468 matches
-
pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din necazurile zilei, îl transportă pe aripile născocirilor. Drept recompensă, acesta îi înlesnește terapeutului amator parvenirea printre argați până la stagiul de adjunct de majordom. În afară de farmecele scufundării în somn, Iosif îi inoculează și unele precepte de existență. Odihna nocturnă nu e o îndatorire, îi zice el, ci o condiție a igienei corporale și mentale, o binecuvântare a cerului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
care e ironizat graiul ardelenesc ("Noa, da de unde ii Oneo?") și apoi într-o tiradă a autorului: "De mii de ori am zis că e păcat să se pună românului tot numele de Ioane. Vezi că Ioane e văcariul, porcariul, argatul, tot potlogariul. Oare cum vei nobilita vița, cum vei deștepta emulațiunea? Dacă (...) nicicînd nu vei lua zbor către regiunile mai înalte poetice, în etern vei rămînea Onia!"
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
aplicate de fostele cabinete, ci și retoricii lor, în mod conjunctural națională și pro-europeană, minate de lipsa unei voințe politice reformiste. În același timp, votându-i pe comuniști, basarabenii au încercat să se autodisculpe, să reintre în pielea (familiară) a argatului abuzat. Resentimentul lor trebuia să-și afle o țintă și ea, doar aparent paradoxal, nu s-a numit ocupația sovietică, ale cărei consecințe au generat privațiunile de după 1989, ci a fost "identificată" la celălalt pol: în persoana intelectualilor democrați și
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
Cu Fiul Alfa Flăcău Aflat, cu Feea Luciu de Apă Cavaler Cabyr Ordianus Fiul Oii și al Colunei, Ca Bacele Basu Mirele Nopții Kosmin Koson de Motru - Trăiește o noapte cu Feea Ino Lucenia Luciul Apei, Zi-mi Fiul Oii Argat înțărcat, zi-mi Numele Mamei Mioare Cetățean, Ortac, Vârtosul Manimazos, Zeus cu O Mie de Suflete, Kaloian Frumosul Pământului, Salmoxis înțărcatul în Biserica a III-a Secretă din Muntele de cretă Și de Ritul Fericirii Fiului Iepei, Zi-i Irotisei
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi argați. La începutul secolului al XVIII-lea, Cantemir observa faptul că în loc de duel românul preferă să "astupe gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii". Mateiu Caragiale găsește explicația în coordonatele mentalitare ale locului: "sîntem la porțile Răsăritului
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un adică, nimeni nu se bagă, nimeni nu poate! Domnilor, ce ți-e și cu libertatea libertăților și neamestecul ,,unșilor’’ în găleata cu jumări. De altfel, ce atâta osteneală pe ei, dacă ele, jumările, sunt servite, elegant, pe tavă, de argați sau duse la guriță, de domnițe cu rochițele în șapte ițe. „Trai, nineacă, pe banii poporului!’’ bine bobo rizat! - că nu degeaba a lansat maestrul sloganul. Și pentru că tot am pomenit cuvântul dragoste, musai să spun că nu acest sentiment
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
erau detașați să "deprindă" tainele eroicei clase muncitoare. Când agricultura socialistă, căzută în bot rău de tot, nu mai putea fi resuscitată decât cu forța armată și aceea a învățământului, profesorii au devenit un fel de sub-brigadieri, iar elevii niște argați debili ai țăranului român care, altfel, ocupa multe pagini glorioase în manualele de română și istorie. Trimiși, ca o disprețuită carne de tun, mereu acolo unde lucrurile erau mai ingrate și efortul mai inutil, profesorii români au acumulat o imensă
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
-te acasă și, din „marele palat”, scoate, mai întâi, calul... Vezi cum e și-mi spui! Că, altfel, dracu cu toți ai lui... te-a luat! Gălbejit, după o altă lună, sluga veșnică la stat s-a prezentat la Titi-Par, argatul lui Ceașcă Împușcat. - E, cum e? Omul nostru, ce-i drept, mai cocoșat, dar înțelept nevoie mare: - Mai bine tov, că, între timp, și de soacră am cam scăpat. S-a dus! Mai pute doar, aievea locul, în rest... - E
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
din sufragerie, doar câteva bucăți, ca să nu se observe. La anumite ore din zi, în casa noastră cea mare, orice ne servea drept motiv pentru a ne tulbura jocul: trecerea mamei, soneria de la intrare, vocea stăpânului - cum spune Justine, chemând argatul. Un țăran aduce un porc la operație sau un cal pentru a i se pili dinții. Câtă dârdoră ca să faci un cal să dea îndărăt în boxă ! Copiii nu sunt tolerați. „Jucați-vă mai încolo!” În funcție de timp, se spunea: „Plecați
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
laș, în atitudine, în gesturile servile executate cu capul plecat. Irina Petrescu găsește un chip "prețios" și franțuzit văduvei Voinițkaia, un mers precipitat și aferat potrivit atitudinii sale. Cu măsură și precauție, fără să-l îngroașe deloc prin nimic, pe argatul veșnic beat și leneș, întîrziat și inutil reușește, Șerban Pavlu și ratează absolut Marius Chivu, care-și lungește nepermis orice popas în scenă, ieșind din tiparele regizorului. Furtuna a trecut. Oaspeții - Serebreakov, Elena, Astrov - au plecat, luînd cu ei speranța
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
naști ca să iubești De când tu ochii ai deschis pentru a-i închide te gătește Frumosul inimii nescris, cu suflet cald, tu, dăruiește Al tau chip în chirie-ți este dat, îl poți purta fără tăgada, Dar să nu uiți frumos argat că e făcut doar ca să cadă În a iubirii grea capcană, să fii în alții copiat Să uiți de a muririi rană, în nemurire îngropat Cine-o toamnă așteaptă să mai vină, ca frunză să-i pice Soarta-i va
SONET 13 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381802_a_383131]
-
meine Jugend”. Hans Sitt, dirijorul orchestrei mă strânge în brațe emoționat. Augusta Götze îmi înmânează o bijuterie, o broșă, cu cuvintele: „Auch Liszt, mein unvergesslicher Freund, hatte es nicht vollendeter gespielt”. A doua zi am fost chemată să cânt în argatul „Mignon” cu renume mondial, de către inventatorul acestui aparat, Popper. Jurnalele scriu în mod elogios despre debutul meu, despre care se interesează toată lumea muzicală din Leipzig. La câteva săptămâni cânt, fiind angajată în două orașe în apropieea Leipzigului. Iar în iunie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
și punga de tutun erau legate laolaltă și vârâte pieziș în guler, la ceafă. Punga de tutun se tot zdruncina, ca însemnul unei cârciumi. Căruța era căruța de la mine de-acasă, calul era tot de-acolo, dar căruțașul nu era argatul meu. Am vrut să mă reped la el să-l întreb ce se întâmplă, însă dracii parcă erau vrejuri încolăcite în jurul meu și de care îmi era greu să mă scutur. Eram sigur că Ma Wendou, căruțașul, îmi văzuse silueta
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
rugat personalul azilului să trimită scrisori la copiii lui Sturza și ai lui Tudose, rugându-i să-l ierte că a greșit și că nu poate muri, dar răspunsul a fost pe măsură: Și noi am chinuit, am crescut ca argați și slugi la alții, acuma chinuie și tu, că așa-ți trebuie, știe Dumnezeu ce face. După ce l-a dus la azil, nevasta lui s-a recăsătorit la Țibănești, dar tot mai merge din când în când la Schinetea ca să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întotdeauna o grămadă, într-un du-te-vino: socoteala nu se potrivește, pentru că nume diferite pot aparține aceluiași personaj, desemnat, după caz, cu numele de botez, porecla, numele de familie sau al tatălui, ba chiar și apelative ca „văduva lui Jan“, sau „argatul de la hambar“. Dar ceea ce contează sunt detaliile fizice pe care romanul le subliniază, unghiile roase ale lui Bronko, puful de pe gușa lui Brigd, chiar și gesturile, ustensilele folosite, ciocanul de șnițel, strecurătoarea de năsturel, cuțitul de unt, încât fiecare personaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Kauderer a dat din cap, dar n-a privit-o în ochi: - El nu e un Kauderer! Numai noi suntem întotdeauna în pericol! Ușa s-a deschis. Din urina caldă de cal din ogradă se ridicau aburi în aerul înghețat. Argatul și-a băgat capul îmbujorat înăuntru și a anunțat: - Trăsura e la scară! — Gritzvi! Unde ești? Repede! - a strigat bunicul. Eu am făcut un pas înainte, către domnul Kauderer, care-și încheia paltonul de pluș. III Plăcerile oferite de folosirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
contenește. La unele ferestre mai este încă lumină, în speranța că Moșul va zări casa. Un zgomot ciudat se aude deodată în pod și pe hornul mic se zăresc două căpșoare simpatice foarte cunoscute. Moș Crăciun și-a trimis înainte argații lui, pe Phit și Milt, să vadă dacă am adormit, pentru a-mi pune cadouri. Curând, și-a făcut apariția bunul Moș căruia iam pregătit o farfurie cu prăjituri. Moș Crăciun, am zis eu cu jumătate de glas. Ho! Ho
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai spre nord, iar alții s-au văzut descătușați. Între ei și Gheorghe pe care l-au dat jos În micul port Surgut și așa, dezlegat, l-au predat unei obști sătești din apropiere, prețăluindu-l ca fiind numai bun de argat pe la curțile gospodarilor. Cu țăranii siberieni s-a Înțeles de minune. — N-ai unde să fugi, Îi spuneau ei. Dacă o iei spre miază noapte, Îngheți pe drum ori te sfîșie lupii. Spre răsărit, țara-i atît de mare, că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se simțea în largul ei. Chiar dacă nu-s așa apropiat cu ucenicul lui Pahomie, a zis Bart într-o zi, hai să ne ducem până la mănăstirea Cernica, să vedem cu această ocazie chilia în care a trăit prea cuviosul Calinic Argatul. Avea omul ăsta un dar al credinței creștinești cu totul special. Odată, când eram jurnalist la mizerabilul ăla de Lumânărescu, am fost trimis de Paște, să fac un reportaj la Cernica... Ce lucruri grozave l-am auzit eu atunci spunând
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Goriot, aflat la primii pași în societate. Codru Drăgușanu i-a compus personajului său, alter ego scriptic, o imagine balzaciană, fără să-l fi citit probabil pe Balzac. Angajat, la cîteva luni după ce părăsise Ardealul (Scr. III, august 1835), ca argat al popii Andrei din Călărași, hrănit mizerabil și pus la munci înjositoare, tînărul nostru abandonează repede treapta cea mai de jos a societății, utilizînd ce avea cu prisosință, înzestrarea sa intelectuală neobișnuită. își găsește primul salvator în persoana boierului Sache
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
avea o pană de păun și obrazul ascuns sub o dantelă - sprijinită pe două bastoane, înaintând spre micuța biserică. La o anume distanță, un grup de persoane, servitoare, servitori, oameni din sat, toți o urmăreau. Studentul a descălecat, aruncând hățurile argatului care venise după el în târg. Sosea de la Coimbra pentru vacanța de Paști. Și văzându-și mama, întotdeauna atât de veselă și spectaculoasă în gesturi și cuvinte, mama, acum greoaie, extrem de singuratică, traversând piața pietruită, pe atunci curățată de ierburile
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
cu Grigore Noica, tatăl filosofului. Și Grigore Noica era fratele bunicului meu. Ați înțeles ceva? Mă îndoiesc." La Cioroaica, "conacul avea toate acareturile trebuitoare: curte de păsări, bucătărie exterioară, cu odăi pentru personalul de casă. O clădire cu odăi pentru argați și odaia cancelariei. Un grajd de cai, cu un garaj pentru automobil. O magazie imensă, atelier de fierărie și tîmplărie, remiză pentru batoză și tractor, chelărie, în colțul depărtat o cocină modernă cimentată, cu incintă betonată, toate clădirile în interiorul gardului
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
contururile cronologice, devenind narațiune sustrasă timpului. Alunecarea povestirii spre fabulos, spre ireal, se petrece mai ales la Sion, între toți marii memorialiști romantici; basmul inventat de Sion provoacă unele dintre cele mai reușite pagini ale memoriilor: "Din țigani se recrutau argați, văcari, herghelegii, bivolari, porcari, salahori, prășitori sau săcerători - apoi bucătari, pitari sau franzelari, sofragii, vizitii, surugii, grădinari, croitori, cizmari, fierari, lăutari. Din țigance apoi, cocoanele își formau servitoare, cusătorese, spălătorese, găinărese, bucătărese și altele. Lăutarii prin excepțiune și pentru considerațiunea
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]