222 matches
-
să-i întregească profilul. Minodora Chendea, soția sa, economist și cameraman ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea vector
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
suntem datori să facem o adâncă reverență celor ce, acum 140 de ani, au pus piatră de temelie presei în Argeș, respectiv celor ce au fondat „Argeșul”. Nu știu dacă doar acesta ne-a fost gândul când, înnodând firul presei argeșene de sorginte democratică, am botezat primul cotidian liber editat pentru județul nostru „Argeșul liber”, al cărui prim număr a apărut pe 23 decembrie 1989. Ce știu sigur este că ne-am consultat cu colegii de la „secția de presă” a bibliotecii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
bibliotecii județene, unde figura un ziar, apărut în martie - aprilie 1876, cu numele „Argeșul”, care ni s-a părut nouă că acoperă cel mai bine nu doar geografic, ci și spiritual intențiile noastre. Cum scrie Ilie Baranga în „Dicționarul presei argeșene” și apoi Marian Petcu în „Istoria jurnalismului din România în date”, „Argeșulu” este un „diariu judiciaru, comunalu, administrativu și comercialu”, care a apărut la Pitești în martie 1876 și a fost consemnat de „Romanulu”, la 31 martie 1876, și de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
credința, n-am aprins numai o candelă, ci întreaga biserică...” Printre colaboratori se numără M. Lungianu, Emilia Șt. Milicescu, N.N. Bobancu, avocat Tică Popescu, prefectul județului, Marin Diaconescu, preot, Horia Furtună. Ce-ar fi de remarcat scrutând istoria unei publicații argeșene în seria căreia ne-am înscris și noi? O supraviețuire crispată, sacadată, dar totodată nevoia acută a societății argeșene de comunicare, de informare, de educare, de dezbatere publică a chestiunilor ridicate de comunitate. De semnalat și ostilitatea autorităților față de presă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
N.N. Bobancu, avocat Tică Popescu, prefectul județului, Marin Diaconescu, preot, Horia Furtună. Ce-ar fi de remarcat scrutând istoria unei publicații argeșene în seria căreia ne-am înscris și noi? O supraviețuire crispată, sacadată, dar totodată nevoia acută a societății argeșene de comunicare, de informare, de educare, de dezbatere publică a chestiunilor ridicate de comunitate. De semnalat și ostilitatea autorităților față de presă, de unde și nevoia de cenzură. Este citat cazul unui gazetar străin, Annibale Capello, căruia i s-a tăiat mâna
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
ba chiar și talentul acolo unde l-am aflat. Asumându-ne trecutul și făcând un exercițiu de admirație față de înaintași, îndrăznim să spunem că o aniversare poate fi totodată și un prilej de a scăpăra un chibrit pe cutia presei argeșene, determinând-o să conștientizeze și să se angajeze într-o ofensivă campanie de recunoaștere și de promovare a valorilor atât de necesare progresului social, economic și cultural. Ne-am dori ca aniversarea a 140 de ani de presă sub sigla
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
se acordă „ Diplomă de excelență “ pentru “ o viață întreagă dăruită jurnalismului și actului artistic creator, pentru pilda de tenacitate și înțelepciune în împlinirea năzuințelor ”. LA MULȚI ANI ! dragă Mihai Golescu Cine se va încumeta să scrie o istorie a presei argeșene n-are cum să ocolească numele publicistului Mihai Golescu. Și înainte de 1989, dar cu deosebire după evenimentele din decembrie 1989, numele Domniei Sale s-a impus atenției publice prin onestitatea și profesionalismul probat în presa postdecembristă, deopotrivă ca jurnalist și editor
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
la repartiția de la Cluj, alege să lucreze ca profesor de limbă română la Școala Specială din Șuici, începând cu 1 septembrie 1968. Nu rămâne însă aici decât un an și jumătate, fiindcă deja debutase ca student, cu articole despre folclorul argeșean, publicate la „Scânteia Tineretului”, iar ulterior, Mihail Diaconescu, îl invită să lucreze la Revista „Argeș”, unde era redactor șef. În această perioadă își continuă studiile la Universitatea București, absolvind Facultatea de limbă și literatură română și apoi cursurile postuniversitare de
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
zi. Al. Florin Țene, presedintele Ligii Scriitorilor din România, a trecut în revistă manifestările culturale la care au luat parte membrii clujeni ai Ligii în ultima perioadă, apoi a prezentat cel mai recent număr al revistei „Carpatica“, a prietenilor noștri argeșeni (din ce in ce mai ambițioși și cu o carte de vizită tot mai impresionantă din punct de vedere literar-artistic), și două volume esențiale pentru cultura română: România molusca, a gen. (r) dr. Mircea Chelaru, si Portretul-autoportret. Brâncuși de Milită Petrașcu și Brâncuși, semnat
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/Reuniune_festiva_la_cenaclul_al_florin_tene_1372680230.html [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana Teodora
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Traian_duta_armura_din_careul_de_arme.html [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a avea în interiorul lui numai eforturi de compresiune. În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale, fără ca structurii să-i pese. Așa că stați liniștiți, argeșenilor, că nu vă ia unda!” Inginerul Mălai a fost unul dintre cei care au condus un sector cheie al Hidrocentralei de pe Argeș și se mândrește cu acest fapt. I se umple inima povestind despre eroismul minerilor, al celor peste 10
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
primit o creștere de 7% (față de +6% în 2013), plus o primă de rezultat și o primă excepțională. Automobile Dacia are în jur de 14.000 de angajați și este cel mai mare exportator al României. În 2013, profitul constructorului argeșean s-a cifrat la 337,4 milioane de lei ( 62,2 milioane de euro), cu 21% mai mult față de cele 277,2 milioane raportate în 2012. Cifră de afaceri a crescut și ea cu pește 45% - de la 12,74 miliarde
Sindicatele au deschis conflictul de muncă la Dacia. Ce solicită angajaţii şi ce oferă francezii by http://uzp.org.ro/sindicatele-au-deschis-conflictul-de-munca-la-dacia-ce-solicita-angajatii-si-ce-ofera-francezii/ [Corola-blog/BlogPost/93057_a_94349]
-
să încep cu ceea ce mă definește pemine: conștiința de a fi ceea ce sunt.” (Prințul Ciabua Amiredjibi) Amintiri de pe front și din gulaguri. Editura ROST/ Fundația SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
A doua zi, înainte de prânz, echipați cu haine bune... Din fereastra de la etaj a spitalului, de unde îmi făcea cu mâna, flutura ca un zbor alb Sonnenschein...” (ibid., p. 344-347) Chipului frumos de icoană al angelicei doctorițe nemțoaice Sonnenschein, eroul nostru argeșean, Aurel State, i-a închinat o rugă de foc, un poem filocalic, nemuritor, nicidecum o iubire efemeră. Privilegiat de natura curajului său înnăscut, de crucea sa călăuzitoare spre biruință, autorul ne răsplătește pentru Everestul său urcuș divin cu finețea sa
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
loc un pionierat, și pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluș” sau sprințarele jocuri moldovenești, ori ”Bărbuncul”someșan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltărețele și vivacele brâuri argeșene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai punem la socoteală vraja și ropotele de aplauze în urma dansurilor de o factură aparte specifică zonei Oașului, sau vijelioasele dansuri din
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Însă trebuie să recunoaștem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susținute. Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Acesta este titlul cărții lansate săptămâna trecută la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeșului și Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeșeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociației folcloriștilor argeșeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane” (Jean Christophe - 10 vol., Inimă vrăjită- în 7 vol.; teatru:Doamna de Montespan Triumful rațiunii, Va veni și vremea, Cei învinși etc.) 1986 - A murit Ion Bănuță, poet argeșean (Cetatea tăcerii, Izvoare, La hotarul dintre lumi, Am rechemat iubirea, Lacrima diavolului- volum ce deschide o succesiune de șase „Panorame”) Mi-e dor de ea Mi-e dor de ea ca nimănui Ca unui vechi nomad de drumul lui Port
O privire spre cer… by http://revistaderecenzii.ro/o-privire-spre-cer/ [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
consistentă "Podului de reviste" (expresia lui N. Dabija) despre care vorbește "comunicatul de presă" de mai jos. Bucuros aș fi să ne vedem, îndatorat aș fi dacă ați face cunoscut evenimentul ñi prietenilor din presa (de pildă, transmitandu-le comunicatul-invitatie). Argeșene gânduri bune, Gh. Păun Întâlnire PODUL DE REVISTE Vineri 18 octombrie 2013 va avea loc la Curtea de Argeș o întâlnire în cadrul „Podului de reviste” instituit informal între revista de cultură Curtea de la Argeș(www.curteadelaarges.ro) și celebra Literatura și Arta
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Revista_curtea_de_aerges_rodica_elena_lupu_1381684966.html [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]
-
de autori de pe cele două maluri ale Prutului). La ora 10.00, oamenii de cultură basarabeni vor fi oaspeții profesorilor și elevilor Colegiului Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, iar la ora 16.00 va avea loc o întâlnire cu publicul argeșean (și nu numai) la Muzeul Municipal Curtea de Argeș. Tematica întregii manifestări poate fi pusă sub semnul a doua rubrici ale revistei Curtea de la Argeș: „Poezie fără frontiere” și „Istoria de lângă noi”. (Acad. Gheorghe Păun, redactor-șef al revistei argeșene; 14 octombrie
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Revista_curtea_de_aerges_rodica_elena_lupu_1381684966.html [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]
-
cu publicul argeșean (și nu numai) la Muzeul Municipal Curtea de Argeș. Tematica întregii manifestări poate fi pusă sub semnul a doua rubrici ale revistei Curtea de la Argeș: „Poezie fără frontiere” și „Istoria de lângă noi”. (Acad. Gheorghe Păun, redactor-șef al revistei argeșene; 14 octombrie 2013) Referință Bibliografica: Revista - CURTEA DE ARGEȘ / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1017, Anul III, 13 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CURTEA DE ARGES de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Revista_curtea_de_aerges_rodica_elena_lupu_1381684966.html [Corola-blog/BlogPost/352437_a_353766]
-
scriitoarea Vasilica Mitrea, din Constanța, secretara Filialei Dobrogea a Ligii Scriitorilor Români. La capitolul „ Medicină“ se află fișa profesorului univ, dr.Sandu Bologa, din Canada, la “Artă “ sculptorul bucureștean Radu Adrian ne bucură privirea cu unele lucrări aflate pe meleagurile argeșene, iar la “ Tehnică“ facem cunoștiință cu viața și lucrările inginerului mechanic James, Gilles Ballantyne, din Anglia. Volumul se încheie, așa cum ne-a obijnuit autorul, cu Lista personalităților cuprinse în volumele 40-54, listă care ne dă imaginea unei largi panoplii având
ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Enciclopedia_personalitati_r_al_florin_tene_1368169347.html [Corola-blog/BlogPost/344738_a_346067]