29 matches
-
cazul printr-un ziar de mare tiraj, ridiculizând serviciile de cenzură ale regimului. Ceea ce i-a atras obținerea vizei mult râvnite, croindu-și alt destin. Durere de dinți care reclamă cleștele dentistului. La dispensar mă întâlnesc pe scări cu Mitu Argăsitu pe care nu-l mai văzusem de multă vreme. Pansat la umeri și la cap de parcă sărise dintr-un avion, fără parașută. - Ce-ai pățit, Mitule? - Ce să pățesc, capra. - Hait! După cum văd eu a fost o capră mai mare
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
să se scurgă apa pe timp de ploaie; este o piesă de valoare a muzeului, foarte rar întâlnită în zilele noastre. Legat de păstorit, rețin atenția „cupa” pentru mulsul oilor, „șuștarul”, precum și uneltele folosite pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
rară, fața aceea niciodată nu se întorcea să răspundă la salut, niciodată nu l-am auzit vorbind, doar trapul calului marca sonor trecerea... La oblâncul șeii vedeam năpârca, spaima tuturor, un bici lung de câțiva metri, din fâșii de piele argăsită de bou, gros cât mâna la mâner și cu venin și flăcări în vărf, crăpa cămașa ca hârtia și sărea sângele în mărgele roșii când erai atins de năpârcă! Femeile se opreau prin curți când trecea Urâtu, parcă le era
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Și tronul din oase scrâjnește Între măselele vremii plombate cu aer. Jarul divin a ruginit banal pe fundul tigăii În care E rumenit după străvecehe rețetă Un sturion fără icre. Independența de toate aceste nimicuri Umblu în sandale din piei argăsite Pe dunga unui drum Ce s-a frânt sub senile. Unse Cu mierea viespilor tineri îmi sunt tălpile și palmele amândouă Și... caut loc cât să ascund un galben În crăpăturile din piatră Ce-și crește embrionii tăcerii. STORIE I
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1410221557.html [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
de un asemenea cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei. La sfârșitul liturghiei, moș Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
controlați (spălați !?) de onor Corpul de control al guvernului. Îmi imaginez un scenariu, deloc apocaliptic, cu intruziuni de dramoletă la hotar cu „inchizitorialul” de ochii lumii : celor chemați să suporte cu „stoicism” „spălarea” sărăturii și purificarea, pielea le va fi argăsită și apoi tăbăcită de rafalele șfichiuitoare și fără perdea, impregnate musai de câteva „sufle-uri” de stropșituri salivare cu nuanțe gălbui, totul pentru a părea o execuție în stil thermidorian, însoțită neapărat de cuvenite aplauze puse în scenă, în faza
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
cor și să dea prin prezența sa o mai înaltă prețuire slujbei și a sărbătorii. La sfârșitul liturghiei, bunicul Constantin s-a dus direct acasă să se schimbe de ținuta de sărbătoare, și-a încălțat din nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
pline cu ce puteau lua cu ei, însoțiți și de alți mocani din zona respectivă, au purces pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
cazul printr-un ziar de mare tiraj, ridiculizând serviciile de cenzură ale regimului. Ceea ce i-a atras obținerea vizei mult râvnite, croindu-și alt destin. Durere de dinți care reclamă cleștele dentistului. La dispensar mă întâlnesc pe scări cu Mitu Argăsitu pe care nu-l mai văzusem de multă vreme. Pansat la umeri și la cap de parcă sărise dintr-un avion, fără parașută. - Ce-ai pățit, Mitule? - Ce să pățesc, capra. - Hait! După cum văd eu a fost o capră mai mare
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cine_iubeste_iarta.html [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
exemplu, sorg, piassava, pir, istle), chiar sub formă de mănunchiuri sau legături 0 0 0 1404 Produse vegetale nedenumite și necuprinse în altă parte: 0 0 0 1404 10 00 - Materii prime vegetale utilizate în principal pentru vopsit, tăbăcit și argăsit 1404 90 00 - Altele 1505 Grăsime de usuc și grăsimi derivate din aceasta, inclusiv lanolina: 0 0 0 1506 00 00 Alte grăsimi și uleiuri animale și fracțiunile lor, chiar rafinate, dar nemodificate chimic 0 0 0 1515 Alte grăsimi
22004A0320_03-ro () [Corola-website/Law/291976_a_293305]
-
pentru fabricarea măturilor sau periilor (de exemplu, sorg, piassava, pir, istle), eventual sub formă de mănunchiuri sau legături 1404 Produse vegetale, nedescrise și neîncadrate în altă parte: 1404 10 00 - Materii prime vegetale utilizate în principal pentru vopsit, tăbăcit și argăsit 0% 1404 20 00 - Deșeuri de bumbac 0% 1404 90 00 - Altele 0% 1505 Grăsime de usuc și substanțe grase derivate (inclusiv lanolină): 1505 00 10 - Grăsime de usuc, brută 0% 1505 00 90 - Altele 0% 1506 00 00 Alte
22006A0530_01-ro () [Corola-website/Law/294531_a_295860]
-
animale. Totuși, în antroponimia locală, apare în anul 1827 numele de Timaru care indică noțiunea de tăbăcar. Tăbăcari cunoscuți apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca: Ioan Maxim, Constantin Comănean (Dinu), Daniil Ignat, Atanasie Căbunea și Ioan Bucur. Aceștia argăseau doar piei de miel, oi sau capre și confecționau căciuli, pieptare, cojoace și foarte rar opinci, șerpare și hamuri. "Cizmăritul" a apărut în sat la sfârșitul secolului al XIX-lea o dată cu „încălțămintea domnească” sub formă de cizme, „păpuci” (ghete), sandale
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
putem urmări și constata descreșterea românilor în ramurile cele mai principale ale industriei și ale comerțului. Nu de mult înfloreau în București industrii însemnate: se fabricau testemele, se lucra mătase și se făceau dintr-însa țesături de tot felul, se argăseau piei, cari se exportau, blănăria din București era căutată în seraiul din Constantinopol, apoi erau ișlicăria, căldărăria, șelăria. Astăzi nu mai există acele industrii și trebuințele le satisfacem cu obiecte importate. În stradele unde erau așezate acele industrii, de care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
postav și căptușeală din piei de oaie. Era un om respectat bătrânul Cojocaru: Îl căutau și din alte sate, pentru că lucra temeinic și nu te ducea cu vorba. Un om cumsecade. În copilărie ucenicise și la un tăbăcar; Învățase să argăsească piei și să le răzuie ca să le facă moi. I-a mers bine până când l-au dibuit unii că se Îndeletnicea, ascuns În Valea Puțului, și cu blestemății. Un patron de la oraș Îi plătea bani frumoși pe piei de câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
urmă de alți migratori, ori auzeau de alte ținuturi bune de jefuit, plecau într acolo. Dacă întâlneau împotrivire, treceau totul prin foc și sabie. Rar se îndeletniceau cu agricultura. Știau puține meșteșuguri: făceau doar arme, potcoave pentru cai, țeseau pânză, argăseau pieile de animale pentru îmbrăcăminte, corturi și încălțăminte. Nu clădeau case. Se adăposteau în corturi. Duceau, deci, o viață mult mai înapoiată decât românii, care aveau case, sate și orașe, creșteau turme mari și cultivau cereale pe ogoare bine arate
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
411* castorului cu botul negru (încă o figură paternă?) La fel el este frapat de spectacolul pielii albe a părinților în mijlocul bălților de sânge. El se înăsprește pentru ca pielea să stabilească o barieră între el însuși și lume: "Vântul îi argăsi pielea. Mădularele i se învârtoșară de mult ce purtă zalele"412. Cu o armură seamănă și protecția epidermică pusă la încercare de lepros: "apoi gol cum îl făcuse maică-sa, se culcă din nou în pat, simțind alături de coapsa lui
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a fulgera puternic fedeleș - butoiaș de lemn pentru apă feșteli (a) - a murdări, a-și face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu inimioară vînăt-lucioasă în vârf, ținute strâns de degete albe și micuțe. Apoi muzica se stinse cu totul și, îmbrățișați, ca o mare împletitură de carne și borangic, mesenii trecură într-o altă odaie, ce-avea așternute pe jos piei argăsite de oaie. Sobele duduiau aici cu putere și icoanele de pe peretele de la răsărit fuseseră învălite cu un țol. O singură lampă cu ulei dădea o bălăceală de beznă și lumină gălbui-cafenie. Ca niște păsări dintr-un neam ciudat, cămeșele tuturor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
inundată de mirosul greu pe care-l simțiseră încă din stradă. — De unde mirosul ăsta? întrebă Tomoe. — O să vă obișnuiți. E miros de chimicale folosite de fabricile de piei din zonă. Sunt două sau trei fabrici în care se jupoaie și argăsesc pieile câinilor pe care-i omorâm. A arătat spre hornul înalt pe care îl văzuseră de la secția de poliție. Erau acum suficient de aproape ca să audă un cor de lătraturi care spărgeau timpanele. Lătraturi tânguitoare, lătraturi furioase, lătraturi imploratoare... Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
căsătoresc, pentru a doua oară, cu un demnitar mahomedan... Demnitarul mahomedan, bărbat aspru, gură împleticită. Limbă nepricepută la mlădiat diftongi și triftongi indo-europeni... Cum să mă cheme Patricia?!... Aveam nevoie de un nume mai molatec, mai bizantin, pentru a-i argăsi pielea cerului gurii turcului. De altfel, când pronunța vechiul meu nume, parcă-i pocnea, pe gâtlej, o cravașă. Și toată cireada aceea drăguță de patrupede arăbești se îndepărta, din jurul său, mâncând pământul. - Îhî... Ba da. Mulțumesc. Să revenim, sânt curios
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de pe deasupra, sta multă vreme tăcută, dîftd alteia cuțitul. Baba Lixandra morfolea ce morfolea, o dureau gingiile, spunea tare: - Nu mai sânt morcovii de anul trecut! Ăia parcă erau mai proaspeți... - Da de unde, se lăuda Chirița, al meu parcă-i argăsit. - Ce zice? Ce zice? întreba Lixandra. - Ce să zică? Zice că nu-i bun morcovul... - Să nu mai ude nisipul ăla, că s-a învechit, se amesteca și Tinca. Marghioala o dată se supăra. - După ce vă dă omul, nici nu vă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în spatele lui, apăru pe neașteptate o ființă stranie de care se temea, o femeie zdravănă și vioaie însă puțin încruntată, care demult trecuse de șaizeci de ani, îmbrăcată în haine ponosite ca și cum ar fi ieșit dintr-o tăbăcărie, după ce a argăsit un butoi de piei. Nu era alta decât doamna Dan în carne și oase care, când îi văzu, îi și admiră: Bună ziulica! Ce frumos vă stă împreună! Parcă ați fi doi adolescenți, cât în glumă, cât în serios remarcă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]