18 matches
-
de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței (din speciile: "Campanula
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști alpine, pășuni, terenuri arabile și livezi. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală și alpină a Carpaților Occidentali și are o importanță deosebită în protejarea unor specii de floră spontană arcto-alpină (argințică, foaie-grasă), submediteraneenă (săpunăriță) și carpato-balcanică (garofiță sălbatică) precum și a unor elemente xerofite, mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
pădurilor de foioase. O prezență exotică pentru această zonă o reprezintă arborele de sequoia de pe Dealul Domnului din Săcuieu, cu o vârstă estimata la circa 100 de ani. Pietrele Albe sunt cunoscute și prin flora lor deosebită. Aici se găsesc argințica ("Dryas octopetala"), piciorul cocoșului ("Ranunculus oreophilus"), vătămătoarea de munte ("Anthyllis alpestris"), ochincelele ("Gentiana clusii"), fierea pământului ("Gentiana utriculosa") și rogozul ("Carex rupestris"). În anul 1970, I. Resmeriță a publicat cartea ' Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa', la editura
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"); Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), scoruș ("Sorbus borbasii"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței ("Campanula transsilvanica"), cădelniță ("Campanula carpatica") sau păiușuri (din
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), iedera albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), angelica ("Angelica archangelica"), mac galben ("Glaucium flavum"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), iarbă roșioara ("Silene acaulis"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este preferată de turmele de reni. Deasupra covorului de licheni apare un strat de ierburi (graminee, ciperacee, juncacee) și tufișuri (argințica - Dryas octopetala, mesteacănul pitic - Betula nana). În America de Nord se diferențiază următoarele subtipuri de tundră: Tundrele mezohigrofile se dezvoltă în zonele depresionare umede din nord-estul Canadei și includ Carex aquatilis, Eriophorum, Polygonum viviparum etc; Tundrele xerofile se întâlnesc în zonele cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este cea mai propice pentru ascensiuni, deoarece este perioada din an în care ploile sau vânturile sunt cele mai temperate. Versantul vestic este singurul loc din lume unde crește garofița Pietrii Craiului, alături de floarea de colț și exemplare rare de argințică. A. -M. PURCHEREA Noul sistem de taxare l Pe autostrăzile din Austria Începând cu data de 1 ianuarie 2004, în Austria se va aplica un nou sistem de tarifare rutieră, pentru toate vehiculele cu greutate maximă admisă mai mare sau
Agenda2003-37-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281470_a_282799]
-
științifică de protejare absolută de cca. 200 ha în sectorul Caraiman și Valea Jepilor; Rezervația Babele, în jurul cabanei și a vârfului cu același nume, cu forme de relief generate de eroziunea selectivă (Babele, Sfinxul) și unele specii vegetale alpine, precum argințică, iarba roșie, micșuneaua de munte ș.a. Peștera Ialomiței, situată pe Munții Cocora și Bătrâna, cu exemplare de zadă, zâmbru, tufișuri de jneapăn, plante endemice (ghințură, secară de munte) și un relief carstic cu peșteri și văi în chei; Turbăria Lăptici
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
unor echilibre fragile, așa cum este cazul spațiului montan și litoral. De exemplu, în Munții Bucegi, cei mai vizitați munți din țara noastră, s-a constatat dispariția vulturului pleșuv, diminuarea numărului de capre negre și reducerea exemplarelor de floare de colț, argințică, bujorul și garofița de munte. Nevoia de spațiu recreativ a determinat ca, în ultimele decenii, teritorii importante, cu caracteristici morfometrice prielnice, să ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tinere de brad, din vârfuri de crengi de brad și de fag sau molid. Sirop din zeamă de ceapă și pătlagină, din vin alb sau roșu, În care s-au plămădit plămânărică și unguraș, cu zahăr. Miere de albine cu argințică, sămânță de busuioc, muguri de brad, hrean ras, rădăcini de iarbă mare, tătăneasă, lăptișor de matcă, lapte dulce, 2-3 gălbenușuri de ou, untură de gâscă, pucioasă și puțin praf de pușcă, lapte de capră nefiert, lapte de iapă sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu fierturi de albăstrele, de argințică, de rădăcini de boz, mătrăgună, mușețel, siminoc sau de sânzâiene. Oblojeli cu frunze de brusture pisate, ceapă prăjită, buruiana cinci degete, huște cu borș, ovăz fiert, cu faptnic, lumbricărică de munte, coji de pădurețe și pădurețe coapte. Comprese cu argilă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare ale bolilor de nervi, se tratează prin administrarea ceaiurilor de argințică, buruiana cinci degete, de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]