38 matches
-
de carte și profesor de certă vocație pedagogică, autor a zeci de volume, care însumează mii de pagini -, Dorin Uritescu stăpânește resorturile științei și artei de a nu cădea în ,,atomizarea” studiilor sale (deloc clorotice, dimpotrivă!), în care acribia documentării, arguția argumentației, sagacitatea conexiunilor și judecăților de valoare inedite sunt peremptorii și salutare; 4.Dorin N. Uritescu are inspirația divină a iconarilor adevărați, care știu că postirea, ascultarea și rugăciunea continuă se cuvine a fi conjugate permanent cu linia sigură a
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator by http://uzp.org.ro/dorin-n-uritescu-sau-metronomul-spiritului-creator/ [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
pe cititori, mai ales prin reprezentarea unor tipuri în care contemporanii au văzut pe unul sau altul dintre inamicii ( sau chiar amicii) poetului. Poemul e puțin plictisitor și greoi; bogat ne pare mai mult în uscăciuni și grosolănii, decât în arguții; dar e scris viguros, cu mare acuitate și adevăr". Cu o diferență de două secole, se poate stabili o anume simetrie între viețile lui Tassoni și Budai-Deleanu. Ei și-au scris epopeile eroi-comice cam la aceeași vârstă. Revelatoare ar mai
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
dar vai! Înamorați de laurii tribunii, pot sa fie siguri că țara nu le va fi recunoscătoare de stearpa lor muncă oratorică, care oprește în loc munca producătoare. Publicul, ce are mult bun simț, își râde, când nu se revoltează de arguțiele și de subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile ce mistuiesc ședințele Camerei; el se indignează când vede cum cei setoși de vorbă caută nod în papură spre a putea vorbi și cum își pierd timpul pentru lucruri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce nu se mai mântuie și de cel mai nenorocit efect; oratorii vorbesc numai de dorință de a străluci, fără inteligență și fără bun-simț, {EminescuOpX 181} înamorați de laurii tribunei fac munca stearpă; și publicul râde, ba se revoltează de arguțiile și subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile; în fine publicul se indignează, văzând pe setoșii de vorbă căutând nod în papură pentru a pierde timpul pe nimicuri; se pierde timpul cu capriții parlamentare, cu dezbateri seci, cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conștiință de datoria ei și risipește timpul pe nimicuri, se servă de cestiuni ca de pretexte de vorbă deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături ce nu fac cât jumătatea diurnei, o Cameră care tratează cestiuni ce nu le cunoaște și nu le-a studiat, care compromite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dorința cea mai mare de a face binele țării, precum n-a esistat de când lumea una mai bună și mai de treabă. Daca "Romînul" poate atribui patriotism, abnegare și cele mai bune simțiminte la oameni de care publicul râde pentru arguțiile, subtilitățile, pretextele de vorbă lungă și lipsa lor de inteligență și de bun-simț, daca o poate aceasta "Romînul", fac-o sănătos și să-i fie de bine. Noi nu putem. [26 ianuarie 1879] ["ÎN N-RUL DE JOI... În n-rul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fracției, precum nu excludea nici motivele individuale, de grup sau de partid a fiecărui din deputați. Într-un splendid și scurt discurs de vro douăzeci de minute d. Maiorescu a espus aceasta, nimicind cu o singură lovitură toate apucăturile, toate arguțiile, toate tertipurile fracției, care într-adevăr ar fi avut ocazia de a-și alege un rol mai demn, deși mai greu decât acela de a-și pierde vremea cu un torent de vorbe, cari toate se înfundau în absurda cerere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d’orange...“ (p. 68) Numai că o filosofie care te amuză e condamnată să stea pe treapta minoră a vodevilului de poante. Autorul scrie nostim din neputința de a fi aspru. Îi lipsește veninul, indignarea, pofta de lovi, de aici arguția de catifea a cuvintelor sale. Chiar și atunci cînd disperă, Vălcan își diluează deznădejdea în prețiozități speculative, tensiunea emoției risipindu-se în arborescență narativă. Proza lui rămîne la o tonalitate minoră, de giumbușlucuri culte hrănite de o erudiție savantă. Și
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
dinozaurii. Apoi o altă suprafață a acoperit-o pe-a lor. Și totuși, ca și Belbo În momentul când cânta la trompetă, când mușcam dintr-o piersică pricepeam Regatul și eram una cu el. Ceea ce vine după nu-i decât arguție. Inventează, inventează Planul, Casaubon. Este ceea ce au făcut toți, ca să explice dinozaurii și piersicile. Am Înțeles. Certitudinea că nu era nimic de Înțeles, asta ar trebui să fie pacea mea și triumful meu. Dar eu sunt aici, după ce am Înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
crime în contra țării sau le-a recunoscut cele mai nobile și mai frumoase cugetări. Dar, înțelepți și onești protivnici, chiar așa să fie. Fie d-l Maiorescu șeful partidului conservator, fie programul său al partidului conservator. Lăsând la o parte arguțiile bizantine, articolul său nu zice altceva decât un lucru: dacă vecinii noștri de la nord ar amenința independența sau teritoriul nostru, statul nostru ar trebui să caute alianțe la aceia cari, ca și noi, au interes a nu permite unei singure
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
descifra enigma existențială și estetică. Fenomenul Bacovia, de o unicitate indiscutabilă, este interpretat prin prisma "complexelor de cultură" care caută să deslușească, acum cu argumente noi, și alte dimensiuni ale bacovianismului. Harnicul exeget pune în mișcare multă știință și o arguție impresionantă, pornind de la găsirea de explicații a intrării târzii a lui Bacovia în circuitul critic major și a derutei în situarea operei sale nu numai pe scara valorilor, ci și în contextul literar. "Complexul Bacovia" întruchipează, în versiunea criticului, arhetipul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
orice stimul, verbal sau non-verbal, capabil de a induce o credință. De fapt, distincția probă - argument este o problemă ce ține de perspectiva enunțului: locutorul vorbește despre probele sale, judecătorul le consideră argumente, iar adversarul le ia drept subterfugii sau arguții. V. argument, argumentare, autoritate, demonstrație. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO PROBLEMATICĂ. Se spune despre ceva că este problematic dacă provoacă îndoieli, fiind nesigur, încît necesită (unele) lămuriri sau discuții. De aceea, calitatea exprimată de acest adjectiv se atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu va părăsi o garnitură de teze și ipoteze pe care, discret și obsesiv, autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul, cunoașterea intuitivă, experiența și iraționalul ei specific sînt cîteva dintre pîrghiile pe care mecanismul cunoașterii, la Cioran, le va reactiva și utiliza mereu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ne congratulăm reciproc și fariseic cu calificative ușoare, spectacol care va sfârși, sunt sigur, prin a ne compromite față de noi Înșine, el amin tind pe cel nu mai puțin josnic al filozofilor din Bizanț ce-și exercitau spiritele moleșite În arguții specioase, În timp ce dușmanul [bătea] la porțile cetății. Așa fiind, declar din parte-mi că repetarea mai departe a acest[ui] soi de adunări - În care atâtea energii tinerești se pervertesc reciproc - mă va sili cu mâhnire să-mi iau toiagul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în orice domeniu, se formează și prin cultură specializată, mă întreb dacă nu mi-aș fi realizat mai bine vocația estetică îndreptând-o spre ceea ce francezii numesc haute couture? Băgăreț însă în treburile celor mari, pornit ca un maniac spre arguție, spre pisălogeală, vocația aceasta orală, care nu m-a îndreptat nici ea spre profesorat sau avocatură (probabil și din motivul că până târziu am fost bâlbâit: ca licean și student eram pus la grea încercare de colegii care mă somau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
virilă făcea loc și așa numitului „amor grec”, despre care Montaigne spune : (Ess., I, cap. XXVIII). Caracterul ambiguu al prieteniei la Greci apare ca de la sine înțeles în dialogul lui Platon, Lysis sau despre prietenie. Dialogul acesta e plin de arguții sofistice aduse pe de departe pentru a stabili teze practic contestabile, dar filozofic fecunde, în mod obișnuit atribuite lui Socrate de către Platon, cum este cea că prietenia (philia, aproape identică la el cu eros) ar fi năzuința unilaterală a neîmplinitului
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
philia, aproape identică la el cu eros) ar fi năzuința unilaterală a neîmplinitului către împlinire și că deci numai ființa imperfectă iubește, cea perfectă rămânând impasibilă (teză de altminteri amendată foarte subtil chiar de Platon la finele dialogului). Cu toate arguțiile acestea, nu rareori iritante, dar și stimulatoare pentru inteligență, Platon deduce în Lysis, într-o extrem de frumoasă și subtilă viziune artistică (și dramatică în planul mișcării spiritului) esența ultimă a prieteniei, principiul ei generator, care e ideea de Bine. Dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Sofia misiune care nu numai că nu mă emoționa, deși, mai ales, îmi apărea ca fiind sortită unui eșec sigur. Dacă la cei 38 de ani ai mei aveam destulă înflăcărare pentru a înfrunta fără teamă, într-un duel diplomatic, arguțiile unor bătrîni politicieni șireți, le cunoșteam prea bine metodele și tertipurile prin contacte zilnice pentru a nu presimți zădărnicia negocierilor ce ne erau impuse. Am găsit în fața mea pe Danev, secondat de doctorul Sarafov, chirurg reputat ieșit din universitățile franceze
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puțin nu ni se va putea imputa că am fost atât de decăzuți încât, de bunăvoie și cunoscând limpede una din principalele noastre condițiuni de viață, am dat-o de înjosiți ce suntem în mâinile Rusiei pentru... bani sau altele." Arguția e fără cusur și România s-ar fi dovedit o țară de nimic dacă nu s-ar fi găsit nici o voce care să spună adevărul sub umbrela fricii unui conservator de talia lui I.A. Cantacuzino, consonantă cu a confratelui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a redus drastic pretențiile de cucerire. Dar Eminescu trebuie să se confrunte, simultan, nu doar cu ostilitățile propagandei rusești, ci și cu acele dinăuntru. El observă că, la repetatele interpelări din parlament, guvernul a refuzat să răspundă. Poetul parafrazează astfel "arguția" presei oficiale: "Calomnii de ale conservatorilor, ca să discrediteze guvernul, scorniri ca să amăgească opinia publică. Cai verzi pe păreți și invențiuni cari pun la îndoială loialitatea înaltului nostru aliat, fum care se va risipi la cea dintâi rază de soare." (15
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Dar banii i-am dat înapoi și m-am sinucis. Păi tocmai asta dovedește că te recunoști vinovat și că ești agent informator. Există inclusiv în cuvinte o putoare a uzurii și sălășluiește în fapte o concretețe irezistibilă căreia subtilitatea arguțiilor și complicata gingașă sofistică a motivării nu le poate face față. Intențiile dramaturgului Paul Raynal (altminteri scriitor de bună calitate și autorul câtorva nobile și frumoase piese) au fost bune, dar eroarea lui e totală"36. Nimic de adăugat, poate
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ai acceptat, la acel dans să te invit/ În pașii valsului celebru, în șoaptă te-ai destăinuit." (Ilie Marinescu) * , Forma endoclastică împreună cu murmurul/ două sau trei mântuiri irezistibilul și metacoronarii care-și adună/ pietre eratice// un acostat cinci până la zece arguții cu penetrările încă nedislocate// formalieni ectoandrine și chiar prinsul între coapse/ forma dendroitică multiplicarea de natură statică un dererum legat/ de pecetluire și miticondriile ceea ce prelungește ecvatariile/ și culisarea pe întinsul bilateral// o cuprindere prohibitivă un ajuns în vecinătatea mitiilor
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
pe tărîmul erudiției laice. Însăși efervescența scolasticii e un fenomen curat ecleziastic: filosofia era chemată să apere cu mijloace păgîne temeinicia unor adevăruri pe cît de revelate pe atît de iraționale, rostul ei fiind ancilar și deopotrivă tactic, căci fără arguția unor minți versate în uzul argumentelor, bătălia cu scop de persuasiune doctrinară nu putea fi dusă cu sorți de izbîndă. Dacă primele zece cărți ale Etimologiilor prind teologia, filosofia, dreptul și medicina, următoarele două cărți (a XI-a și a
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
să ignore dura realitate a fondului pentru care caută forme: "tradiția religioasă cunoaște un avansat proces de uzură, morala creștină dispare fără urmă, familia trăiește sub zodia efemerului și a inconsistenței, structurile de autoritate se află în criză, polemicile și arguția decid opțiunile politice." Concluzia la care ajunge Daniel Barbu o confirmă pe cea a criticului de la Junimea - există într-adevăr o inadecvare profundă între normele juridice impuse de stat și practicile sociale remanente, între legea spusă și legea pusă, chiar dacă
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
fiecare pas întreprins. Un altul, omonim și omolog (dar nu mai mult decât atât) cu prietenul lui Eminescu, pictorul Epaminonda Bucevschi, trăiește, în momentele de extaz, cu senzația continuă a unei vizite străine, abia perceptibile, pe care o consemnează cu arguție în jurnalul său. Felul în care literele rapide ale acestui ma-nuscris cresc și descresc, se intersectează și se împiedică reciproc devine, prin mijlocirea autorului, o poveste independentă, demnă de oricâte, succesive, lecturi cabalistice. Un altul, baritonul Hariton Remus oscilează între
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]