5 matches
-
colinde cu cea a feciorului neofit: „Nu-i stobor de mari boieri,/ Și-i Soare tânăr călare/ Pe un călușel gălbior./ Da’ nu-i galbior de fel/ Și-i gălbior de flori,/ Cu șeaua de aurel,/ Cu scări dalbe d-argințel,/ Cu pohe cu năsturei,/ Cu frâu cu ghiocei,/ Cu bici cu măciulie/ Cu chingi late,/ Pin fir trase./ Galben Soare și-mi răsare” (Cioara Radu Vodă - Brăila). Lumina emanată, metalele care concurează la realizarea senzației de strălucire și acțiunea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?/ Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una că-nflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În mijloc de băștea,/ Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?/ Ntr-una că creștea,/ ’ Ntr-una că-nflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și meră făcea;/ Meră de-argințel/ Și de aurel.” (Grabovița - Serbia). Apărut în centralitatea absolută a ostrovului cu fortificații ridicate de om, pomul reprezintă însăși fecunditatea universului prin capacitatea sa continuă de rodire. Fructele sacre își augmentează valoarea mitică prin metalele care le compun, metale cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Soarele vede „pomi înfloriți” (oameni buni), „dalbe păsărele” (copii creștinați), în iad - „pomi negri și pârliți” (oameni păcătoși), „negre păsărele” (copii nebotezați) ș.a. Într-o variantă se spune că, pentru a ajunge la cer, eroului i-ar trebui „scară de-argințel, / toiag de oțel, / opincă de fier”. Pentru a exprima gravitatea sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin sau molid, cu ardei iuți, tulpini de argințel, rădăcină de boz, rădăcină de brusture, curcubețică, de dânsele, drețe, feriga ursului, scuturătură de fân sau stroh de fân, cu frunze de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]