37 matches
-
să spun cîteva cuvinte despre om. De cîte ori l-am vizitat, mi-a venit în minte portretul făcut de Călinescu lui Goga în Istorie, ca întruchipînd finețea unei rase străvechi de țărani. Stancu venea din altă ruralitate decît aceea ardelenească. El era chiar fiu și nepot de țărani. Avea, în trăsăturile somatice, aceeași extraordinară frumusețe pe care o descoperă Călinescu la poetul de dincolo de munți. Era încă un bărbat splendid la peste șaizeci de ani, cînd l-am văzut prima
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
mie ho cîteva știulețe!”; „ham căzut”, „Mai bine dă-mi ho foaie dă hoarză și cu ho falie de mămăligă” (IV, 1989, 150-154). În lucrările românești de dialectologie, formele cu aspirație sînt atribuite, invariabil, graiurilor muntenești, în parte și unora ardelenești. V. Rusu, în Graiul din Nord-vestul Olteniei, 1971, arată că „h protetic” e frecvent, în haripă, homidă etc.; informatorii precizează însă că respectivele forme sînt folosite de bătrâni și femei: „acuma nu le mai zice hăripi, că rîde lumea” (p.
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
Tudorică. IOAN STANCIU Premieră la „Merlin“ l Cu „Dănilă Prepeleac“ Teatrul de Copii și Tineri „Merlin“ va scoate la rampă duminică, 9 februarie, de la ora 11, varianta dramatizată a basmului „Dănilă Prepeleac“, în regia tinerei Alina Hiristea. Muzica de factură ardelenească va fi interpretată de Marius Iacovania, Vasile Dolga și Aurel Popa. Cadrul scenic și costumele au fost realizate de scenograful Cosmin Hiristea. Capetele personajelor sunt modelate de sculptorul Constantin Grangure. Afișul poartă semnătura renumitului caricaturist timișorean Ștefan Popa POPA’S.
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
somon în foietaj cu sos american și fructe exotice), friptură (pulpă de curcan împănată, rizotto cu unt, cotlet de porc cu sos brun și legume soté, murături), piersici umplute cu salată de fructe exotice și frișcă, ciorbă de burtă sau ardelenească, fructe, băuturi (apă minerală, sucuri, cafea, bere, vin, șampanie, whisky sau vodcă) l Caprice (str. Sfinții Apostoli Petru și Pavel nr. 42, tel 0256-283 319), 100 locuri, 200 lei/pers. muzică, momente artistice și umoristice, concursuri, tombolă, artificii, surprize. Meniul
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
bifeze în tabele numărul de insuccese. Avem o carte bine scrisă, o poezie departe de a fi ipocrită, un joc desfășurat după coduri proaspete, o succesiune de dialoguri aproape interactive, un spirit ludic și patern, o maturitate afectivă întru totul ardelenească. Mai crede cineva în falimentul lui Ianuș ca marcă înregistrată? Poate doar cei care visează pe ascuns la deființarea peste noapte a clubului Rapid.
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
Miriam Nizzani alături de un brăilean cu chef de viață. CÎnd, revenind de peste mări și țări, ne-a vizitat pentru prima oară, vorbea mult mai bine românește decît atunci cînd plecase, Îi curgeau din gură formulări sprintene, muntenești, pe lîngă care ardeleneasca prietenelor ei hodorogea ca o căruță neunsă peste bolovani de rîu. Doamna Miriam anticipa cu cîțiva ani experiența lui Vilmoș. Nu contenea să le povestească tuturor cîte plăci are Nizzani al ei cu Gică Petrescu, cu Ioana Radu și cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Chicago și folo sise regulile care-i veniseră la Îndemînă, cele cu k, cu y, cu sh și th Întîlnite În reclamele și-n inscripțiile americanilor, cu Johan sau John În loc de Ioan și fără semne de punctuație. Le adaptase la ardeleneasca ei, dovadă că Îl folosea pe ă. Nimerită Între grafiile celor două limbi, nu se chinuise cu scrisul, nici nu avusese motive s-o facă decît la Chicago În calitate de business woman: „Good morning, Mrs. Flory!“, „Bună dimineața, doamnă Flory!“ „Good
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
clienților o mare diversitate de preparate culinare produse în cadrul laboratorului propriu, preparate de carmangerie la grătar sau la tavă, sarmale, mititei, tocăniță, omlete, cu diferite garnituri de legume, salate de legume, cu legume și carne, ouă umplute, ciorbe (de burtă, ardelenească de porc, de fasole cu costiță, de vită, de porc, de perișoare), supă și altele. Lista de meniu mai cuprinde diverse sortimente de pizza ce poate fi comandată și la domiciliu apelând numărul de telefon 494 103. La desert, clienții
Agenda2005-24-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283794_a_285123]
-
fost mirarea când, într-o discuție, mi-a spus că în Austria, ca și în Ungaria, termenul de «bucătărie românească» e înlocuit cu cel de «bucătărie ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
informase pe Matei că poate consuma ce dorește din ce este pe acolo. Blocul avea încălzire centrală așa se face că puteau sta destul de lejer. Matei a adus în bucătărie slănină și cârnați, iar din bucătărie au luat pâinea aceea ardelenească de casă și ceapă. Într-o mică damigeană era țuică de prune, iar în alta era vin adus tocmai de pe lângă Turda. Fata făcea pe gazda tăind slănina, pâinea și cârnații. Matei a turnat în niște păhărele țuică și au început
13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352235_a_353564]
-
încercat să deschid perspective și speranțe înălțătoare folosindu-mă și de eșichierul politic. Aveam speranțe în împliniri mari susținut partinic! Mari decepții! Dacă prima încercare de conștiință altfel, ca membru al unui partid emblematic pentru ființa noastră națională, mai ales ardeleneasca - PNR - a luat ființă în anul 1864 la Sibiu și în Timișoara, și mai apoi - PNT-CD, partid de centru - stânga, am parcurs un drum lung de aproape 20 de ani, conștient că trăim într-o lume dezechilibrată și mistuitoare, aici
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
presat de alte obligații, cum tocmai era cazul. Din nefericire, o întâlnire cu monsieur G., care să ne ofere și prilej de conversație, nu mai fusese curând posibilă, fiindcă părinții, urmare a persecuțiilor suportate de tatăl meu în mica urbe ardeleneasca, mi se mutaseră într-o localitate din Banat, orașul natal al mamei, iar eu trebuise să îi urmez, firește. Revenirea mea pentru un an la O.M., în ultimă clasa de liceu, urmare a unei neplăcute întâmplări, nu-mi crease
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
-l alinte în felul său, zicându-i, pe ferite totuși, notre prochain ministre de la justice, ceea ce doctorul în drept, fost absolvent magna cum laude la Cluj, dar, prin forță împrejurărilor, rămas modest jurisconsult al unei întreprinderi dintr-o insignifianta urbe ardeleneasca, ba chiar simplu magaziner în cele din urmă, dezavua cu gestul omului lipsit de ambiții deșarte. Poate doamna Milea avea în vedere faptul că tatei i se propusese cândva o destul de înaltă poziție politică, e drept, în partea de țară
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
Tineretului „Metropolis”, Adrian Titieni - rectorul UNATC „I.L.Caragiale”, Maia Morgenstern, actriță și director al Teatrului Evreiesc de Stat, și Elena Ionescu, director adjunct al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț. Anca Sigartău, născută în București, are descendență maternă moldovenească, iar din partea tatălui, ardelenească (ambii părinți sunt profesori, tatăl de istorie, iar mama de fizică). A urmat Școala de Muzică și Liceul „George Enescu” din București, pentru ca la doar paisprezece ani să cânte în corul „Voces Primavera”. A urmat Institutul de Artă Teatrală și
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine. Analiza poveștii O bitango thaj e Ruźa-Ruźalina, a scos la iveală multe construcții calchiate. După cum se poate observa mai jos, elemente ale expresiilor românești se regăsesc și în expresiile rrome ardelenești consemnate de Alexandru Ruja: bi te maj aćhél po gîndurea "fără să mai stea pe gânduri"; kana hâș lénge e lúmä maj drágo "când le era lumea mai dragă"; pe sar na hâș p-odä vrämä "cum nu a mai fost
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
insectă așezată cu forța, de vie, sub lentila unui microscop. Sustrăgându-se ritmului de metronom al scrisului, o suită de scene, de peisaje (mai ales rurale), de fragmente de dialog trădează în C. un cunoscător subțire al lumii (nu doar) ardelenești și un prozator înnăscut, care se silește cât poate să pară „făcut”. Cel de-al doilea roman, Compunere cu paralele inegale, este o rescriere după Dafnis și Chloe al grecului Longos. Asta înseamnă, probabil, evoluția autorului la paralele inegale: scrierea
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Ca o corabie ce se depărtează/ Cu fructele dulci ale existenței” (Toporașii), poetul ținând să își declare despărțirea de orice aroganță în fața spectacolului lumii și să își definească implicarea în viață cu o robustețe ce amintește de misionarismul propriu liricii ardelenești de esență tradițională. S. caligrafiază atent imagini de o plastică sugestivitate metafizică, într-un vers de expresie modernă, în care ideile sunt metaforizate totuși nepretențios. SCRIERI: Maluri înalte, București, 1974; Ce nu vindecă vremea, Cluj-Napoca, 1978; Cultura de fosfor, București
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
de cunoaștere țărănească identificate atât în opera de reflecție, cât și în poezii. B. mai tipărește, după publicarea în revista „Gând românesc” în 1938, studiul Semnificația Ardealului (1944), evocare a trăsăturilor unei generații și caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unul, trei sute de oi, o bucată de caș, un borș făcut ca lumea! Aurel Alboia, stînă sub Pietrele Doamnei, am băut, căci am terminat de vîndut cașul la Suceava! cîntece, probă cu doine întregi, cu toate că îmi plac mai mult cele ardelenești, mai mult decît Sofia Vicoveanca! și de moroșeni sînt bune, răsună în vagon, priviri furișate pe după geamuri, și Gheorghe Leșe! oile mi le-am cumpărat de cîrlani, de la Sibiu, baza oieritului! elemente tehnice, de ce sînt superioare albinelor moldovenești, am ciobani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel mai mijlociu Tot cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Record", cuprinde melodii gâfâite, probabil scâlciate de folosință îndelungată, cu două persoane idilice, un bunic jovial, pictat cu stângăcie, alături de o consoartă cu păr alb și ochelari, împletind ceva. Pe o parte "Cătănie", cântat de I. Corescu, "acomp. de orch. Ardeleneasca, Roumanian". Bătrânii, fără îndoială, ascultă "Cătănie", cu ochii și urechile îndreptate către enorma pâlnie. Pe cealaltă parte, aceleași personaje romanțioase, ascultă, la aceeași pâlnie, " De când beau", cântat de același I. Corescu. Placa "Perfection Concert Record, For Best Results use only
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Vâlcea - de Sibiu B. Produse din carne Salam - de Napoca - de Apuseni - de Vâlcele - de Vetis - de Brașov - de Sibiu - Cindrelul - de Nădlac - Panduru de Dolj - ardelenesc Cârnați - de Cluj - de Aries - de Plescoi - de Satu Mare - de Cărei - de Vetis - ardelenești - de Brașov - de Harghita - Cindrelul - de Vâlcea - de Sălaj - oltenești Caltaboș - de Feleac - de Brașov - bucovinesc - de Banat - de Vâlcea Sângerete - de Suceava Babic - de Buzău Piept de porc - de Satu Mare - de Brașov - ardelenesc Jambon - de Satu Mare Toba - Transilvania - de
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]