37 matches
-
neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
insectă așezată cu forța, de vie, sub lentila unui microscop. Sustrăgându-se ritmului de metronom al scrisului, o suită de scene, de peisaje (mai ales rurale), de fragmente de dialog trădează în C. un cunoscător subțire al lumii (nu doar) ardelenești și un prozator înnăscut, care se silește cât poate să pară „făcut”. Cel de-al doilea roman, Compunere cu paralele inegale, este o rescriere după Dafnis și Chloe al grecului Longos. Asta înseamnă, probabil, evoluția autorului la paralele inegale: scrierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
mie ho cîteva știulețe!”; „ham căzut”, „Mai bine dă-mi ho foaie dă hoarză și cu ho falie de mămăligă” (IV, 1989, 150-154). În lucrările românești de dialectologie, formele cu aspirație sînt atribuite, invariabil, graiurilor muntenești, în parte și unora ardelenești. V. Rusu, în Graiul din Nord-vestul Olteniei, 1971, arată că „h protetic” e frecvent, în haripă, homidă etc.; informatorii precizează însă că respectivele forme sînt folosite de bătrâni și femei: „acuma nu le mai zice hăripi, că rîde lumea” (p.
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
clienților o mare diversitate de preparate culinare produse în cadrul laboratorului propriu, preparate de carmangerie la grătar sau la tavă, sarmale, mititei, tocăniță, omlete, cu diferite garnituri de legume, salate de legume, cu legume și carne, ouă umplute, ciorbe (de burtă, ardelenească de porc, de fasole cu costiță, de vită, de porc, de perișoare), supă și altele. Lista de meniu mai cuprinde diverse sortimente de pizza ce poate fi comandată și la domiciliu apelând numărul de telefon 494 103. La desert, clienții
Agenda2005-24-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283794_a_285123]
-
bifeze în tabele numărul de insuccese. Avem o carte bine scrisă, o poezie departe de a fi ipocrită, un joc desfășurat după coduri proaspete, o succesiune de dialoguri aproape interactive, un spirit ludic și patern, o maturitate afectivă întru totul ardelenească. Mai crede cineva în falimentul lui Ianuș ca marcă înregistrată? Poate doar cei care visează pe ascuns la deființarea peste noapte a clubului Rapid.
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
să spun cîteva cuvinte despre om. De cîte ori l-am vizitat, mi-a venit în minte portretul făcut de Călinescu lui Goga în Istorie, ca întruchipînd finețea unei rase străvechi de țărani. Stancu venea din altă ruralitate decît aceea ardelenească. El era chiar fiu și nepot de țărani. Avea, în trăsăturile somatice, aceeași extraordinară frumusețe pe care o descoperă Călinescu la poetul de dincolo de munți. Era încă un bărbat splendid la peste șaizeci de ani, cînd l-am văzut prima
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
somon în foietaj cu sos american și fructe exotice), friptură (pulpă de curcan împănată, rizotto cu unt, cotlet de porc cu sos brun și legume soté, murături), piersici umplute cu salată de fructe exotice și frișcă, ciorbă de burtă sau ardelenească, fructe, băuturi (apă minerală, sucuri, cafea, bere, vin, șampanie, whisky sau vodcă) l Caprice (str. Sfinții Apostoli Petru și Pavel nr. 42, tel 0256-283 319), 100 locuri, 200 lei/pers. muzică, momente artistice și umoristice, concursuri, tombolă, artificii, surprize. Meniul
Agenda2005-51-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284517_a_285846]
-
Tudorică. IOAN STANCIU Premieră la „Merlin“ l Cu „Dănilă Prepeleac“ Teatrul de Copii și Tineri „Merlin“ va scoate la rampă duminică, 9 februarie, de la ora 11, varianta dramatizată a basmului „Dănilă Prepeleac“, în regia tinerei Alina Hiristea. Muzica de factură ardelenească va fi interpretată de Marius Iacovania, Vasile Dolga și Aurel Popa. Cadrul scenic și costumele au fost realizate de scenograful Cosmin Hiristea. Capetele personajelor sunt modelate de sculptorul Constantin Grangure. Afișul poartă semnătura renumitului caricaturist timișorean Ștefan Popa POPA’S.
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
Miriam Nizzani alături de un brăilean cu chef de viață. CÎnd, revenind de peste mări și țări, ne-a vizitat pentru prima oară, vorbea mult mai bine românește decît atunci cînd plecase, Îi curgeau din gură formulări sprintene, muntenești, pe lîngă care ardeleneasca prietenelor ei hodorogea ca o căruță neunsă peste bolovani de rîu. Doamna Miriam anticipa cu cîțiva ani experiența lui Vilmoș. Nu contenea să le povestească tuturor cîte plăci are Nizzani al ei cu Gică Petrescu, cu Ioana Radu și cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Chicago și folo sise regulile care-i veniseră la Îndemînă, cele cu k, cu y, cu sh și th Întîlnite În reclamele și-n inscripțiile americanilor, cu Johan sau John În loc de Ioan și fără semne de punctuație. Le adaptase la ardeleneasca ei, dovadă că Îl folosea pe ă. Nimerită Între grafiile celor două limbi, nu se chinuise cu scrisul, nici nu avusese motive s-o facă decît la Chicago În calitate de business woman: „Good morning, Mrs. Flory!“, „Bună dimineața, doamnă Flory!“ „Good
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de cunoaștere țărănească identificate atât în opera de reflecție, cât și în poezii. B. mai tipărește, după publicarea în revista „Gând românesc” în 1938, studiul Semnificația Ardealului (1944), evocare a trăsăturilor unei generații și caldă pledoarie pentru valoarea notelor definitorii ardelenești prezente în specificul etnic românesc. Câteva dintre articolele publicate în reviste (de pildă, Orașe dunărene, 1939) conțin, în sinteză, idei din eseul neterminat Spațiul Bărăganului, proiectat de B. ca studiu complementar la Spațiul mioritic (care-i este dedicat), pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Ca o corabie ce se depărtează/ Cu fructele dulci ale existenței” (Toporașii), poetul ținând să își declare despărțirea de orice aroganță în fața spectacolului lumii și să își definească implicarea în viață cu o robustețe ce amintește de misionarismul propriu liricii ardelenești de esență tradițională. S. caligrafiază atent imagini de o plastică sugestivitate metafizică, într-un vers de expresie modernă, în care ideile sunt metaforizate totuși nepretențios. SCRIERI: Maluri înalte, București, 1974; Ce nu vindecă vremea, Cluj-Napoca, 1978; Cultura de fosfor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]