496 matches
-
fi rescris, solicită adăugiri semnificative. Talmudul luat ca reper într-o lume dezorientată și lipsită tot mai mult de verticalitatea sacrului încă mai poate fi îndreptat. Raiul și Iadul capătă în acest context noi interpretări bujeniste. Termenii erudiți așezați alături de arhaisme pe criterii estetice par sintaxe pritocite și împănate cu expresii neaoșe. Nimic nu este mai firesc atunci când ești înzestrat cu armele necesare (literare) să adopți o atitudine fermă împotriva minților stoarse de lecțiile năclăite cu ipocrizii, oferite cu atâta larghețe
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți într-o vreme în care se pierduse de mult semnificația acestor cuvinte pe care le mai găseai doar în dicționarele vechi, la capitolul arhaisme. Profesorul, posesor al unui singur costum de culoare gri ce revenea în modă cam o dată la zece ani, trecea senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajări, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407054946.html [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
ironiza, în sens moralizator, personajele înrobite de păcate și vicii, spre a le trezi și îndrepta. Ori măcar de a atrage atenția. Nota fină de umor vine de asemenea, în ajutor. Autorul folosește și un limbaj specific poveștii, înțesat cu arhaisme, regionalisme, vorbe din popor, în nici un caz limbajul elevat de la catedră. Onomastica personajelor este foarte sugestivă. Eu nu știu dacă, prin ironia și sarcasmul folosite de autor, se vor îndrepta lucrurile grave din această țară. E dificil și sunt atâtea
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
în versuri transformă poveștile și povestirile lui Ion Creangă, într-o lectură mult mai atractivă și mai ușoară, facilitându-le accesul spre sufletele copiilor aflați în prin proces de socializare. Respectarea riguroasă a narațiunii, precum și notele de subsol cuprinzând explicațiile arhaismelor utilizate în text, sunt motive în plus pentru care cartea merită a fi citită. Ea este menit a stimula curiozitatea nativă a copiilor, îndeplinind astfel una din funcțiile și sarcinile majore ale educației. Ioan CIORCA SOACRA CU TREI NURORI De
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va reține atenția este, așa cum spuneam deja, traducerea termenului „Urteil”. Eminescu folosește în anumite cazuri arhaismul „județ”, alteori utilizează un latinism (inexistent în limba actuala), anume „judicia” (pluralul de la „judicium”), [interesant, totuși, ca limbă a creat și păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
susținute și sacadate precum cântecele patriotico-revoluționare cântate de corurile armatei. Ele ar putea fi lesne puse pe muzică. Limbajul folosit de autor este unul accesibil și pătrunde în inimile cititorilor. El nu se ferește însă, de a folosi și unele arhaisme și regionalisme, cuvinte încărcate de semnificație și pline de sugestie, cuvinte aproape palpabile dar nu lipsite de oarecare inefabil. E un mister cum găsesc poeții astfel de alcătuiri lirice, în stare să redea sentimentele atât de fidel și mai ales
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș vreau să-i redau vechimea. BRĂILA nu este termen slav, el vine de la arhaicul brai=băț de bătut brânza, după Dicționarul de arhaisme și regionalisme. În tradiția locală există vorba „A nimerit orbul Brăila după mirosul de brânză”. În epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „țara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe telemea de pânza în care se scurge
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1423228378.html [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
poezii populare de o bogăție mitologică inepuizabilă; o pictură a cărei melancolie izvorăște din peisajul natural și din istorie; modelându-se în ochii Fecioarei Maria din icoanele creștine răsăritene; în fine, o muzică, în ale cărei creații importante se combină arhaismul melopeelor sud-estice cu gestul avangardei occidentale — toate acestea constituindu-se în caracteristici exclusive ale culturii românești. Ele pot fi ilustrate prin nume sonore —de la Eminescu și Tristan Tzara la Culianu, de la Arghezi la Blaga, Cioran și Noica, de la Grigorescu, Andreescu
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
datorat limbii române vechi, redescoperite în cronicile lui Miron Costin și Ioan Neculce. Cu siguranță, unul din marile merite ale acestui scriitor este acela că a redat marelui public frumusețea și bogăția limbii române, repunând în circulație cuvinte uitate ori arhaisme trecute cu vederea odată cu modernizarea limbii, realizată printr-o adoptare fără reticență a neologismelor de origine franceză. Într-o vreme când în Parlamentul României discursurile se țineau în limba franceză, cărțile lui Mihail Sadoveanu au constituit un adevărat șoc cultural
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
a comunicării uzuale. Toți poeții o fac, firește, dacă personalitatea lor ajunge suficient de puternică; Goga și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea intenționată în trecut prin cultivarea limbajului regresiv a configurat o anumită imagine a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
a sa, găsind rezolvarea în apropierea de poezia populară-“izvorul veșnic viu al întineririi ... fântână a tinereții “.(Despre poezie-studii literare-E:S:P:L:A:, 1953, p. 137.) Lexicul operei lui M.Beniuc atrage atenția prin folosirea cuvintelor regionale și a arhaismelor, referitoare la viața satului și preocupările oamenilor din acest areal. Ca poet al câmpului, cum îi plăcea să-și spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
din volumul Poezii, ESPLA, 1960 ), sau cine samănă vânt culege furtună: “Ține minte: vânt de sameni azi, / Mâine ai furtună din ce sameni “( p.145 ). În primul volum Cântece de pierzanie, apărut în 1938, neologismele abundă, împerechindu-se organic cu arhaismele și expresiile populare: candid, cofetărie, sonfeti, funest, undă revolută, vervă, etc. Influența populară pe care am constatat-o în mai toate sectoarele limbii poetice a lui Beniuc este vizibilă și în stil. Multe din poeziile sale au un character de
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_mihai_beniuc.html [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
intră atât de profund în consonanță cu subiectul investigat încât cititorul se înscrie, fără să-și dea seama, într-un joc interactiv captivant. Volumul Noutăți în ortografie (1995) îi aduce recunoașterea de prim teoretician al unor figuri de stil precum arhaismul ortografic și echivocul ortografic. Autor de monografii privind pleonasmul, contradicția în adaos, degradarea unităților frazeologice, promotor al limbii române corecte, cu ferme contribuții la extirparea greșelilor de exprimare (2001, 2002) -, Dorin N. Uritescu a publicat cinci dicționare: ...explicativ de pleonasme
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator by http://uzp.org.ro/dorin-n-uritescu-sau-metronomul-spiritului-creator/ [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
de iarbă, Editura Eurotip Baia Mare CRITICĂ LITERARĂ ȘI ESEU Ancuța Maria Coza, Paul Goma, scriitura disidenței Igor Ursenco, Egobestiar, Editura Herg, București CARTE DE ȘTIINȚĂ Nicolae Felecan, Între lingvistică și filologie, Editura Mega, Cluj-Napoca Dorin Ștef, Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare CARTE DIDACTICĂ ȘI PENTRU COPII Radu Botiș, Aspecte pedagogice și catehetice în lucrarea de mântuire a Domnului Iisus Hristos, Editura Transilvania, Tecuci Mircea Pop, Povestiri din pădurea mincinoasă, Editura Eurotip, Baia Mare PUBLICISTICĂ Viorica Pârja, Meridianele
CĂRŢILE ANULUI 2011,BAIA MARE,MARAMURES de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_anului_2011_baia_mare_maramure_radu_botis_1349178654.html [Corola-blog/BlogPost/343530_a_344859]
-
de specialitate și peste 200 de articole și studii de lingvistică publicate în reviste de specialitate a introdus concepte noi, din perspectivă ortografică: pleonasmul, contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie; este primul teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice” a abordat teme noi: importanța epistemologică a ortografiei, valoarea ei stilistică. Ca să
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
vorba de boli. În fondul de cuvinte ale limbii române găsim cuvinte din limbile slave, cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
cuvinte de origine turcă, greacă, bulgară, etc. Aceste cuvinte noi intrate în limba noastră se numesc neologisme. Cuvintele vechi, din fondul de bază, se numesc arhaisme. Limba română fiind o limbă vie, ea, pe parcusul anilor, se modifică, neologismele devin arhaisme și alte cuvinte împrumutate devin neologisme. Însă nu toate împrumuturie de cuvinte îmbogățesc fondul lingvistic al limbii române. Poluarea limbii noastre se face , din păcate, prin televiziuni, traduceri, preluări de cuvinte indecente de la grupuri de conaționali, prin traduceri și chiar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
În această toamnă, în luna noiembrie, se împlinesc 15 ani de la apariția noii serii a revistei ,,Lamura”, publicația cu cel mai frumos nume românesc, un arhaism ieșit din uz, dar un termen foarte viu pentru cultură, care desemnează partea cea mai pură și mai curată a lucrurilor, dintr-o perspectivă fenomenologică. Prin înființarea noii serii a revistei ,,Lamura” am reînnodat firele cu prestigioasa tradiție interbelică, dar
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” by http://uzp.org.ro/15-ani-de-la-aparitia-noii-serii-a-revistei-lamura/ [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
din context, care amintesc de baladă, de doină și de snoavele populare: „Și iată, mări, că sosi ziua aceea” (Popa care știe carte). Aceste povestiri au un farmec deosebit și sunt citite și azi cu plăcere. Limbajul modern, alternând cu arhaismele și regionalismele care dau și ele greutate scriiturii, fac din autor, un stăpân desăvârșit al artei condeiului vremii sale, ușor accesibil și plăcut lecturii, astfel ca să încânte ochiul cititorului, chiar și după un secol. Dar și măiestria antologatorului este pe
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_carturar_de_renume_conte_cezarina_adamescu_1391757734.html [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
dominația coloniilor. În final, au reușit francezii, și și-au pus amprenta civilizației lor în aceste locuri aducătoare de profit construind aeroport, hoteluri, școli, mediu academic, comerț civilizat. Însă, o Polinezie civilizată nu mai este atractivă pentru turiștii care caută arhaismul, sălbaticia, acea trăire care să te rupă, să te distragă de la cotidianul tehnologiilor avansate și să te proiecteze în liniștea și calmitatea naturii. Aflăm de la autor că în aceste locuri nu a fost internet, numai televiziune. Într-o astfel de
Florentin Smarandache: Am ajuns în Rai! sau În căutarea timpului viitor! Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-am-ajuns-in-rai-sau-in-cautarea-timpului-viitor-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339368_a_340697]
-
Opinii Lăsând la o parte termenii tehnici, arhaismele și neologismele, a căror necesitate este incontestabilă însă îi depășesc pe mulți dintre noi, avem cuvinte, „O samă de cuvinte”, „Cuvinte potrivite” pentru aproape orice. Să reîncepem a le folosi, s-o lăsăm mai ușor cu abrevierile din SMS-uri
Avem cuvinte by http://www.zilesinopti.ro/articole/2719/avem-cuvinte [Corola-blog/BlogPost/97287_a_98579]
-
țăranului care nu dorește „să se fălească” atunci când face un lucru temeinic, ci preferă ca Dumnezeu să-i facă parte și să-l socotească vrednic. Încă de la început se remarcă (și nici nu se putea altfel) - grafia veche și unele arhaisme care nu împietează, ci impun respect pios pentru poetul plecat de cealaltă parte a lumii, al cărui cântec de lebădă s-a auzit în chiar clipa din urmă. Se mai remarcă dintru început, folosirea licențelor poetice (l-ai poeziei porți
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora le va purta o recunoștință veșnică, deoarece acestea au rămas „oglinda vieții și preocupării românilor aflați pe
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
a demnităților boierești, despre raporturile dintre domni și boieri, despre raporturile lor cu celelalte categorii sociale, despre gradul de instrucție și interesul pentru cultură. Limba lucrării este cea literară, dar poartă și patina timpurilor trecute, căci ea e colorată de arhaismele și regionalismele specifice veacurilor trecute și graiului oltenesc. Un glosar la sfârșitul cărții aduce explicațiile necesare cititorilor contemporani. Pârâienii Valahiei este o lucrare amplă, documentată, care dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1431075399.html [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
Mă mai aștepți? INDIGO Mă oglindesc în mine că într-un lac adânc. Privesc... Corabia speranței albă, alunecă ușor. Păsările cărți mă Ating cu aripile lor îngălbenite. Fiecare atingere o cunoaștere-n plus. Pe stâncă aceea, indigo, Ai naufragiat, demult. ARHAISME Răscolesc cu un creion de argint nisipul arhaic al civilizației. Semne integrate - cerc, pătrat, romb - imi șoptesc despre ... tine. Starea ludica ce m-a cuprins, aduce cu ea parfum de copilărie. Ce plăcut... să te descopăr în fiecare zi. INVITAȚIE
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1426417620.html [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]