4,155 matches
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale raționalității limitate: verificabilitatea și falsificabilitatea (K. Popper), evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativă pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
cărți: acela de a reda Sfintei Liturghii dimensiunea fundamental comunitară (fie că este între cler și credincioși, fie între credincioșii înșiși) pe care o avea la începuturi. Acest proiect, lăudabil de altfel, conduce autorul de multe ori să își forțeze argumentarea. Nu este corect, de exemplu, să se vorbească de o con-celebrare între slujitori și popor (p. 4) sau de o „con-slujire a fiecăruia cu toți” (p. 8), să se afirme că „nu clerul este cel care oficiază”, ci că „toți
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său. Drept urmare, o atitudine antistatală și ignorantă ar poziționa Biserica în cealaltă extremă - antisocială, iar ancorarea excesivă în social ar denatura și deteriora însăși misiunea sa. Accentuarea unilaterală a mesajului său ar duce, pe de
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
de care era conștient că îi sufoca pieptul. În ultimile luni făcuse salturi uriașe și epocale în studiul lui minuțios, care îl îndepărtaseră într-atît de miezul problemei, încît uneori avea impresia că acel miez nici măcar nu mai era necesar pentru argumentarea și susținerea teoriilor lui, dintre care cea mai amplă și mai inutilă, ce atingea desăvîrșirea, era teoria lui despre Unitatea în opoziții și contrarii, cu antitezele: Opoziția contrariilor și Contrarietatea opoziției. Ca într-un ultim efort de înțelegere a neînțelesului
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_29_31_ioan_lila_1337497754.html [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
erau unele lucruri așternute în uitare, iar omul, deputatul, politicianul Nicolae Bud nu a făcut altceva decât să-mi reînvie memoria istoriei, prin frumusețea articolului domniei sale. Vă mulțumesc pentru readucerea aminte a acestui episod al istoriei! Nu am să continui argumentarea scriiturii deputatului, ci-am să vă las dumneavoastră această bucurie, și-mi veți da dreptate, desigur! Doamna Florica Bud - președinta Cenaclului Scriitorilor din Baia Mare, își desăvârșește proza prin articolul: ,,Pthita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei” - un exercițiu de
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
conștiințe. Darul de a scrie nu echivalează cu darul de a-l înjosi cu brutalitate pe Celălalt, ci de a-i înălța, pe cât se poate, pe o scară deloc imaginară de Lumină, sufletul. În cazul de față, stilistica folosită la argumentarea ideilor căpătă brusc chipul celei mai otrăvite arme posibile pentru spirit, un spirit nehrănit de colo până colo sub nicio formă cu ”noua dietă excremențială” a ”profesioniștilor intoxicării”, ca să citez autorul, ci unul stând în așteptarea providențială a unui culoar
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
fi, trebuie spus cu toată sinceritatea, îndată ce este întemeiat. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct, încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său. Drept urmare, o atitudine antistatală și ignorantă ar poziționa Biserica în cealaltă extremă - antisocială, iar ancorarea excesivă în social ar denatura și deteriora însăși misiunea sa. Accentuarea unilaterală a mesajului său ar duce, pe de
DESPRE CARACTERUL ISTORIC AL BISERICII SI STATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_caracterul_istoric_al_bisericii_si_statului_.html [Corola-blog/BlogPost/360796_a_362125]
-
ține de credința celor rămași în viață, de cât de des aceștia se îngrijesc să îl pomenească pe cel adormit mai ales la Sfânta Liturghie, să dea milostenie pentru sufletul lui, și, mai ales, de milostivirea lui Dumnezeu. Mențiuni și argumentări suplimentare pentru cei care nu trebuie trecuți pe pomelnic Biserica nu s-a rugat și nu se roagă niciodată pentru copiii avortați, întrucât învățătura bisericească spune că acei copii avortați nu intră în împărăția lui Dumnezeu, ci rămân în planul
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
o atitudine demnă și curajoasă, că a apărat cu vehemență drepturile și interesele țării sale și că a combătut deschis, fără menajamente, tentativele lui Molotov de a justifica raptul teritorial. În acest sens, reținem din finalul telegramei cuprinzând raportul: „... În argumentarea mea m-am mărginit a expune drepturile imprescriptibile și mai tari decât orice acord internațional ale României asupra Basarabiei, drepturi care, dacă pot fi confirmate de un tratat, nu pot suferi nici o știrbire prin faptul că unul dintre semnatari [referire
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
care spune în epistola sa că la noi creștinii „ce este da trebuie să fie da, iar ce este nu să fie nu, iar ce este mai mult decât aceasta, de la diavolul este!...” Cu foarte multă „abilitate” și „disponibilitate” găsim argumentări și justificări cum că așa este diplomatic sau aceasta este politica, uitând de faptul că este bine să avem permanent tărie de caracter și coloană vertebrală dreaptă, și la propriu și la figurat!... Iar consecințele acestor cauze amăgitoare și înșelătoare
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
aparține doar Ei. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său. Drept urmare, o atitudine antistatală și ignorantă ar poziționa Biserica în cealaltă extremă - antisocială, iar ancorarea excesivă în social ar denatura și deteriora însăși misiunea sa. Accentuarea unilaterală a mesajului său ar duce, pe de
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
libertății spiritului. Acesta argumentează, convinge. Are la dispoziție logica de fier, voința îndreptată spre înfăptuirea unui plan bine determinat. Ceea ce contracarează această atitudine este smerenia lui Iisus Hristos, blânda Sa tăcere care conving și transmit mai mult decât toată puterea argumentării Marelui Inchizitor. Bătrânul cardinal nu crede în Dumnezeu, dar nici în om. Pierzând credința în Dumnezeu, nu se mai poate crede în om. Creștinismul nu impune numai credința în Dumnezeu, ci și în om. Înainte de orice, inchizitorul neagă ideea divino-umanității
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
consumă în disperare.”( 9) Pentru unii exegeți ai operei dostoievskiene, victoria aparține Marelui inchizitor (adică vorbirii), pentru alții tăcerii (lui Iisus Hristos): „Tăcerea lui Hrist, muțismul lui blând conving și influențează într-un mod mai hotărât decât întreaga forță de argumentare a Marelui inchizitor.”( 10) O tăcere despre care se poate spune că este plină de „aurul” Evangheliilor, o tăcere saturată de Cuvântul întrupat se opune aici cuvintelor. „Și Cuvântul s-a făcut trup” afirmă evanghelistul Ioan (11) sub semnul căruia
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
se schimbă în permanență statutul emițătorului și al receptorului, elevul construind texte diferite în condiții diferite”. Autoarea, în subcapitolul 6 se ocupă de Exemple de scrieri școlare și anume: Autobiografia imaginară, în care intră: Jurnalul personal și Jurnal de lectură; Argumentarea unui punct de vedere personal; Prezentarea de carte; Scrierea imaginativă. În subcapitolul 7 se prezintă Scrierea despre textul literar. Și aici avem următoarele puncte: Cum se face un rezumat; Cum se caracterizează un personaj; Cum se scrie o compunere despre
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
imagine publică, dar și din punct de vedere juridic. În principiu, orice potențial concurent putea da instituția noastră în judecată. Al doilea argument a fost acela că informațiile din presă privind situația financiară a Universității sunt eronate, chiar false. Aceasta argumentare a părut de necombătut, astfel încât, după o lună, în ședință pe februarie a Senatului, comisiile au fost aprobate, au avut loc și concursurile, ba chiar au și fost validate. Numai că, la trei săptămâni de la ședința din februarie și la
SCRISOARE DE DEMISIE DIN SENATUL UNIVERSITĂŢII de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoare_de_liviu_antonesei_1365581103.html [Corola-blog/BlogPost/345814_a_347143]
-
voința este stăpână, conștiința este slugă, iar spiritele cu adevărat superioare depășesc această stare inversând rolurile, admițând suveranitatea conștiinței asupra voinței. Și iată, după atâția ani, Stephen Hawking crede cu încăpățânare că a găsit răspunsul mult așteptat, făcând afirmații cu argumentări de care încă nu am luat cunoștință, neavând cartea, dar, sper să se fi bazat pe demonstrații foarte exacte!?, în afirmațiile: „ Dumnezeu nu a creat Universul, datorită gravitației universul are capacitatea de a se crea singur; explicația științifică este suficientă
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
continuă în partea doua a cărții, prin prezentarea romanul antic grec și a conexiunii acestuia cu literatura actuală. Dacă în „Odisseea” călătoria are valoare inițiatică, în romanul grec, eroii călătoresc în ideea de aventură, de descoperire a iubirii, ori de argumentare a spiritului lor liber. Era și normal ca una dintre culturile și civilizațiile valoroase ale antichității să amprenteze, să influențeze și să abunde de nume (scrieri) valoroase. Enumerate sintetic de către autoare, sunt puse în evidență și trăsăturile esențiale ale romanului
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_sisu_incursiune_in_romanul_greco_latin.html [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
și ale autosuficienței. Caracterul spiritual și transcendent al Bisericii nu reprezintă o scuză și o justificare imbatabilă pentru o atitudine pasivistă în relație cu socialul, așa cum nici mentalitatea strict consumistă a sistemelor social - economice ale vremurilor nu poate constitui o argumentare pentru “socializarea” excesivă a mesajului său. Drept urmare, o atitudine antistatală și ignorantă ar poziționa Biserica în cealaltă extremă - antisocială, iar ancorarea excesivă în social ar denatura și deteriora însăși misiunea sa. Accentuarea unilaterală a mesajului său ar duce, pe de
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]