34 matches
-
Bodea a analizat cu competența colecția de nuvele “Urcan Bătrânul“ a scriitorului Pavel Dan, subliniind că talentul acestuia a fost asemănat cu cel al scriitorilor Ioan Slavici, Ion Agârbiceanu și Liviu Rebreanu, fiind unul din reprezentanții cei mai importanți ai ardelenismului literar românesc. În încheirea medalionului profesorul Vasile Sfârlea a prezentat situația social- politică a Transilvaniai și al României din timpul vieții lui Pavel Dan. La punctu doi al ședinței, desfășurat sub genericul “Tinerețea poeziei noastre “, au citit din creațiile lor
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1462976920.html [Corola-blog/BlogPost/378517_a_379846]
-
opțiune decât o cursă cu preț triplat, șoferii care uită să conducă pe timp de furtună, localuri modeste cu prețuri exorbitante pe bază de Lipscani și avem cocktailul numit capitală. Vine Tifful. Unii bucureșteni vor veni pentru o doză de ardelenism riguros și se vor mira găsind și aici cerșetori, câini vagabonzi, taximetriști care te duc de la aeroport spre Mănăștur via Alba Iulia, ba chiar și trafic haotic pe vreme de furtună. Ca să vezi?! Și atunci, în fața marilor ecrane, sub influența
Do you speak tifflish? by http://www.zilesinopti.ro/articole/7149/do-you-speak-tifflish [Corola-blog/BlogPost/98683_a_99975]
-
Atelierul de dicție și de vorbire, cu actorul Ionuț Kivu. Atelierul urmărește conștientizarea propriului tip de vorbire și a eventualelor noastre defecte- precipitarea, ,,înghițirea’’ finalurilor de cuvinte, vorbirea ,,moale’’ și nearticulata corespunzător, consoanele sau vocalele pronunțate incorect (rarait, sâsâit, moldovenisme, ardelenisme, etc.), si asa mai departe. Care sunt elementele care ne definesc personalitatea și identitatea în fața interlocutorilor noștri? Imaginea și cuvântul. Fără a putea spune daca din păcate sau din fericire, trebuie însă remarcat faptul că deseori acestea două sunt disonante
Atelier de dicţie şi de vorbire by http://www.zilesinopti.ro/articole/5805/atelier-de-dictie-si-de-vorbire [Corola-blog/BlogPost/98061_a_99353]
-
a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, Banciu, în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alteisme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni.
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
neutralitatea. Spre Ardeal și Trăiască România Mare!). Literatura este mai puțin prezentă, acordându-se atenție în special dezbaterilor, polemicilor și articolelor pe teme politice, sociale și culturale. Tânărul poet I. Vinea semnează cronici literare și recenzii, Emil Isac scrie articolele Ardelenism (87/1914) și Dușmanii mei (122/1914), iar Camil Petrescu publică câteva note intitulate Femeile și fetele de azi (113/1914). Alte articole sunt semnate de Em. Argin (Guvernarea burgheziei reacționare, 1/1911), I. C. Frimu (Datoria democrației, 2/1911), N.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
Benedek Elek. A mai semnat George Mihail, Dan Artemiu, P. Georgescu. Deși poezia lui nu impresiona nici prin volum, nici prin bogăția temelor, P. a reușit totuși să se impună printr-o voce lirică distinctă. Pornind de la rădăcinile folclorice ale ardelenismului său (invocate în poema Transilvanie, gură de rai) și impregnat de atmosfera lumii lui Lucian Blaga, el va afla, cu sinceritate și autenticitate, o cale proprie în mirajul legendei (pe care o vedea drept „spiritualism” „adaptat la forme de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, B., în Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
românește (Ardelenisme și alte -isme) (1913), pune în discuție numeroase cuvinte și expresii nemțești și ungurești improprii limbii române, semnalând multe anomalii în fonetică, morfologie și sintaxă, lexicologie și locuțiuni. SCRIERI: Cum vorbim și cum ar trebui să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din Cluj de acum un veac, Sibiu, 1944; Disprețuiții „ciobani valahi”, Sibiu, 1944. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
Băiețașul însă, care „primea“ doar, fără să întoarcă vizitele, era însă „normal“, intim, vioi, chiar dacă felul său de a vorbi, deprins desigur de la ai lui, suna cam rigid, cam prea „cioplit“ (limbajul meu trebuie să fi sunat oarecum trivial, din cauza ardelenismelor care-i făceau pe unii colegi să spună că limba mea e de „boanghină“: chiar și peste ani, vizitând o dată rude din București, copiii lor râdeau de mine, spunând că vorbesc „ca servitoarele“ - slujnica lor era ardeleancă). De altminteri, graiul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar", poporanismul basarabean, ardelenismul epic și etic conțin culoare locală, dar și spirit integrator general-românesc și european", cum susține Mihai Cimpoi. Să rămână întrebarea, schițată pe buzele unora, că a fost chiar un gând profetic de a continua altfel, adică prin înființări de biblioteci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Moldovenesc. Istoric-cultural-turistic”, „Minerva” (Bistrița), 1995, 48-49; Mircea A. Diaconu, Vitalitatea „localismului creator”, „Crai nou”, 1997, 1900; Constantin Cubleșan, Investigații tematice și zonale, CRC, 1997, 4; Constantin Cubleșan, „M. Eminescu și Ardealul”, ST, 1999, 1; Ion Buzași, O nouă carte despre ardelenismul eminescian, „Preocupări didactice” (Suceava), 1999, 1-2; Datcu, Dicț. etnolog., II, 28-29; Dimitrie Vatamaniuc, Un compilator, nu de rând, dar totuși un compilator, „Bucovina literară”, 2003, 11-12. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
N. D. Cocea (Coțofana - o proză erotică), Al. Bilciurescu (Examenul de drept roman), Miron Grindea (Printre debutanții vieții), I. Peltz (Viața mea e un roman), Ștefan Tita (8 și 9...). Octavian Șireagu publică interviul Cu dl Emil Isac despre problema ardelenismului în viața culturală a României de azi, în timp ce George Dorul Dumitrescu figurează cu singurul text tradus din revistă, Iuda din Keriot de Leonid Andreev. Invitat să intre în corpul colaboratorilor, Grigore Tăușan se rezumă la două texte memorialistice, Prieteniile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
Autodetestarea, în portretul parvenirii și corupției, se elibera prin satiră și caricatură. Ideologia autodenigrării nației ca neputință istorică de emancipare va veni mai târziu. Numai lui I. L. Caragiale îi va arde de râs, altora - nu. • Mara lui Ioan Slavici legitima ardelenismul ca spirit de chiverniseală și îmburghezire prin muncă. Poate de aceea romanul nu a plăcut și nu a avut nici un succes la început de secol XX, când a apărut, și a trebuit să treacă cincizeci de ani pentru a fi
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
în care este. Sigur, e temeinic și informat, cum puțini în țara asta sunt, erudiția nefiind însă ostentată cu nici un preț, ba mai degrabă camuflată în vălătuci de pudoare. Știința sa e mai curând delicatețe latină, solară, decum răspicare teutonică. Ardelenismul presupune o sfătoșenie puțintel afectată, o colocvialitate rostogană, îngreunată de obezitatea informației, nu de puține ori, ușor inutilă, căz' doară atâta școală chezaro-crăiască nu-i de lepădat! Pedagogul nostru e, în schimb, un erudit melancolic. Rigoarea științifică e străbătută de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
trasată, - pe capitole, pe substanța lor, pe evoluții. E aici o parte perfect conștientă, lucidă". Precum un artizan ce se respectă, insistă pe primejdia distragerii prin detalii: "Ocupîndu-te și oprindu-te la pasaje și la fraze, pierzi din vedere întregul". Ardelenismul funciar al lui Liviu Rebreanu transpare și în intenția de-a produce un roman, rămas nerealizat, în care să fie prezente două personaje folclorice, Păcală, prototipul mobilității, al agerimii lunecoase a valahului, și companionul său, Tândală, prototipul ardeleanului mai încet
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
intervievați și având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă e formulată de Ruxandra Cesereanu:"Îmi îngădui să fac din școala Echinox un 'ism', și să consider că acolo se îmbina pe de o parte, ardelenismul riguros, cu ludicul, și cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârșitul de secol XX" (pag. 9). Dar tocmai pentru că Flavia Teoc accentuează această continuitate împingând-o până la Clujul interbelic și la cel din începuturile comunismului (evocarea pe care Pompiliu
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști. Dar nu în sensul în care noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de consacrare a activității sale dovedirii originilor noastre romane, ci în sensul grupării noastre spirituale cu lumea latină din Occident. Ca
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
drept model pe Rebreanu. Paginile lui Rebreanu, confesiunile lui Rebreanu sunt argumente decisive: „Pot să afirm că opera mea nu ar putea exista fără Ardeal, care-i dă totul. Fără să fie locală prin aceasta și să aibă culoare regională, ardelenismul, în ce are mai prețios, e toată opera mea. Socot că ardelenismul e un fel de eticism în artă, o lege a artei, cu locul, cu aerul, cu pământul și viitorul ei. Eticismul are un stil - un stil artistic și
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
decisive: „Pot să afirm că opera mea nu ar putea exista fără Ardeal, care-i dă totul. Fără să fie locală prin aceasta și să aibă culoare regională, ardelenismul, în ce are mai prețios, e toată opera mea. Socot că ardelenismul e un fel de eticism în artă, o lege a artei, cu locul, cu aerul, cu pământul și viitorul ei. Eticismul are un stil - un stil artistic și moral - care colorează o operă”. E o profesiune de credință, precizează Mihai
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
țărănimii din regiunile muntoase, obligate de clima mai aspră să muncească mai din greu, cu îndîrjire, înfruntînd natura. Prozatorului întrutotul urbanizat și structuralmente - și el - tenace, de o hărnicie ieșită din comun, îi plăcea să-și amintească atare ascendență. Nici „ardelenismul” său nu era unul propriu-zis. Linia Brașovului, lipită de Carpații sudici, e practic graniță cu Vechiul Regat, iar la Bran, la cîțiva kilometri de Tohan, era una dintre vămi, deci o zonă de interferență a regiunilor și a regionalismelor. Deși
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
fapt, fără excese de „specifism” regionalist, nu făcea decît să-și recunoască felul de a fi și să-i aproximeze - mai în glumă, oricum nu foarte serios - o posibilă explicație biografico-geografică. Se înțelege din asemenea considerațiuni că și „țărănismul”, și „ardelenismul” lui Gheorghe Crăciun se cuvin privite cu o doză mare de relativism. Tenacitatea caracteristică i-a fost - în fond și la urma urmei - trăsătură temperamentală, de structură a personalității: ca și alți cetățeni de extracție rurală sau urbană, „ardeleni”, „regățeni
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
lui Caragiale, 1912, publicată în vol. Fum de fantome. Evocări. Editura Casei Școalelor, 1940, pp. 32-33. Am reamintit această evocare a lui Victor Eftimiu pentru a încerca o prezentare și explicație a „măsăriței” de la Blaj. Măsăriță este un regionalism, un ardelenism din zona Târnavelor și înseamnă „față de masă”. În 1911, la Serbările Semicentenarului Astrei de la Blaj, personalități culturale din Vechiul Regat (Caragiale, Coșbuc, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, Ion Scurtu, Victor Eftimiu, G. Ranetti ș.a.) au fost găzduite de familiile unor
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
mai bună măsurare a traseului parcurs apare din comparația simplă. Unul dintre fiii de țăran "chiabur" devine, în timp, Ștefan Aug. Doinaș. Celălalt, șofer cu un garaj în București... Luând distanță încă din perioada studiilor față de modelele sămănătorismului, pășunismului și ardelenismului mesianic, "cerchistul" nu alunecă totuși în extrema cealaltă, a estetismului unui I. Negoițescu. El va încerca și va reuși o mediere, o anulare a contrariilor: nu prin ignorarea lor incultă, ci prin deplasarea componentelor tari înspre un centru flexibil și
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
care, în condițiile cedării Ardealului de Nord, ca și a vicisitudinilor ce-au urmat evenimentului, a sfîrșit prin a-i ocupa prim-planul conștiinței. Pe nervura unor Coșbuc, Goga, Aron Cotruș, autorul Generației amînate dă glas tînguios ori patetic unui „ardelenism” neîndoios desuet în perspectivă estetică, chiar în momentul ’40, însă resuscitat, din motive lesne de înțeles, în contextualizare epocală. Desigur, cărții i se cuvin recunoscute meritele unei minuțioase restituiri istorice, ale unei profuziuni de date, precizări, rectificări, completări, îndreptări etc.
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
irizări livrești, de la „sure văi de chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare a unei melancolii care nu mai are rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul” noului volum). Nu de lumea transilvană a satului se desparte Ion Horea cu abia ascuns regret, ci de lume pur și simplu. În rând cu „zidirea stogului” (p. 33), în mitologia lui personală se ivesc și locuri îndeobște lipsite de
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]