520 matches
-
fi întruchipat așa, deodată, zeița Economiei, Geea. Apoi, cum se spune în istorii, cică tot din Haos, din una din variantele lui, haosul social, s-ar fi născut cel dintâi bărbat: Planul.” Gheorghe Andrei Neagu este un maestru al limbajelor argotice, dar și al jargonului, al trimiterilor aluzive, al conotativelor, figurile de stil predilecte fiind sinecdoca și oximoronul, prima - prin tehnica de suveică, abstract-concret, singular-plural, a doua - prin alipirea la nivel de sintagmă a termenilor antinomici sau imposibil de asociat în
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
Articolele Autorului Să punem un punct pe ,,i,, Și lui ,,î,, doar o căciulă. Poezia se poartă cu cagulă De mimetism zoantropic din natură. Spun mimetism cu ,,i,, fără de ,,a,, Căci totul pare a fi paradoxal Poezia nu e câmp argotic Este frumosul din estetic. Și pun la ,,s,, doar o sedilă, Și mă întorc în univers ceresc Acolo Doamne tu pe glie, Ne spui în rugăciuni o poezie. Referință Bibliografică: Frumosul din estetic / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FRUMOSUL DIN ESTETIC de PETRU JIPA în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Frumosul_din_estetic_petru_jipa_1339581144.html [Corola-blog/BlogPost/366200_a_367529]
-
născut poet” a dezvoltat limbajul prin metaforizare și nu mă refer numai la fondul creațiilor sale populare, ci la denumirea unor plante medicinale (coada șoricelului, coada calului, roiniță ș.a.), precum și la toponimia bogată în atâtea metafore. Apoi, ce sunt limbajele argotice ale liceenilor și „băieților de cartier”? Un limbaj puternic metaforizat. Chiar și în limbajul tehnico-științific metaforele dau ajutor comunicării. De fapt, ce este mausul calculatorului? O metaforă banală. Deci, în toate timpurile, toate limbile s-au metaforizat și se metaforizează
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sarabanda intoxicării argotice continuă cu o veselie demnă de orice altceva și întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Arghezi se mișcă cu succes estetic pe cel mai întins registru al limbii române“. Dobândesc valori estetice nebănuite nu numai cuvinte din limbajul popular, precum: „săcure“, „căși“, „dește“, dar și cuvinte luate din periferia orașului, din limbajul hoților, prostituatelor, cuvinte argotice. Apropierea acestor poezii de tablourile lui Goya nu este lipsită de temei. „Nicăieri ca în scrisul lui Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, nu abundă atâtea scame, câlți, fuioare, paie, mucuri, zdrențe, scrumuri, ca în opera argheziană“. Se pot întocmi liste
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
de temei. „Nicăieri ca în scrisul lui Arghezi, afirmă Ov. S. Crohmălniceanu, nu abundă atâtea scame, câlți, fuioare, paie, mucuri, zdrențe, scrumuri, ca în opera argheziană“. Se pot întocmi liste și de expresii arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în cel spiritual, fapt care a dat posibilitatea poetului să transforme „sapa în condei și brazda în călimară“. Ilustrativ în acest sens este poemul sociogonic
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
ai nepădurii, Neîmpliniți, sperând o noua zare, Își lasă stearpă glia primitoare Migrând pe urmele firimiturii. În urmă cresc lăstarii lor haotic, Sub mângâieri de vânt și ploi acide, Își strigă, noaptea, dorul prin firide, Și le răspunde, rar, ecou argotic. Ici colo'n câte-un pâlc stejari veghează, Țintesc cu fruntea spre vremelnicie, Se frâng lipsiți de orice bucurie, Încovoiați de timp, ei tot visează, Să îți chemi, Țară, înapoi damnații! Să faci să fie iar ce-a fost pădurea
COPACII NEPĂDURII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1466404008.html [Corola-blog/BlogPost/383609_a_384938]
-
Lumea nu știe aproape nimic. Ni se prezintă o școală, zice-se, mai cool, mai fun. Nu am forțat cu aceste cuvinte, este chiar ceea ce se întâmplă programei de limba și literatură română pentru gimnaziu, primenită cu elemente de registru argotic și publicistic (benzi desenate, articol, afiș, interviu, blog). Această programă e propusă spre dezbatere publică aici. Pentru că sunt multe pagini de parcurs și pentru că poate fi greu să vă imaginați cum vor arăta manualele în conformitate cu ea, vă prezint conținutul unui
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere by https://republica.ro/marii-scriitori-ai-romaniei-au-devenit-mici-si-irelevanti-o-noua-reforma-a-manualului-de-literatura-facuta [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
ilustrarea holografiei / hologramei dinspre „oglinda macrospartă“), mai mult ca sigur, diminutiv încă neviscolit, spre a-i fi amendat de Titu Maiorescu, făcându-ne a nu observa - dincolo de „l’air beau“ / „les neiges d’antan“ și peste pana lui François Villon - argoticul „măi dudă“ (p. 7), trecem la textul secund, Un înger și o îngeriță la sfadă cu norii, al lui Cristian Țîrlea - ce nu cade neapărat în excrementism (la modă și „de noadă“) atunci când trimite accentele-i sinestezic-baladești (de data asta
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prof_dr_ion_pachia_tatomires_ana_maria_gibu_1367152445.html [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
au fost publicate în România, Franța, Italia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg și Germania, scrie rtv.net. George Astaloș figurează în peste 20 de antologii de poezie și de teatru, apărute în Europa și în America de Nord. Este autorul unui microdicționar argotic de circa 1000 de articole. Este autor a peste 200 de studii, eseuri și articole critice. Poezia i-a fost publicată în Franța, Italia, România, SUA, Canada, Germania, Belgia, Anglia, Turcia, Spania, Tunisia, Macedonia, Bulgaria etc. Din 1972 a fost
Unul dintre cei mai cunoscuți poeți și dramaturgi a murit by http://uzp.org.ro/unul-dintre-cei-mai-cunoscuti-poeti-si-dramaturgi-murit/ [Corola-blog/BlogPost/93081_a_94373]
-
cititor în situația de a evalua cât mai exact amploarea și semnificația evenimentelor descrise în roman” (Postfață, pg. 183) Dacă e vorba de „evaluare”, autorul primește de la mine nota maximă. Narațiunea curge firesc, precum viața de zi cu zi. Limbajul argotic, onomastica personajelor din cartierul Valea Rahovei, ne duce cu gândul la „Groapa” lui Eugen Barbu. Tonul ușor ironic, autoironia, umorul fin, care se degajă din unele capitole, excelând în dramatismul relatării momentelor înainte, în timpul prăbușirii și după prăbușirea avionului în
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
au apărut materiale secretizate până acum, precum și istorii autorizate ale MI5 și MI6, care au pus conflictul respectiv și rolul jucat de Philby într-o lumină nouă. Volumul începe cu un citat din E.M. Forster, din 1938: „Prietenii. subst. Termen argotic pentru mebrii unui serviciu de informații; mai ales, în argoul britanic, pentru membrii Serviciului Secret de Informații sau MI6. Dacă ar fi să aleg între a-mi trăda țara și a-mi trăda prietenii, sper să am curajul să-mi
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]
-
cu lozinci „parastelare” : A., ținut al cinstei, onoarei și demnității socialiste!”. Finalul scriiturii mi-a fost inspirat de replica unui fost elev excelent de-al autorului (trecut nu mult după aceea în lumea umbrelor!):” Pac și-o bilă!”, o retorică argotică convențional-teribilstă la o situație ce nu promitea să angajeze vreo răspundere, să încununeze cine știe ce efort ș a cărei apostilă fugară o aplic și eu rândurilor de față! Cu gândul îndreptat și deloc pios la cei care (încă) ne conduc!... Referință
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_turnul_de_fildes_al_unui_mahar_sau_pseudo_cetatea_lui_a_.html [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
fragment de la paginile 50-51 al revistei Lumea:: "S-a pretins, de exemplu, că vocabula "rom" ar însemna în limba acestei etnii "om". Nefiindu-i însă caracteristice acestui mijloc de comunicare elementele specifice limbii moderne, rezumându-se doar la niște rudimente argotice, o asemenea justificare nici nu poate fi adusă în discuție. Chiar așa de-ar fi, țiganii nu folosesc vocabula "rom" când se referă la om, ci cea de "dom". Și atunci cum de "dom" s-a transformat în "rom"? Simplu
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1487161947.html [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
debutează în revista Tribuna din Cluj-Napoca - anul I, nr. 6 - din 17 martie 1957, cu trei poezii, impunându-li-se titlul „de ciclu“, 1907: Au fost oameni mulți (cf. SÂrg, 92), La lemne (cf. SÂrg, 119), Pământ (poezie ce, în Argotice, poartă titlul Cântec despre Doja - cf. SÂrg, 106), aparținând sezoanelor morfologice, adică de înrâurire argheziană, ori sintactice, „de avântare barbiană“; peste trei zile, Gazeta literară din București - anul IV, nr. 12 / 20 martie 1957 -, tot sub „titlul impus“, 1907, a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
îngrijit de Constantin Crișan), București, Ed. Albatros, 1985; Antimetafizica („dialoguri “/ „convorbiri “cu Aurelian Titu Dumitrescu), București, Editura Cartea Românească, 1985; Fiziologia poeziei (însemnări, eseuri, poeme, pagini de jurnal etc. - Ediție îngrijită de Al. Condeescu), București, Editura Eminescu, 1990, 640 pagini; Argotice - cântece la drumul mare (poezii - ediție alcătuită/îngrijită și prefațată de Doina Ciurea), București, Editura Românul, 1992, 160 pagini; Tânjiri după firesc (Cuvânt înainte de Aurel Covaci, notă asupra ediției de Ioanid Romanescu; cuprinde «versuri ocazionale dedicate, în marea lor majoritate
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
fundamentale: a) etapa „ieșirii complete “din eminescianism, a „direcționării lirice “între simbolism, expresionism și avangardism, prin „proletcultism “/ „realism-socialist “, către „resurecție “/ „modernism “, cuprinzând creațiile dintre anii 1957 și 1965, îndeosebi, volumele: Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp și Argotice; b) etapa cristalizării originalei „ontologii “a Limbii/Logosului, în volumele dintre anii 1966 și 1983, începând cu 11 elegii (1966), continuând cu Alfa (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Respirări (1982), în Albumul memorial Nichita Stănescu (1984), în Fiziologia poeziei (1990) etc. A) Etapa „ieșirii complete “din eminescianism, a „direcționării lirice “între simbolism, expresionism și avangardism, prin „proletcultism “/ „realism- socialist “, către „resurecție “/ „modernism “: I. Treapta întâi, sub „măștile virtuozității “: Argotice - cântece la drumul mare. Căutările, ezitările, opțiunile, asimilările, sedimentările lirice din perioada de formare, dintre anii 1954 și 1960, a poetului tânăr, se relevă cel mai bine din postumul Argotice, volum îngrijit - în 1992 - de Doina Ciurea (cea dea doua
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
socialist “, către „resurecție “/ „modernism “: I. Treapta întâi, sub „măștile virtuozității “: Argotice - cântece la drumul mare. Căutările, ezitările, opțiunile, asimilările, sedimentările lirice din perioada de formare, dintre anii 1954 și 1960, a poetului tânăr, se relevă cel mai bine din postumul Argotice, volum îngrijit - în 1992 - de Doina Ciurea (cea dea doua soție a lui Nichita Stănescu, care l-a cunoscut cel mai bine din acea perioadă, după ce a divorțat de Magdalena Petrescu, „iubirea-i adolescentină “din 1952, și care certifică autenticitatea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Ciurea (cea dea doua soție a lui Nichita Stănescu, care l-a cunoscut cel mai bine din acea perioadă, după ce a divorțat de Magdalena Petrescu, „iubirea-i adolescentină “din 1952, și care certifică autenticitatea însemnărilor/datărilor din manuscrisele stănesciene editate). Argoticele lui Nichita Stănescu grăiesc peste timp tocmai despre „ucenicia “lui la focul nestins al operelor „interbelice “datorate marilor noștri lirici, de la Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga ș. a., la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu ș. a., despre căutarea cu firească insurgență a unui
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
îi sugerează „o piesă lirică galantă“ de Nichita Stănescu unui critic de poezie ca Alex. Ștefănescu, numai dacă ne referim la prima vârstă / etapă a creației genialului autor al Necuvintelor, cea dintre anii 1954 / 1960 (avându-se în vedere și Argotice) și 1966, când își căuta un inconfundabil „teritoriu poetic“. Începând cu 11 elegii (1966), prin care se inaugurează un original sistem poetic și prin care Nichita Stănescu intră în a doua vârstă / etapă a creației, ochiul de inițiat al analistului
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
mai ales ultimilor cuvinte din text.Exemplu:Nu e cazul ca să mă umflu în pene...( Un cauciuc) sau Mie mi s -a acrit! (Un iaurt). Ioan Marinescu-Puiu este un bun cunoscător al limbii române,acest fapt îl confirmă capitolul Expresii argotice comentate. Dar, înainte de a exemplifica să vedem ce înseamnă argou:limbaj convențional al anumitor categorii sociale,mai ales răufăcători și vagabonzi,care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite,pentru a nu fi înțelese de restul societății.Iată un argou
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_marinescu_puiu_u_mor_de_ras_.html [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
al anumitor categorii sociale,mai ales răufăcători și vagabonzi,care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite,pentru a nu fi înțelese de restul societății.Iată un argou:Ai trântit ușa în nas.Dacă-l avea mare. La aceste expresii argotice construite de autor se observă că au două părți.În prima se află argoul și în a doua parte este răspunsul dat de autor care este metaforic și moralizator. Aceste Expresii și Impresii au o logică a lor care izvorăște
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_marinescu_puiu_u_mor_de_ras_.html [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
Florile de mucigai” sunt compuse cu o artă savantă și populară, dintr-o strălucitoare sinteză de pitoresc și tragic, străbătute de un fior liric inconfundabil. Arghezi își prezintă modelele cu gesturile și limbajul adecvate. Găsim la el violențe lexicale, formule argotice, cuvinte mustoase, uneori deșănțate. Versul liber, fără încorsetări, de o oralitate spontană, ne dă un aer de autenticitate. Bibliografie: George Călinescu- Istoria literaturii române Dumitru Micu-Opera lui tudor Arghezi Șerban Cioculescu-Argheziana, 1985, Editura E.minescu Referință Bibliografică: ESTE ARGHEZI UN
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Este_arghezi_un_poet_obscur_ion_ionescu_bucovu_1344335617.html [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
procesului de fabricație, lemnul tăiat în felii subțiri, se tratează cu ceară, se suprapune formând straturi care sunt supuse presiunii în anumite condiții de temperatură, rezultând panouri foarte rezistente la solicitări mecanice și termice (vezi Dicționarul de construcții). 4 - Expresie argotică care desemnează, printre altele, consumarea în comun a unei băuturi, de către două sau mai multe persoane, din același recipient, prin trecerea lui succesivă, de la unul la altul. 11.06.2012 Referință Bibliografică: BANCUL / Liviu Gogu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bancul_liviu_gogu_1339433486.html [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]