9 matches
-
păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”). Mochi Fischer poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de 1 septembrie 1906, Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7 ani contractul de arendare pe care-l avea pentru moșia Flămânzi cu mandatarul legal din România
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
serie de măsuri pentru prevenire altor acțiuni de acest gen și în vederea consolidării propriilor interese. însă prin modul cum au fost concepute aceste măsuri, concretizate într-o serie de legi ca : Legea învoielilor agricole, Legea casei rurale, Legea împotriva trusturilor arendășești etc., s-au dovedit a fi simple paliative pentru situația maselor țărănești. Chestiunea țărănească din comuna Hudești, ca și din întreaga țară, a continuat să rămână o sarcină de rezolvat în viitor. Preocupări pentru chestiunea țărănească au avut și liberalii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
e câțiva ani, Const. Dropu investighează arhivele, răscolește presa vremii, adună mărturii, spre a lămuri cât de cât, într-o carte, "chestiunea agrară" temă aridă și ingrată, pe cât de dezbătută, pe atât de... nerezolvată. În urmă cu un veac, spolierea arendășească atinsese cote incredibile, a căror culme o poate ilustra plângerea unui țăran din satul Cristești, veteran al războiului din 1877 (Ion Dogaru a participat la asaltul redutei Grivița). După război, i s-a spus că veteranii sunt scutiți de "prestațiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
imposibil! Pe trotuar, o cerșetoare știrbă taie o pară cu o monedă de 5 lei. Are poalele umede de zeamă. Molfăie și nu-i pasă de nimeni. *Arendășia ca fenomen istoric a dispărut; au rămas însă mentalitatea și unele procedee arendășești, pe care - lucru de-a dreptul dezagreabil - le întîlnești și în critică. Arendașul cronicar sau recenzent își începe articolele zgomotos, încruntat, încercînd să intimideze. „înjură” pe mulți, în bloc, stereotip, jignește, minimalizează, pentru a-l putea lăuda apoi pe cel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asta ca să se diminueze vina celor care erau la guvernare atunci - conservatori și liberali - ca și cum, dacă ar fi fost împușcați câteva sute nu era tot crimă. S-a încercat să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se constituie în încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și țărani: Legea învoielilor agricole, Legea Casei Rurale (4.VI.1908), Legea împotriva trusturilor arendășești. În baza Legii Casei Rurale a fost creat instituția bancară Casa Rurală care cumpăra pământ (moșiile care acumulaser mari datorii) pe care îl vindea apoi țăranilor în loturi de până la 5 ha, acordând și credite. De asemenea, se acordau credite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că situația țărănimii și a rii întregi trebuie schimbată, făceau declarații, luau atitudine, dar n-au trecut de stadiul bunelor intenții. Alții se complăceau cu situația existentă, erau împotriva inovărilor, modernizărilor, să rămână toate „așa cum am apucat”. În agricultură, sistemul arendășescă și munca de clacă se constituiau în două rele care trebuiau extirpate din organismul social-economic. Aceiași țărani, rupți de muncă și de nevoi, au fost chemați să plece pe frontul balcanică din 1913-1914, apoi, până în 1916, au tot fost chemați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în amplele expuneri semnate de G. Ibrăileanu, Radu Rosetti, Ion Radovici, Ion Teodorescu ș.a., se militează cu pasiune, cu inteligență și cu erudiție pentru reformele necesare „ridicării politice și economice a țărănimii”, adică înființarea Casei Rurale, reforma administrativă, jugularea trusturilor arendășești, exproprierea latifundiarilor etc. Înflăcărate campanii sunt purtate după răscoala din 1907, ca și în primăvara anului 1914, la alegerea Adunării menite a revizui Constituția, prin introducerea votului universal și a legilor vizând împroprietărirea țăranilor. Militantismul nu se limitează însă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
mijloacele lui de lucru rudimentare, tot pe bază de dijmă. Iar plaga mai veche, care era arendășia, a luat o și mai mare extindere în ultima partea a secolului al XIX-lea și începutul celui următor, creându-se adevărate trusturi arendășești. Sistemul a fost favorizat prin legile în domeniu ce preconizau învoielile sau tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]