252 matches
-
nesfârșită, năvalnică și tare zbuciumată când pierde iubirea. Știi bine că marea e ca inima inundată de iubire unde înoată peștii odată cu glasurile amintirilor și unde li se umezesc ochii pironiți în zarea amurgită. Când erai copil visai să fii argonaut, să străbați toate mările inclusiv marea iubirii. Un corsar ți-ar fi spus că toate mările sunt iubiri dacă te conduc la o comoară. Dar tu desigur nu vei fi un visător să te ascunzi în podul casei, să cercetezi
UN LOC-INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Un_loc_inima_marii_radu_liviu_dan_1383042349.html [Corola-blog/BlogPost/347086_a_348415]
-
în locul altui final se cuvine să ne amintim că, de-a lungul vieții lor pământene, dioscurii - gemenii Castor și Polux - au participat, nedezlipiți, umăr la umăr, alături de alți eroi ai mitologiei antice grecești, la vânătoarea mistrețului din Calydon, la expediția argonauților în căutarea Lânii de Aur, și, mai cu seamă, la lupta în urma căreia au readus-o în Sparta pe sora lor, frumoasa Elena, răpită de Tezeu. Aici, Polux este rănit, iar Castor își pierde viața. Pentru a-l salva, Zeus
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida, dar s-au păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui Ulise și a altor eroi care au traversat aceste locuri. Zeificat la traco-daco-geti, fluviul a purtat mai multe nume: Okeanos potamos, Nun, Istru, Danubius, Matoas, Dunăre / Apa Mare . Cunoscut la aproape toate popoarele antice, fluviul a fost consemnat
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
ca semn de prețuire acordat importantelor vestigii scoase la lumină în defileul Dunării între Carpați și Balcani. „Nu sunt de neluat în seamă nici informațiile pe care ni le transmite V. Flaccus (m.90 e.n.) care, referindu-se la drumul argonauților (din sec. XIII î.e.n.), spune că aceștia au văzut pe porțile templului Soarelui din cetatea lui Arietes: «reprezentarea înfrângerii egiptenilor, conduși de Sesostris, de către geți». Dar Diodor din Sicilia (c.80-c.21 î.e.n.), în istoria lumii antice de la origini și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
egiptene provine din Transilvania, înseamnă că istoria țării noastre are rădăcini adânci prin vestigiile și documentele atestate din antichitate și până în prezent, iar legenda se poate transforma în istorie veridică. În acest sens, o privire mai atentă asupra descrierii faptelor argonauților din secolul XIII î.e.n. îmbarcați pe nava „Argo" și plecați în căutarea lânii de aur spre țara denumită Colhida pare să ducă la concluzia că aceștia au trecut pe la „Porțile de Fier". Scrierile din vechime ale lui Pindar (462 î.e.n.
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
mod bizar cu titulaturile mitice care ne-au fost transmise din antichitate. Această observație l-a făcut pe cercetătorul științific geolog Mircea Ticleanu să adopte ipoteza și să finalizeze un studiu în care a demonstrat că drumul pe ape al argonauților a urmat traseul pe Dunăre. Apollonios, la vremea lui, a plasat destinația finală a expediției în Caucaz. Dar informațiile de atunci se pare că situau Caucazul la vestul Mării Negre după cum ne-o confirmă atât scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
ca semn de prețuire acordat importantelor vestigii scoase la lumină în defileul Dunării între Carpați și Balcani.„ Nu sunt de neluat în seamă nici informațiile pe care ni le transmite V. Flaccus (m.90 e.n.) care, referindu-se la drumul argonauților (din sec. XIII î.e.n.), spune că aceștia au văzut pe porțile templului Soarelui din cetatea lui Arietes: «reprezentarea înfrângerii egiptenilor, conduși de Sesostris, de către geți». Dar Diodor din Sicilia (c.80-c.21 î.e.n.), în istoria lumii antice de la origini și
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
egiptene provine din Transilvania, înseamnă că istoria țării noastre are rădăcini adânci prin vestigiile și documentele atestate din antichitate și până în prezent, iar legenda se poate transforma în istorie veridică. În acest sens, o privire mai atentă asupra descrierii faptelor argonauților din secolul XIII î.e.n. îmbarcați pe nava „Argo" și plecați în căutarea lânii de aur spre țara denumită Colhida pare să ducă la concluzia că aceștia au trecut pe la „Porțile de Fier". Scrierile din vechime ale lui Pindar (462 î.e.n.
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
mod bizar cu titulaturile mitice care ne-au fost transmise din antichitate. Această observație l-a făcut pe cercetătorul științific geolog Mircea Ticleanu să adopte ipoteza și să finalizeze un studiu în care a demonstrat că drumul pe ape al argonauților a urmat traseul pe Dunăre. Apollonios, la vremea lui, a plasat destinația finală a expediției în Caucaz. Dar informațiile de atunci se pare că situau Caucazul la vestul Mării Negre după cum ne-o confirmă atât scrierile lui Ammianus Marcellinus (330-c.400
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Se știe că toți scriitorii lumii au fost (și sunt) niște argonauți ai Cuvântului, într-o permanentă căutare a misteriosului ADEVĂR DE AUR al omenirii. Căci ce pot fi altceva celebrele povești și poezii nemuritoare scrise până acum, decât aventurile omului în căutarea Adevărului despre existența sa în lumea de aici și
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1407789720.html [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
cu imagini mai mult sau mai puțin luminoase, mai mult sau mai puțin complete, uneori clare, alteori amăgitoare, ale ascunsului Adevăr. Însuși Marele Eminescu a căutat cuvântul magic pentru găsirea lui: „unde vei găsi cuvântul...”. Cred că un asfel de argonaut poate fi considerat și poetul gălățean CONSTANTIN OANCĂ, autorul volumului întitulat simplu: „LOT”, publicat în acest an la editura InfoRapArt și prezentat la Festivalul Cărții „AXIS LIBRI”, organizat de Biblioteca „V.A.Urechia” în luna mai 2014. Cartea „LOT” reprezintă
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1407789720.html [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
clădire superbă din visele cele frumoase, o minune plină de picturi cu colonade ce se ridicau până-n tavan care susțineau lojile de sus; plafonul era parcă un cer albastru cu scene din viața lui Orfeu: Apolo, dăruindu-i lira, salvarea argonauților de furtună prin cântecul său care-a-mblânzit valurile, le-a domolit; apoi Orfeu și Euridice, frumoasa lui soție în Infern, moartă, și el, îmblânzind Zeii, să i-o redea... După care urma singurătatea lui, după destrămarea umbrei ce-o înfățișa pe
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
1974. 8. Nagy Sandor, Az oktatas folyamata es modszerei, Budapest, 1993. 9. Stamatescu M., Predarea-învățarea istoriei și noile tehnologii de informare și documentare, București, 2000. 10. Tănasă Gheorghe, Metodica predării-învățării istoriei, Iași, 1996. 11. Toth Szilard, A tortenelemtanitas didaktikaja, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009. 12. Toth Szilard, A tortenelemtanitas modszertana, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005. 13. Acquiring Key Competences through heritage education, Lies Kerkhofs, Landkommanderij Alden Biesen, 2011, coautori: Jaap Van Lakerveld, Ingrid Gussen, Christa Bauer. 14. Acquiring Key Competences through heritage education
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994 Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Cartea Românească, București, 2004 Cassou, J., Panorama artelor contemporane- Ed. Meridiane, București 1983 Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Ed. Muzicală, 1989 Cursaru, Lucian, Argonauții marilor iubiri, Ed. Muzical��, București, 1987 Cursaru, Lucian, Paravan cu iriși, Ed. Muzicală, București, 1984 Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Ed. Muzicală, București 1985 Duncan, Isadora, Viața mea, Ed. Editex, București, 1993 Girot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și l-a ajutat să vadă pe cel care i-a produs amarul: Uneori mi se pare că văd totul și înțeleg / că adevărul e ceea ce se face făcând. / Dar cine mă asigură că asta-i de-ajuns? (Antonio Riccardi, Argonaut cu sirenă). În poezia lui Antonio Riccardi contrapunerea celor două lumi e netă și nu se constatănicio posibilitate de conciliere: lumea rurală reprezentând amarul iarcea industrială amnarul și, în comun, doar dificultățile existenței, diferite tocmai prin faptul că fabrica a
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_lucian_muresanu_1396435906.html [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994 Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Cartea Românească, București, 2004 Cassou, J., Panorama artelor contemporane- Ed. Meridiane, București 1983 Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Ed. Muzicală, 1989 Cursaru, Lucian, Argonauții marilor iubiri, Ed. Muzicală, București, 1987 Cursaru, Lucian, Paravan cu iriși, Ed. Muzicală, București, 1984 Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Ed. Muzicală, București 1985 Duncan, Isadora, Viața mea, Ed. Editex, București, 1993 Girot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
un român istoric de care autorul a început proiectul în 1968. Întotdeauna pentru Einaudi urmat "fantomă lui Mozart" în 1986 , și "miracolul sfintei Odilia" în 1989, care a fost distins cu premiul al Orașului Romă. Alte lucrări au fost: "Amade" (argonaut), povestea sejurul din torino pentru Mozart, un adolescent, care a fost inspirat de piesă de Roberto Tarasco "Amadé, sau geniul de la vârsta de iluminare", produs în 2006; "casă de timp" (Piemme); "ochii împăratului", câștigător al Rapallo premiu și în anul
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
de succes de thriller plin de umor anchete de căpitan de poliție Florindo Flores, care i-a adus scriitorului premiul "Cesare Pavese". În 1999, Piccolo Regio din Torino, a fost pus în scenă spectacolul "de Noapte cu Mozart" (publicat pentru argonaut în 1991), si a fost lansat în biblioteci "Încercare pe Giulgiu", (Einaudi) - dupa incendiu în capelă de la Torino Catedrală de arhitectul Guarino Guarini, care este foarte apreciat de către scriitor. 2002 este "O cu tandrețe", autobiografie, câștigătorul de anul 2003 premiul
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
-lea. Născut în Volos, Grecia dintr-o mamă grecoaică și un tată sicilian, de Chirico este fondatorul "La scuola metafisica" în arte. s-a născut la 10 iulie 1888 în orașul portuar Volos din Tessalia (Grecia), localitate de unde - potrivit legendei - argonauții au pornit în căutarea lânii de aur. Tatăl lui era sicilian iar mama lui era greacă .Tatăl lui lucra ca inginer.În 1903, se înscrie la Politehnica din Atena, secția de Belle-Arte, participând la început la cursurile de desen, apoi
Giorgio de Chirico () [Corola-website/Science/310814_a_312143]
-
artă contemporană ale lumii. Câteva case de editură își au sediul la Cluj, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc. Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
sub stăpânirea romană, denumită de atunci încole Argamum și fiind un port de escală al navigatorilor pe ruta Bizanț-Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat să prospereze și să se dezvolte. Legenda spune că este unul dintre locurile unde Argonauții s-au oprit în drumul lor spre patrie, după găsirea lânii de aur, când erau urmăriți de flota regelui Aetes ( Uliul), tatăl Medeei. Cercetările au început în 1926, sub conducerea istoricului Paul Nicorescu, și au fost continuate ulterior de către alți
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
ca frați buni pe Aison și Pheres, iar ca frați vitregi pe gemenii Pelias și Neleu (fiii mamei lui, Tyro, cu zeul Poseidon). După ce Pelias a uzurpat tronul din Iolcos, înlăturându-l pe succesorul legitim Aison (tatăl eroului Iason, conducătorul argonauților), Amythaon și ceilalți frați ai lui au fost nevoiți să părăsească cetatea și să se stabilească la Pylos, în Mesenia. Acolo, Amythaon s-a căsătorit cu Eidomene (fiica fratelui său, Pheres, conform uneia dintre versiuni), cu care a avut patru
Melampus () [Corola-website/Science/331968_a_333297]
-
politicii tatălui său de a-i ucide pe toți străinii ajunși în ținutul său. Iritat de opoziția ei, Eetes a întemnițat-o, de unde nu i-a fost greu să scape, ceea ce s-a și întâmplat exact în ziua în care Argonauții au debarcat pe țărmul din Colchos. Medeea și-a legat imediat soarta de cea a lor, făcându-l pe Iason să promită că o va lua în căsătorie dacă îl va ajuta să găsească Lâna de Aur. Iason i-a
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
pe Iason să promită că o va lua în căsătorie dacă îl va ajuta să găsească Lâna de Aur. Iason i-a promis și, profitând de cunoașterea ținutului, Medeea a reușit să deschidă templul unde se afla prețiosul obiect, în timp ce Argonauții îi atacau pe soldați și îi puneau pe fugă. După obținerea Lânii de Aur, Medeea a fugit cu Iason și cu Argonauții. Pentru a-l urma și a-i asigura victoria, Medeea nu numai că și-a abandonat tatăl, ci
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]
-
promis și, profitând de cunoașterea ținutului, Medeea a reușit să deschidă templul unde se afla prețiosul obiect, în timp ce Argonauții îi atacau pe soldați și îi puneau pe fugă. După obținerea Lânii de Aur, Medeea a fugit cu Iason și cu Argonauții. Pentru a-l urma și a-i asigura victoria, Medeea nu numai că și-a abandonat tatăl, ci îl luase ostatic pe propriul frate, Apsirtos, pe care nu a ezitat să-l ucidă. Ea l-a tăiat în bucăti și
Medeea () [Corola-website/Science/299593_a_300922]