44 matches
-
destin cumva paralel, dacă s-ar putea astfel spune, când corector, când redactor cu jumătate de normă - de fapt, cap limpede -, când normator și, în final, cercetător științific, efectul a fost sigur. însă el nu ar fi răsunat dacă, dincolo de ardența stilului, amintindu-ni-l pe Stefan Zweig, și de acea insistentă chemare la generozitate și toleranță, nu am fi descoperit un fin analist, stăpân în deplinătate pe uneltele sale. Și - iertare! - pe insul senzual, deschis bucuriilor vieții, râsului, nu doar
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
egală îndreptățire; moralistul și estetul se întregesc reciproc. Fără a-și uzurpa unul altuia teritoriile, dimpotrivă, ei conviețuiesc într-o perfectă armonie, aflându-și resursele și dinamismul în necesitatea mărturisirii, care unește, în aceste pagini, responsabilitatea și reculegerea în fața Frumosului, ardența ideii și suculența inefabilă a metaforei. Cu alte vorbe, Virgil Ierunca târăște metafizica la judecata concretului celui mai pur, după cum banalul, detaliul în aparență fără semnificație e ridicat adesea în ordinea transcendenței. Iată de ce aceste cărți sunt alcătuite din iluminări
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
morți - într-o zi urâtă de toamnă. Soarta i-a fost la fel de vitregă până în ultimul minut, Nicolae Bălcescu - departe de lume, departe de cei dragi, de ai săi, de prieteni, de țara și poporul pe care le-a iubit cu ardență a fost aruncat în groapa comună a săracilor, fapt ce a făcut ca niciodată osemintele sale să nu poată fi aduse în patrie și să li se dea cinstirea ce li se cuvine. Moartea lui a fost înregistrată în Giornale
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
accepta că își însușise lecția "patriotismului" național ceaușist. Noica s-a sacrificat sub unghi moral spre a se realiza sub unghi creator. E mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența ei, în perioada comunistă opera o adeziune de conjunctură, pornită dintr-un calcul politic. Ar fi putut altminteri scrie, publica, pleca în Occident? Aproape s-ar putea spune că, dacă voiai să-l șantajezi pe Noica, n-o puteai face
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
așteptării, a îndoielilor ce revin când și când, cu meditația asupra erosului, apt să-i regenereze viața, pe care o resimțise "goală și deșartă". Până a fi cunoscut-o pe Nelli, Dinu - trăise "ulcerat de sentimente de plictis și monotonie". Ardența sentimentului se răsfrânge și asupra mediului ambiant, a preocupărilor lui zilnice. De la Miorcani, "echivalentul plastic al sufletului său" îi trimite lui Nelli pagini inspirate ce se apropie simțitor de literatură. Cum se vede, acolo se simțea cel mai bine și
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
bizuită pe de-o parte pe filoane ancestrale de neconvențională factură și pe de altă parte pe buna ordonare, pe un țărănesc realism al execuției, Rebreanu face dovada unei obiectivități antiromantice. Nedorind a vorbi despre sine, într-o vreme a ardenței confesiunilor, se vrea identificat, nu fără o ușoară iritare a unor obiecții prezumate, cu suprafețele obiective ale operei: "M-am sfiit totdeauna să scriu pentru tipar la persoana întîi. Hiperbolizarea aceasta a eului, rămășiță anacronică de la romanticii care, ei și
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
intuiții și în demersul lui Ilie Boca, îmi apăreau, cu lumina lor, neprevăzut tivind zarea unei înțelegeri pictorice deloc banale. Cum într-un vers al lui Hölderlin, ruguri ne poposesc pe creștet, enigmatic, auzi aici foșnind șerpește, în unele tablouri, ardențe cromatice, straniu, mîngîietor răcorite. Pictorul le menește, s-ar spune, unui Infern care nu doare, aproape facețios, flăcări de roșu rece, cyclamen, dar și griuri matur decantate, se alungă volubil prin cîmpul imaginii. Accentele disruptiv expresioniste se alcătuiesc laolaltă, fără
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
aceea nu mai știm exact ce se întâmplă, pentru că la sfârșitul anului 1954, relația lor de iubire începe să se destrame. Practic, Pia îl părăsește, pleacă din America, și Mihai îi trimite scrisori disperate, declarându-i, pentru a câta oară, ardența sentimentului de totdeauna: "Te iubesc infinit, te iubesc cu multă suferință, cu teribilă strângere de inimă. Dacă mi s-ar tăia carnea și oasele, dar mi-ar rămâne speranță și încredere, nu ar fi nimic, aș putea să o duc
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
în timp ce mirosurile de pâine dospită, de tămâie și de mirodenii se răspândeau până la înălțimile Pera, de parcă ar fi fost însăși răsuflarea mulțimii strident colorate și barbare”. Sau iată, în descrierea farmecului Sașei, prințesa rusă de care se îndrăgostește Orlando, o ardență și senzualitate care topesc, bineînțeles, gheața: „Într-un spațiu de trei secunde și-a imaginat-o ca pe un cantalup, ananas, un măslin, un smarald, o vulpe în zăpadă; nu-și dădea seama dacă o auzise, o gustase, o văzuse
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
parabole, maxime, reflecții conferă limbajului de o poetică limpezime al lui Coelho acea concentrare care face volumul citibil în „porții mici” (ca orice carte despre adevăratele valori ale vieții). Vorbim de cuvinte bine șlefuite, „sculptate” cu flacără lăuntrică, a căror ardență riscă să devină banală într-o traducere neinspirată, precum cenușa rămasă în urmă. Din fericire, spre lauda Micaelei Ghițescu, nu e cazul aici.
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
când lipsa din împreunarea privirilor reflecta prezența dincolo de vizibil, acoperind adevărul în perdeaua tăcerii. Și m-am făcut cuțit, despicând întunericul de lumină. Se rostogoliseră sărbătorile în șirag pe obrazul umed al vremii. Petrecuseși cu brațele trecerea dintre ani, după ardența nevoii. În primăveri dăruiai înflorire căutării, diminețile se căscau în plecări. Și eu tot te iubeam, cu inima larg deschisă, încăpătoare până la zguduire. Și m-au sugrumat în răsucire tăcerile. A rămas deschisă privirea înlăuntru, săgetătoare și sfredelitoare. Și m-
FOCUL SACRU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382846_a_384175]
-
patriot înflăcărat, generalul Mircea Chelaru realizează în aceste Douăsprezece Discursuri o investigație amplă a societății românești postdecembriste, continuând tradiția unor polemici la obiect pe linia Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran sau Constantin Noica, urmărind, prin ardența și sinceritatea mesajului, îndreptarea stării de lucru în sânul națiunii noastre” - scrie, pe coperta a IV-a a volumului, scriitorul și politicianul basarabean Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Romane. Și toate aceste cărți au ieșit din mintea și mâna
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
deduce o fenomenologie a spiritului femenin în formă poetică:Pierdere-n miresmele tale/O, vara mea lină și blândă!/ Și du-mă-n a Plângerii Vale/Pe-o aripă mare,crescândă!(Plutind ca un abur).Unele secvențe au totuși o ardență senzorială într-o beligeranță a retoricii destul de modernă și dezinhibată:Numai iubirea cu noi/ Va spori în dobândă/Patima clipei, flămândă (Nu umbri!). Virtuozitatea Claudei Voiculescu și-a găsit,în sfârșit, sunetul grav care înalță ceremonia lirică la înălțimea viziunii
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
ușor și interferează cu miezul viu al unui nucleu rezistent. Semne de întrebare, puncte de suspensie, deschid unghiuri de vedere neașteptate multiplică posibilitățile de interpretare și măresc interesul pentru discurusul liric. Admirabil este și jocul abil organizat între inspirație și ardența trăirilor, pe rugul cărora pare să ardă, pe de-antregul, conglomeratul de imagini și de forță pasională a expresiei, făcîndu-l pe cititor complice raportului dintre fiorul lirc și harul poetei. (Maria Diana Popescu) CARMEN TANIA GRIGORE POEME Camera mea Camera mea
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
făcute să reziste peste veacuri. Autoarea diversifică ipostazele de adresare către Ființa Divină, de la copilul care abia a învățat să vorbească și chiar vorbește cu Iisus Cristos, la tânărul aflat la vârsta tuturor tentațiilor și încercărilor, care se roagă cu ardența vârstei și intensitatea pasională până la omul matur sau a celui ajuns la vârsta senectuții care s-a împăcat cu lumea și cu Dumnezeu și se pregătește de ”Marea Trecere” în lumea de Dincolo a Eternității. Discursul poetic religios are specificitatea
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
deduce o fenomenologie a spiritului femenin în formă poetică:Pierdere-n miresmele tale/O, vara mea lină și blândă!/ Și du-mă-n a Plângerii Vale/Pe-o aripă mare,crescândă!(Plutind ca un abur).Unele secvențe au totuși o ardență senzorială într-o beligeranță a retoricii destul de modernă și dezinhibată:Numai iubirea cu noi/ Va spori în dobândă/Patima clipei, flămândă (Nu umbri!). Virtuozitatea Claudei Voiculescu și-a găsit,în sfârșit, sunetul grav care înalță ceremonia lirică la înălțimea viziunii
CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358955_a_360284]
-
Chelaru realizează în aceste Douăsprezece discursuri publice despre starea națiunii o investigație amplă a societății românești postdecembriste, continuând tradiția unor polemici la obiect, pe linia Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Emil Cioran sau Constantin Noica, urmărind, prin ardența și sinceritatea mesajului, îndreptarea stării de lucru în sânul națiunii noastre” - scrie, pe coperta a IV-a a volumului, scriitorul și politicianul basarabean Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, principalul autor al Declarației de independență a Republicii Moldova față de imperiul
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
poezie o necontenită mișcare, un balans între tristețe, care se detașează tot mai mult de real, de lumesc și urcă spre metafizic (tristețe metafizică), și extază. Este, într-un anumit fel, și o poezie a unei mari iubiri, a unei ardențe sfâșietoare, cu o tensiune a simbolisticii focului, deopotrivă mistuitor în iubire și purificator în moarte. „Te-am iubit/ de cum/ te-am văzut./ Și-apoi, clipă de/ clipă./ Viața noastră s-a/ scurs și se scurge, între/ început și sfârșit,/ între
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
în plus cadențele poeziei latine, pe care poeta o deprinsese traducând și comentând elegiile lui Properțiu. Elegiacul îi infuzează întreaga lirică, îndeosebi creațiile vizând drama exilului (Tristia, Peisaj) sau tematica existențială (Timp, Biografie). Poemele sunt localizate la Madrid sau Toledo. Ardențele spațiului hispanic din versurile erotice (Nunta, Felină) sunt cenzurate cu discreție și delicatețe feminină. Ritmurile interioare ale liricii moderne, sugerate în Moartea lui Don Quijote, vor fi dezvoltate în poemele de după apariția volumului din 1970: Regele Oedip, Dekagon, Eron ș.a. B.
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
se intersectează cu viața, provocând-o, iar viața vine să întâmpine semnul, asimilându-l” (Linii de forță). Sesizând tensiunea pe care această fuziune o camuflează, critica a accentuat alternativ cei doi termeni implicați în ecuație: pe de o parte, o „ardență senzorială” (Gheorghe Grigurcu) sau o „visceralizare a poeticității” (Marin Mincu), pe de altă parte, „puritatea spirituală a actului poetic” (Nicolae Manolescu), pentru care asumarea realului devine „o simplă problemă textuală” (I. Negoițescu). Ambele direcții de lectură își găsesc un suport
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
este profund, adânc. S. a mai dat câteva texte intitulate Aforisme pentru un actor tânăr, ca și unele percutante și pedagogice indicații de regie și Alte aforisme, a realizat, de asemenea, o monografie închinată actorului Ștefan Braborescu (1965). Remarcabil prin ardența ideilor este schimbul de scrisori cu Ion Negoițescu, din care s-a născut volumul Un roman epistolar (1978). Prin opera lui, S. rămâne, cum afirma Ștefan Aug. Doinaș, „una din acele personalități fascinante care însumează în ele splendoarea și tragicul
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
una a transparențelor subpământene, a mișcărilor abia perceptibile, glorificând cu exaltare și cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii de dragoste (Minune, Ochii tăi, Poveste) presupun doar, fără să le poată traduce adecvat, ardențe lirice interioare. În Lupta cu îngerul (1996), unde își impune rigoarea sonetului, poetul retrăiește spaimele existențiale intensificate de boală și cultivă un blagianism à rebours, într-o încercare de dialog cu absolutul. E o lirică invocând mila Tatălui ceresc și
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
privitoare la transformări istorice și de conștiință, schimbări de mentalitate. Mai cu seamă eseurile publicate în revista „Contrafort” și adunate în volumul Bunul simț impun în primul rând o conștiință dramatică. Disocierea rece, sceptică, uneori chiar fatalistă, atroce, conjugată cu ardența nevoii de repere călăuzitoare și orizonturi deschise, individualizează și reflecțiile de aici. Spirit sagace, Ț. este dublat în poezie de un vizionar vibrând la pragul limită al trăirii. Versurile din Cămașa lui Nessos aparțin unui autor sofisticat, pesimist, care își
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
o luciditate asumată cu fervoare și cu fascinația riscului, un patos fără grandilocvență al verbului, susținut prin forța și rigoarea elegantă a rostirii, legitimat de angajarea existențială puternică, armonios conjugată cu rafinamentul adus de cultură. Individualitatea poetei se definește prin ardență glacială, inteligență și cerebralitate, printr-o anumită „virilitate” (termen utilizat de critică pentru a semnala distanțarea de o viziune considerată, convențional, a fi proprie poeziei feminine), căci N. nu privilegiază temele intimității, erotica, maternitatea, universul casnic etc., ci atacă pieptiș
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
bunăstarea” este o noțiune discutabilă și înșelătoare. Evident, fericirea nu este discutabilă și binele rămîne bine atîta timp cît este bine... Dar ce înseamnă bine? Binele-bine esențial... adică esențialul. Cine n-ar alege binele? Care e deosebirea între lîncezeală și ardență, comoditate și progres, mediocritate și performanță, moleșeală și energie, insipiditate și intensitate? E diferența între non-existent și existent, motiv pentru care este de preferat ineditul, miraculosul, particularitatea și universalitatea oricărui lucru care există. Ce înseamnă a fi viu? Cu siguranță
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]