6 matches
-
secundar al lui Jean Constantin. Concluzia criticului este următoarea: "„Tabloul politic este asortat cu episoade cavalerești ori mondene, cu narațiuni dialogate, cusute în ața emotivă a confesiunii, cu suspans de o violență trucată, cu replici rostite într-o românească îndelung arhaizată. Filmul este al unui bun profesionist, pregătit și dăruit genului. O fantezie verosimilă despre o epocă amestecată. Ideea politică îți menține pregnanța, deși pe carnația ei parazitează câteodată desuetudini ce vin în consens cu gustul tare al epocii.”" Criticul Tudor
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a plecat de acasă), alteori pentru a atrage prin focalizare "arhaizată" valori expresive: albumul cel nou (Magic FM, 6.VI.2008); vestea cea mare (Cristian Brancu, Antena 2, 4.VIII.2008); emisiunea cea frumoasă (Mircea Badea, Antena 3, 2.VII.2008), fata cea rea (spot publicitar, Europa FM, 12,VIII, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de temelie (1980) și nuvelele din Botezul (1984). Pe de altă parte, romanele Spicul visului (1973), Cruciș de săbii (1977), ce evocă personalitatea lui Dimitrie Cantemir, și povestirea Calea lupilor (1989), consacrată figurii spătarului Nicolae Milescu, folosesc un limbaj ușor arhaizat, alimentat de maniera stilistică prezentă în proza istorică tradițională, cu deosebire în narațiunile sadoveniene, a căror înrâurire este evidentă. SCRIERI: Povestiri, Chișinău, 1962; Semne bune anul are, Chișinău, 1965; La gura grădinilor, Chișinău, 1969; Spicul visului, pref. Vasile Badiu, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287947_a_289276]
-
multe popoare din sud-estul european prin cel ce avea să patroneze viața ortodoxă a Balcanilor, patriarhul de la Constantinopol; va supraviețui insă, și avem de gând să invocăm noi dovezi istorice în acest sens, prin toți acei istorici, reporteri și poeți arhaizați, artiști plastici și arhitecți, politicieni sau ideologi care au purtat cu ei în Răsărit ori în Apus însemnele renașterii elino-bizantine. Să dublăm ideile, doar amintite aici, cu sistemul de a gândi pe care l-a profesat Iorga în Essay de
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
răspîndea pe cer o înserare viorie. Se făcea frig" - Dumitriu, p. 43, r. 14: " Se răspîndea pe cer o înserare viorie. Se făcea mai răcoare" ș.a. Diferențe flagrante există, însă, la un moment dat, în construcția dialogului. Replici discursive, molatice, arhaizate, din varianta Vinea (pp. 248-249) devin, în varianta Dumitriu (p. 40), scurte, repezi, cu nerv. În fine, localizarea precisă din textul atribuit lui Vinea ("... lumina soarelui acelei zile de toamnă cu cer senin și vînt rece a anului 1779") ajunge
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
versuri,Valea Albă (1957), dramatizează un episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]