651 matches
-
gâtului, era legată cu șnur negru, nu strâns, mai lejer, să se vadă pieptul arămiu și mușchiulos, pe care crescuseră fire de păr, atât de prețuite de către viitoarele neveste. Unii purtau în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Cultură, spectacole, evenimente Nightlosers se întorc la Brașov, cu un nou album, „Cinste Lor”, deci blues ardelenesc autentic. Din ’94, nimeni nu a potrivit așa de bine bluesul american și folclorul ardelenesc . Distracția în concerte si reacția publicului i-au ținut împreună în toți acești ani. Primul extras pe single este piesa „Hey Good Looking”, cu un
Blues ardelenesc cu Nightlosers by http://www.zilesinopti.ro/articole/5111/blues-ardelenesc-cu-nightlosers [Corola-blog/BlogPost/97663_a_98955]
-
Cultură, spectacole, evenimente Nightlosers se întorc la Brașov, cu un nou album, „Cinste Lor”, deci blues ardelenesc autentic. Din ’94, nimeni nu a potrivit așa de bine bluesul american și folclorul ardelenesc . Distracția în concerte si reacția publicului i-au ținut împreună în toți acești ani. Primul extras pe single este piesa „Hey Good Looking”, cu un videoclip pe măsură: „Țin minte bine ziua filmării, pentru că de cînd am fost pentru prima
Blues ardelenesc cu Nightlosers by http://www.zilesinopti.ro/articole/5111/blues-ardelenesc-cu-nightlosers [Corola-blog/BlogPost/97663_a_98955]
-
umbră mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
acum, precum o vrajă". Toată cartea abundă în asemenea imagini și în felurite bogății spirituale, care sub pana autoarei parcă respiră, prind viață și ne trezim învăluiți de aceleași trăiri transmise prin lucrătura meșteșugită a cuvintelor, cu un subtil iz ardelenesc. Întreaga lucrare pare un poem în proză, în care autoarea cântă frumusețea lumii, țesută în lumini și umbre, din vechime și până în zilele noastre. Cuvintele se înșiruie parcă în ritm de poezie, au acea muzică interioară care le face să
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
unei permanente maree sufletești. Actualitatea -decupată secvențial, cinematografic, dobândește forță emoțională tulburătoare. „Câtă viață, atâta literatură!” - o altă proză demnă de Nobelul pe care l-ar fi meritat, cu prisosință, și controversatul roman „Quo vadis, Domine?” Prozatorul de profundă sorginte ardelenească, dublat structural de un excepțional jurnalist de investigație, se inspiră, obsedant, din aspecte ale actualității urmărite până în consecințele ei ultime. Și aici, ca și în romanele anterioare, personajele lui Mihai Sin traversează aceeași acută criză de identitate, nu se pot
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin by http://uzp.org.ro/o-carte-pentru-nobel-ispita-izbavirii-de-mihai-sin/ [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
rând la vocea ei excepțională, la un profesionalism remarcabil, așa cum mi-a fost relatat de alții. Din ceea ce am mai auzit, ce am mai citit despre ea, era o interpretă foarte serioasă, minuțioasă în pregătirea fiecărei melodii, avea o seriozitate ardelenească, a școlii aceleia de la Deva, unde fusese o solistă oarecare de teatru de revistă de provincie până a devenit o mare cântăreață. Eu aș spune că ea se afla pe o culme a carierei până a intervenit nenorocirea ei. Ar
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406697068.html [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
și prin intermediul ziarelor, veștile prin scrisori, iar distanțele nu se volatilizau în spațiul virtual al internetului. Oamenii erau sedentari, astfel că o călătorie de la sat la oraș și invers, se transforma într-un adevărat eveniment. Din această pricină, în satele ardelenești, s-a păstrat sintagma potrivit căreia, „Cine merge la Cluj, doarme în tindă”, adică pleacă la drum, cu noaptea în cap. Chiar și după dezvoltarea rețelelor de transport, bunicul respecta cu sfințenie acest „postulat”. Când rămânea la noi până a
LUMEA FĂRĂ „ADVANCED TECHNOLOGY” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1439526983.html [Corola-blog/BlogPost/373266_a_374595]
-
nu pentru criticii literari sau scriitori, așa cum e firesc să facă orice om de litere care se respectă. Am zburat câteva ore la înălțimi amețitoare cu culoare de Cenaclu Flacăra, rămânând cu gustul dulce al unei întâlniri demne de Școala Ardelenească, dar și cu vaga tristețe că nu au fost prezenți suficient de mulți tineri care să învețe cum e să te ridici în zbor de vultur la înălțimile unei culturi care nu trebuie să se piardă. (Mihaela Rașcu - 18.04
ZBOR DE VULTUR SAU POEZIA LUI MIRCEA DORIN ISTRATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1429373273.html [Corola-blog/BlogPost/353995_a_355324]
-
ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa cu Tricolor. Focul atrage mulțimea vizitatorilor care se strâng în preajma lui într-o stare de contemplare și de
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu, la 16/28 septembrie. *** Importanța lui constă în universalitatea bogatei sale opere care se afirmă în cea mai mare parte în forme miniaturale, proprii
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Iosif_ivanovici.html [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
cum ar spune filosoful Lucian Blaga, către Geea - Mater - Pământul, pentru a renaște din mirabila lui sămânță. Veșnicia născută la sat - declarată și statuată ca atare de marele filosof - apare și în poemele lui Lazăr Lădariu, doar că dinamica gândului ardelenesc „dus până la capăt” transcende condiția telurică a obârșiei, către înalta comunicare cu Divinitatea. Citind „Apele trec, pietrele veșnic rămân”, ca icoane de abur ni se perindă prin amintire chipurile țăranilor îndemnați la revoltă de Radu Gyr ori cel al fratelui
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
nou comentariu. Am simțit în clipa aia un val de dorință a vă îmbrățișa pe toți de la poezii biz, crezând că omenia, dreptatea și buna intenție a învins și că a rămas la Oradea ca pe vremuri cinstea și sinceritatea ardelenească. Am sperat, că ați hotărât încheierea și eliminarea unei nedreptăți pe care mi-ați făcut-o. Ceea ce ar fi fost prea omenesc. Deși ce este „prea” niciodată nu se poate săvârși de către oamenii simpli. Mi-am zis că în sfârșit
CUM SE FURĂ DREPTUL DE AUTOR LA WWW.POEZII.BIZ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cum_se_fura_dreptul_de_autor_la_wwwpoe_stelian_platon_1350679341.html [Corola-blog/BlogPost/346434_a_347763]
-
Românească, și nici rolul ei determinant. Cât privește limba, nicio școală științifică lingvistică nu recunoaște existența unei limbi literare moldovenești deosebită de cea română. Totodată, nimeni nu neagă prezența unui grai moldovenesc, de rând cu alte graiuri românești (muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) în spațiul locuit de români”. Autor: Ion N. Oprea - membru Fondator de Onoare al revistei „Luceafărul”, Botoșani - Publicat: 16 septembrie 2015 http://www.luceafarul.net/adevarata-obarsie-a-poporului-roman-ruginoasa-istorie-credinta-si-cultura-monografie-scrisa-de-un-oltean-marian-malciu-slatina-olt-in-dacopatia-2015-humanitas-rataciril NOTĂ: Și pe această cale, aduc mulțumiri publicistului, jurist și scriitor, Ion N.
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
clopotele repetau tânguios, l-am văzut pe celebrul doctor de ulcere, era cam afumat, mergea la un congres internațional, prin preajmă era cetatea Porolissum, respira de milenii, trecut glorios, acolo femeile sunt blonde, au suflet și vorbesc cu accent cântat, ardelenesc. Mai la sud am văzut și casa lui Goga, Am umblat prin munții-nverziți, Am văzut Scărișoara, Iadolina, Târgul de fete, Zalău, ești o pagină pe care-o iubesc. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: ZALĂU / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zalau.html [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
ba un colier. Îi plăceau. Emil, fost secund pe vasele lui, un fel de Sancho Panza ardelean, era un slugoi perfect. El s-a ocupat de toate pregătirile excursiei. A cumpărat alimentele necesare, inclusiv câteva sticle de whisky. În tradiție ardelenească, și-a adus cu el și merinde: slănină, ceapă, niște brânză de oaie bine învelită în celofan și...pălincă. Traseul excursiei l-a stabilit Crăian: Plecarea, de pe mult iubitul lui lac cu amintiri, Herestrău. Apoi, Canalul București-Dunăre (făcut de Guvern
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1459797950.html [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cu_si_despre_parintele_profesor_nicola_stelian_gombos_1354698475.html [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
strada din dos: Peti de la Viena, Tibi din Texas și Jolt de la Reghin. Când trec strada, Laura (din Franța) și Adi (din Canada) râd cu poftă de un banc cu italieni, povestit de Marcela (de pe strada Râului), care amestecă accentul ardelenesc cu dialectul de Napoli. Doar Nonna, care se apropie de vârsta de o sută de ani, oftează fără chef de glume, îngrijorată inutil de viitorul urbei noastre natale, populate cu din ce în ce mai puțin tineret. N-are rost să exagerăm angoasa Nonnei
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
modele. La noi, în Germania, five o'clock e la 4 (Nae Cernaianu). • "Nu-ți cer nimic, nici măcar bani...". • Când ți se spune să stai calm, fugi cât te țin picioarele. Are multă minte, dar nu toată îi bună (zicere ardelenească). • Puricele din ceafa nu-l vedem, deci nu există! • Politicienii nici nu tac, nici nu fac... (Beatrice Vaisman). • Cu cât afacerea e mai scandaloasă, aflăm că situația e mai delicată. • Dacă nu-l hrănești cu audiența, zvonul moare. • Vorbește foarte
ZICERI (77/78) INCREDIBIL & PURICELE ÎN CEAFĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1404176503.html [Corola-blog/BlogPost/347421_a_348750]
-
a comunității, în scopul educării sentimentului de respect și apreciere pentru istoria română. V. Colecția de fotografie reprezentând portul popular domneștean reconstituie fiecare element al costumului popular purtat până acum câțiva ani de țăranii satului. Se poate observa influența motivelor ardelenești din zona Sibiului cu motivele muscelene. O îmbinare ce reprezintă, deopotrivă, elementele pastorale și cele florale (comuniunea naturii terestre cu universul într-un mod de o unicitate sublimă). VI. Aria de răspândire a operelor de artă bizantină sau create sub
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
generație. Din meniu nu au lipsit mititeii, sarmalele, ciorbele, prăjiturile, kurtos colacs, plăcinte și mule alte bunătăți tradiționale. S-au servit vinuri de Jidvei, Cotnari și Recaș, must, bere Timișoreana și Ciuc, dar și diferite sortimente de țuica și pălincă ardelenească. Festivalul a inclus momente muzicale, dansuri populare românești prezentate de Ansamblul Ethnic Carpathia și un concert susținut de formația “Balti Mari”. A fost amenajată o mică piață de produse tradiționale românești, bijuterii, icoane, carți și ceramică românească. În incinta bisericii
ROMANIAN FOOD FESTIVAL 2012 LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_romanian_food_festival_2012_la_washing_simona_botezan_1349712800.html [Corola-blog/BlogPost/362475_a_363804]
-
populară a apărut mai târziu în viața mea, prin clasa a treia primară. Dintr-o întâmplare, doamna mea învățătoare, remarcându-mi vocea la serbările școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat o melodie ardelenească, îmbrăcată într-un costum improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1405683266.html [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere și Thomas, în picioare, a început să cînte, cu o voce plină, baritonală, un cîntec de jelanie, ardelenesc: Apăi, dorule, dorule, dor ... De ce m-ai făcut să mor ... Jos la umbră de izvor, Dorule, măi, dorule, dor ... Însetat, sufletul meu, Și uitat de Dumnezeu, Be' apă din piatră seacă, Dorul din suflet să-mi treacă ... Că, de n-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]