2,417 matches
-
a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
bisericii. De-a lungul acestui râu, orașul se întindea de o parte și de alta cu hanuri vestite, cu case vechi din lemn sau paiantă dar și cu clădiri mari din piatră și cărămidă. Ridicate de mari boieri, negustori sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se construiesc secrete catacombe / Atacă corbii cerul României / Și croncănesc ca Țara să sucombe / Plătim cu viața drumul sărăciei // Ne înjosesc minorități păgâne / Modificând versete din scriptură / Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române!” / Tehno-guvernul e o agentură // La asfințit când
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
i-a arat cele două loturi. A tras cam greu tractoristul pentru „desțelenirea” porțiunilor bătătorite, fără să-i pese cât carburant a consumat și dacă s-a stricat ceva. Plugul și tractorul erau ale patronului, inginerul Casapu, cel mai mare arendaș din comună. După ce-a arat loturile (era într-o sâmbătă după amiază), Mărășteanu s-a dus a doua zi cu parii și colacii de sârmă ghimpată, cu care și-a închis loturile pe porțiunile învecinate cu drumurile. Totul spre
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432574206.html [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
fost organ de control al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
țăranilor, jefuiți ca la drumul mare:”Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
din Zlatna. Până la această decizie, aici, se putea vinde „acovita” - băutură de rachiu îndulcit cu miere. Și o altă „miedul” - băutură fermentată din miere. Astfel, la 24 mai 1782 la un târg din Câmpeni, moții au spart cu topoarele butoaiele arendașilor, înfruntând autoritățile. Vinovații principali fiind condamnați la moarte, iar alții la 25 - 100 bastoane. De remarcat că printre conducătorii moților de la Câmpeni a fost și Horia din Albac (Ursu Nicola), acuzat ca instigator dar, n-a putut fi prins. Starea
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
Autorului Apărătorii de cetate Cu teorii despre democrație Ne-au fost impuse legi umilitoare Îngenunchiați sub jug și silnicie Ne-au sufocat ginte minoritare Secătuită țara se destramă Finanțele-s pe mână de borfași Președinția - permanentă dramă Senatul țării - pentru arendași Se construiesc secrete catacombe Atacă corbii cerul României Și croncănesc ca Țara să sucombe Plătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când
APĂRĂTORII DE CETATE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1474453237.html [Corola-blog/BlogPost/380648_a_381977]
-
din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
sector economic în Oltenia și întreaga Țară Românească. Importanța sectorului morăritului pentru economia părții de vest a Oltenie, rezidă nu numai din numărul mare de instalații existente în această zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
zonă, dar și din faptul că în acest sector proprietarii și arendașii de moșii fac printre primele importante investiții de capital, investiții care capătă treptat caracter capitalist. Sunt semnificative pentru însemnătatea pe care morile o aveau pentru acești proprietari și arendași de moșii, numeroasele conflicte ce aveau ca obiect morile. Astfel, în perioada 1831-1838, mai ales, dar și în deceniile următoare din totalul pricinilor judecate la judecătoria Mehedinți cele mai multe se refereau la pământ, urmate de cele privitoare la stăpânirea și exploatarea
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
scris poetul, Din totdeauna l-am dorit, Si bunul Dumnezeu facut-a, Să fie al nostru, în sfârșit. Și de-l avem acuma,iată Plecat-am toți către oraș. Nu ne băgăm la pământ slugă, Măi bine-l dăm la arendaș. Nu știm cum se mai ține sapă, Uitat-am tot ce-am învățat De la părinții nostri'odata, Cănd mai eram copii în sat. Am vândut caii și căruță, Tot ce bătrânii au avut. Și bătătura părinteasca, Am pus-o gaj
NOI VREM PAMANT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419189386.html [Corola-blog/BlogPost/376667_a_377996]
-
este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație/ Ne-au fost impuse legi umilitoare/ Îngenuncheați sub jug și silnicie/ Ne-au sufocat ginte minoritare// Secătuită țara se destramă/ Finanțele-s pe mână de borfași/ Președinția - permanentă dramă/ Senatul țării - pentru arendași// Se construiesc secrete catacombe/ Atacă corbii cerul României/ Și croncănesc ca Țara să sucombe/ Plătim cu viața drumul sărăciei// Ne înjosesc minorități păgâne/ Modificând versete din scriptură/ Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române!”/ Tehno-guvernul e o agentură// La asfințit când
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
a căsătorit cu altă femeie, Safta. Mama vitregă i-a făcut copilăria grea eroinei împiedicând-o să meargă la școală. Cu toate dificultățile, Ana a reușit să termine școala normală din București. În anul 1828, Ana s-a căsătorit cu arendașul Ivancea Dimitriu, de care divorțează după trei ani din cauza neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1419860354.html [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
neînțelegerilor. În același an - 1831 - a murit și tatăl său. Rămasă fără zestre, se luptă în procese pentru averea tatălui ei cu un fost slujitor al acestuia. Cel de-al doilea soț, Nicolae Ipătescu este angajat la Departamentul Vistieriilor, tot arendaș și cu care Ana se mărită pentru avere. În cadrul întâlnirilor societății secrete „Frăția”, eroina îi cunoaște pe câțiva dintre liderii care vor forma guvernul provizoriu după izbucnirea revoluției pașoptiste. Ceea ce își doresc revoluționarii apare în Proclamația de la Islaz din 9
ANA IPĂTESCU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1419860354.html [Corola-blog/BlogPost/384411_a_385740]
-
au întâlnit cu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. După întrevederea de la Prefectură, consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecată de Hugo Mosser (dosar nr. 4964/1997, Judecătoria Deva), din pricina protestului care poartă semnătura sa, alături de alte 47. Arendașul francez i-a amenințat pe țărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, țăranii din Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului "francez". Acesta le-a promis că le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Toyota, câteva gâște. Hugo Mosser a început să-i amenințe pe oameni cu vestita sa lance și cu un pistol cu aer comprimat. Tinându-se de promisiune, i-a intimidat cu pistolul pe țăranii Gheorghe Cojon, Aurel Stuparu și Floare Butaș. "Arendașul"i-a mai atacat și bruscat pe soții Slăviță, iar copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii Franceze la București. Degeaba! În interesul comunității din Pojoga au intervenit doar niște senatori P.D.S.R., care s-au adresat în mod oficial Ambasadei Franceze. Ei au discutat și cu Hugo
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
ferindu-se zi și noapte de furia "investitorului străin". Țăranii au amenințat că se vor răscula împotriva lui Mosser dacă autoritățile nu vor accepta să-i ajute." Din punctul nostru de vedere, evreul "francez"Mosser este un pionier al noilor arendași în România. Până acum, însă, acest nou tip de colonist-arendaș nu avea și proprietatea pământul, țăranii (din Pojoga, bunăoară) fiind încă stăpânii fostei Cooperative Agricole de Producție, dar după anul 2003 această situație se preconizează a fi schimbată. Terenurile vor
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
în formă dandy-ului Take, sau a filosofului Nae (despre care prietenul său C. Beldie scrie că a fost un escroc) sau, înnobilat cu o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat, dar n-a întreprins. L-a dus de nas cine a vrut: sub numele de Tătărescu franțujii, sub numele de Maniu englezii, sub numele de Pătrășcanu rușii. În 1989 i se lasa acestui
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
2016. Apărătorii de cetate Cu teorii despre democrație Ne-au fost impuse legi umilitoare Îngenunchiați sub jug și silnicie Ne-au sufocat ginte minoritare Secătuită țara se destramă Finanțele-s pe mână de borfași Președinția - permanentă dramă Senatul țării - pentru arendași Se construiesc secrete catacombe Atacă corbii cerul României Și croncănesc ca Țara să sucombe Plătim cu viața drumul sărăciei! Ne înjosesc minorități păgâne Modificând versete din scriptură Ne-au interzis „Deșteaptă-te, române”! Tehno-guvernul e o agentură * La asfințit când
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fenomen semnalat în această perioadă, este fuga clăcașilor așezați la linie la conace și locuri cu vii și pomi. Astfel în anul 1834 din satele Scăpău și Obârșia fugiseră locuitorii refuzând să-și plătească datoriile proprietății. Împotriva lor proprietarii și arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]