, A. Și după asta dispăruse complet de pe
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cel care mi-a dat cea mai frumoasă lecție de toleranță, asta după ce mi-a povestit în amănunt istoria adevărată a Ardealului. Apoi, a deschis un atlas la harta lumii și mi-a spus: Vezi, ești mândră acum că ești ardeleancă, dar uite ce mic e Ardealul, faptul că ești ardeleancă te micșorează întrun fel... Tu ești mai mult, ești și româncă, dar uită-te ce mică e și România, ești mândră că ești româncă, dar și asta te micșorează într-
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toleranță, asta după ce mi-a povestit în amănunt istoria adevărată a Ardealului. Apoi, a deschis un atlas la harta lumii și mi-a spus: Vezi, ești mândră acum că ești ardeleancă, dar uite ce mic e Ardealul, faptul că ești ardeleancă te micșorează întrun fel... Tu ești mai mult, ești și româncă, dar uită-te ce mică e și România, ești mândră că ești româncă, dar și asta te micșorează într-un fel. Tu ești mult mai mult, ești creștină și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
poți trăi în prezent, în intoleranță și șovinism sau poți face un pas spre viitor, să dai mâna cu ceilalți, să fii ceea ce ești de fapt, cetățean al acestei țări, cu drepturi egale cu ceilalți... Sunt mândră, Bart, că sunt ardeleancă, cunosc istoria Ardealului și refuz să trăiesc în trecut. Fac un pas spre viitor, și asta pentru că l-am avut pe bunul meu, dragul meu bun... Ochii lui Arm se umpluseră de lacrimi și atunci Bart, întrun mod cât se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
toate prietenele mele sunt îngeri (dependenți de droguri)./ 5. de la sunetele jucăușe ale începutului unui război/ la melancolia cea mai neagră./ cum poate un război să fie roz iar melancolia să fie/ înfășurată/ strâns în cârpele negre cu franjuri ale ardelencelor./ 6. muzica. un alter ego rupt de lume. Rupt de plăcere./ rupt în două. mâna mea introdusă în ruptură începe să zboare/ ușor ca o pasăre./ 7. oare ce pasăre nu se așază niciodată pe pământ ?/ Apropo de Dylan Thomas
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
lector din Papini, să o fi cunoscut pe Marietta, înzestrată cu cei mai frumoși sâni din Sud-Estul Europei, pe Sultana cu rubensienii ei nuri, pe Pepi, țigăncușa cu corp de băiețaș, care l-ar fi dezinhibat pe Gide, pe Anica, ardeleanca cea curată și conștiincioasă, pe acea uriașă brună, posibil armeancă, perfect proporționată și cu cozile bătându-i pe șolduri. Preotese ale amorului, ele dispuneau de o condicuță de care n-au parte, astăzi. Pe 13 aprilie 1948 prostituția a fost
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
maritală a relației cu Marta îl obliga să se rotească la nesfârșit într-un cerc familiar, devenit prea strâmt. E singura explicație a faptului că, într-un moment când toate gândurile locotenentului se îndreaptă spre români, el își părăsește logodnica ardeleancă pe motiv că ar fi auzit-o vorbind ungurește cu un ofițer de honvezi, vrăjit fiind, la rându-i, de o unguroaică de optsprezece ani care nici măcar nu și-a dat osteneala să învețe românește. În târgușorul Parva, ruperea logodnei
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Călin Popescu 6. Prin bunăvoința d[umnea]v[oa]s[tră] el a fost adus din Cluj la București, fiind student în anul II la Fac[ultatea] de III ani de desen. Părinții lui - mama este și ea o încântătoare ardeleancă, îmbibată de spiritul locului și de cântece ardelenești - ca și tânărul, ar cere să fie mutat încă de anul acesta, dacă se poate - dând firește diferența necesară - la Fac[ultatea] de Arte Plastice, secția Pictură, de IV ani. Vă asigur
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
model real pe profesorul Petru Creția, minus decesul pur fantezist. E, de departe, cel mai „greu” personaj al cărții, alături de Maia și de Capșa cel responsabil cu gustul și pedigriul poveștii. Nu mai puțin excentrică, Maia este, în schimb, o ardeleancă integră și cu principii etice solide, imună la promiscuitatea „Centrului” și - vindecă- toare prin vocație - mereu înarmată cu o trusă medicală pe care, ca absolventă de liceu sanitar, știe s-o întrebuințeze făcînduse acceptată în șerpăria căminului. Intră în scenă
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREȘTI Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rodica Elena LUPU LUME MULTĂ, OAMENIN PUȚINI CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL Tehnoredactare / coperte Rodica Elena LUPU Prozatoare, poetă, editoare curajoasă, o ardeleancă bogată în experiențele vieții, Rodica Elena Lupu își păstrează măsura talentului și a exigenței estetice în această carte cu titlu atât de înțelept și atractiv. Înțelept, pentru că ne trimite spre un nou spectacol, nu totdeauna optimist, al vieții noastre individuale
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]