5,100 matches
-
preocupat este savantul român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de el și-au desfășurat activitatea literară și alți scriitori ardeleni, care și-au propus să arate că limba română e capabilă să exprime sentimente și idei înalte și să devină instrumentul unei culturi superioare.În acest context îi amintim
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
până la Orșova după alții. Lucrarea vorbește despre medici și cadrele medicaledin localitățile; Zlatița, Socol,Câmpia,Divici,Șușca,Pojejena,Radimna,Măcești, Moldova Veche, Moldova Nouă, Moldovița, Cărbunari, Gârnic, Sfânta Elena, Coronini(fost Pescari), Sichevița, Gornea, Liubcova, Berzasca, Cozla și Bigăr. Acest areal destul de întins pentru vremuri când cele mai moderne mijloace de transport erau caii și căruțele, să ai grijă de circa 30.000 suflete nu era tocmai ușor. Voi încerca în câteva episoade să aduc în fața cititorului și biografii ale celor
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367296_a_368625]
-
fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere istoric a satului Rudina, în secolul XX, în prima parte Rudina în perioada 1900-1945, iar apoi Rudina în epoca postbelică, autorul valorificând cu
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Acasa > Cultural > Artistic > “GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” Autor: Olimpia Berca Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Olimpia Berca “ Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
Omului la Dumnezeul-Creator și, implicit, neatribuirea Creației universale în integralitatea sa divinității, eliminarea din existența mundană a Iubirii ca formă superioară de a trăi și a liniilor de forță ale moralității, damnarea fățișă, până la oprobiul public, evident, și includerea în arealul vetustului (catalogat, întotdeauna, drept involuant) a Persoanei care alege să meargă pe direcțiile anterior menționate, pornografizarea cu intenție a spectacolului existențial, distrugerea programată a sacrului din constituția funciară a umanității și așa mai departe, reprezintă doar câteva dintre țintele extrem de
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
latentă de dor nelămurit, care a fost stârnit la simpla pronunțare a expresiei mai sus amintite. Așadar, meditând atent, am avut senzația că și în mine există dorul de acasă, dorul de locul copilăriei mele cu tot ce presupune acest areal: părinți, frați, primii prieteni, jocurile copilăriei, bătătura casei cu ceea ce înseamnă aceasta. Și cum să nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Daciei Porolissensis, astăzi Cluj-Napoca este capitala unui județ important, candidând la titlul de Capitală Culturală Europeană. Și nu pot lipsi, din acest context, tot ceea ce o aureolează și o ridică la rang european: valorile sale cu potențial turistic, biodiversitatea acestui areal cu elemente peisagistice, ecologice, științifice și culturale. De aici, grija de a valorifica și a aduce la nivelul mileniului 3 aceste atracții patrimoniale, pentru a fi incluse într-un circuit național și internațional. La acest demers, consider că, o contribuție
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
cele 16 rezervații naturale ale județului sau despre defileul Răcățiului - fascinant prin importanța dată lui Zamolxe, în zona stâncilor care au profiluri de uriași, loc unde invocându-l pe zeu, cum spune legenda, se îndeplinesc dorințele oamenilor, ci despre acest areal al turismului rural montan, unde am întâlnit un elvețian fericit. Insula elvețiană din inima Transilvaniei Mergeam spre Cascada Vălul Miresei, de pe vârful Lespezi, drum de circa 5 km, dar timpul era măsurat și Consiliul local a hotărât să ne pună
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
sf. Sec. al-XIX-lea prima jumătate a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
cotidian Să batem mingea pe maidan... O lecție sau teza de engleză, Plecând pe drumul dunărean, s-ajungem atlantiști sau pacifiști, urmând un drum în care nu exiști- un vis celebru ,american. Timpul strânge pârghiile personale, Ne îndreptăm spre vechile areale, Vrem un răspuns la ce-am trudit... Ne animam cu boreale, E oare apus sau răsărit? Atâția ani la cine am muncit? Cine-i stăpânul ce-a sosit? E ceas de pură primăvară, Câteva flori încă răsar, Ne îndreptăm spre
IPOTEZĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1489264120.html [Corola-blog/BlogPost/375633_a_376962]
-
prezintă o formă interesantă și atractivă, primele 186 de pagini conținînd materiale specifice unei reviste literare (eseuri, poezie, proză, cronică literară, note de lectură, atitudini, replici și contrareplici etc.), promovînd, alături de nume consacrate ale literaturii române, scriitori și poeți din arealul hunedorean. Următoarele 24 de pagini sunt ocupate de secțiunea umoristică „Ridendo castigat mores”, în care umorul original se îmbină cu informații amuzante din lumea literară și culturală a epocilor trecute. Almanahul se încheie cu 30 de pagini cu informații inedite
NOUA PROVINCIA CORVINA – la vârsta majoratului by http://uzp.org.ro/noua-provincia-corvina-la-varsta-majoratului/ [Corola-blog/BlogPost/92503_a_93795]
-
de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet predici pe care pururea pomenitul Părintele nostru Vasile Coman ni-l dăruiește tuturor, spre luare aminte, lucrare șli amintire. În încheiere, revenind la evocarea
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
lexeme din fondul comun de cuvinte și anume cuvântul: minciunica, diminitiv de la minciună, minciunea. Parcurgând întreg articolul privind cuvântul minciună, minciunica, minciunea din Dicționarul Explicativ al Limbii Române 3 , nu găsim sensul pe care acest cuvânt îl desemnează pentru locuitorii arealului satului Bâcleș, Smadovița, în expresia a face Minciunica. În urma anchetei noaste etnografice, cu ani în urmă, am putut afla că pentru membrii unui număr destul de redus de comunități din județul Mehedinți( respectiv Bâcleș, Smadovița și probabil și Corzu, Petra) expresia
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
putem spune că acestea aparțin perioadei autarhice la satului, când în mod sistematic, după terminarea sărbătorilor de iarnă, în fiecare gospodărie se instala războiul de țesut, iar țesutul dura până spre primăvară. În anumite zone din județul Mehedinți precum în arealul satelor Bâcleș, Smadovița, la terminarea sezonului de țesut, care în mare coincidea cu timpul fast din jurul datei Dragobetelui când se puteau face predicții maritale, se practică de către unii tineri un obicei legat de aflarea ursitei sau ursitului numit Minciunica.4
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
de referință, prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
de referință, prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a început cariera în revista “Orizont”, cu articole vizând, mai cu seamă, lucrări beletristice apărute la Timișoara. Curând, el își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
ceea ce caracterizează atmosfera unei astfel de instituții: activități, mentalitate, ... VIII. “GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT”, de Olimpia Berca , publicat în Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Olimpia Berca Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
curând, Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi o nouă carte de stihuri - Greutatea gândului nerostit, Editura Realitatea Românească, Vulcan, 2012 -, ... Citește mai mult Olimpia Berca“Greutatea gândului nerostit”Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/olimpia_berca/canal [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
se desfășoară spre apus până la Voineasa dar și spre miazănoapte, pe valea Oltului, legendara Țara Loviștei, cu un relief variat, cu sate răspândite până pe cele mai înalte coline, așa cum este o vorbă lovișteană „până acolo unde întoarce uliu!” În acest areal românesc întâlnești obiceiuri, tradiții, datini și un folclor specifice plaiurilor muntenești cu oameni veseli, harnici, ospitalieri și dârzi. Chiar la confluența Lotrului cu Oltul se desfășoară, atât spre nord cât și spre apus, orașul Brezoi, care poate fi numit capitala
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
pe acest pământ, pentru ce nu urlă, pentru ce nu apar în stradă să-și strige bucuria în țipete nebune și neîncetate? Dacă există fericire în lume, ea trebuie comunicată” - spunea Emil Cioran. Se pune întrebarea: poată fi considerat fericire arealul făcut de Dumnezeu în cele 6 zile de lucru, conștientizată de om (prin „Cântăreț”!?) în a 7-a zi, când Dumnezeu s-a odihnit? Iată o dilemă pe care Mariana Cristescu o lasă atât la nivel de întrebare, cât și
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
fost concepută și marcarea evenimentului aniversar. Deoarece tot acum a rotunjit respectabila vârstă și revista „Analele Bucovinei” a Institutului „Bucovina” din Rădăuți al Academiei Române, manifestarea a început într-o comuniune frățească în municipiul Rădăuți. Sugestivă este această coincidență, ea simbolizând arealul spiritual indispensabil Bucovinei, perenitatea idealurilor primului redactor al „Glasului Bucovinei” de la 1918. În nordul Bucovinei, colocviul comun al acestor două tribune de înaltă spiritualitate românească a fost găzduit de Consulatul General al României la Cernăuți, dna Consul General Eleonora Moldovan
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
purtându-ne pe urmele monahului Amfilohie (cunoscător al filosofiei antice), care a înființat la 1755 episcopia de Hotin, devenind Amfilohie Hotiniul. Scriitorul simte ca nimeni altul epocile de glorie când sabia și crucea determinau soarta românilor, pentru că trăiește în acel areal și inima-i pulsează cu chemarea lor ancestrală. El nu obosește să scoată la lumină logodirea timpului cu statornicia, descoperind atâta istorie, ca să nu uităm, să nu ne dormiteze memoria. Fidel datoriei de a spune adevărul despre figurile românești, la
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
orașul și fluviul care-l tutelează, rămân acea plăcută impresie și plus de confort spiritual izvorâte din mintea și sufletul omenesc, care ne diferențiază, ne așează pe o treaptă superioară și ne face mândri că suntem români, trăitori în acest areal riveran înălțat și el pe o treaptă de lumină. O notă în plus, o conferă și ultimul document, „Harta reperelor culturale gălățene cuprinse în volumul Dunărea. Poveste și adevăr”, un adevărat instrument de căutare și aflare a locurilor descrise, un
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
regreta măcar pentru faptul că nivelul intelectual al dialogului va rămâne în mod sigur unul de invidiat. Dacă aș fi întrebat însă cum de este posibil ca o astfel de scriere să fie atât de versatilă încât să acopere un areal de o uimitoare complexitate de la agreabil la profund, de la seducător la meditativ aș răspunde că este un mister chiar dacă acest mister poate fi numit talent. Dar ca să nu mă pierd în aprecieri oarecum sterile voi încerca să exemplific dezvoltând și
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405728782.html [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]