2,248 matches
-
speculativă: actorii interpretează rolurile victimelor erupției. Vezi câte un obiect de-al vreunui personaj, apoi, într-un flash, îi vezi aspectul de azi. Partea speculativă apare când intervine dialogul personajelor, mult prea verba volant ca să fi lăsat urme disponibile pentru arheologi. Mai ales când am auzit un om de afaceri roman cu ambiții politice spunând despre dezastru că ,nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi câștigat ultimele alegeri" , mi-a trecut prin cap că m-aș fi așteptat la un
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
apropiate de zilele noastre de pe o arie geografică transcontinentală (din Argentina și Europa pînă în Orient), iar pe de alta, trimite pasionant la istoria milenară a locurilor. Rolul nelipsitului investigator este jucat - involuntar - de don Matteo, călugăr franciscan din Ierusalim, arheolog doct, cu merite în descoperirea unor inestimabile vestigii, solicitat ca mediator între diferitele comunități ce-și dispută suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo, personajul-povestitor, le dezvăluie, odată cu o parte
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
evenimentele ce-l implică, din primul moment, grație unei epistole de justificare, amplu narative, adresate Custodelui Pămîntului Sfînt din Ierusalim, părintele lui spiritual. Este restaurată prin acest roman figura maestrului - pentru că maeștri se dovedesc Custodele, dar și părintele Luca, ilustrul arheolog al cărui învățăcel se consideră Matteo, la rîndu-i "tată" pentru alții. O dovedesc venerația cu care ceilalți îi evocă sau invocă. Personajul-povestitor susține prin fapte, nu numai în scrisori sau în discuțiile cu alții, poziția călugărilor prezenți în teritoriile legate
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
prefețe exaltate la o carte a Rodicăi Buzdugan vezi p. 36-37), Iulian Boldea, Mihai Sin, Nicolae Băciuț (despre Valentin Marica vezi p. 64). Ridicolul atinge cote monumentale în cazul criticii de cumetrie. Miron Blaga scrie despre poetul Nicolae Brânda: „un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală" (p.60). Între autorii de fiasco-uri editoriale Alex. Ștefănescu include un singur nume cu
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
care nu vor să dea lecții de viitor și nu se declară oripilați de prezent, spre deosebire de feluriți proprietari ai trecutului, parcelat în epoci și perioade, Irina accepta prezentul cu un calm optimism și colecționa obiecte kitsch, cu o emoție de arheolog. Numai pe ea o puteai auzi vorbind cu egală atenție despre ouăle de Paște încondeiate cu meșteșug și despre ouăle diferențiate cu ajutorul abțibildurilor consumismului. Pe Irina Nicolau n-o speriau rupturile și nici uitările sau abaterile de la tradiție. O înspăimîntau
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
lor majoritate ei se complac în tăcere limitându-se, exact ca în vremurile comuniste, să discute doar în particular. Dar, pentru Dumnezeu, sau faptele pe care le susțin sunt adevărate (de pildă, că a fost profanată memoria eminentului istoric și arheolog care a fost Radu Popa, că persoane a căror semnătură apare în tratat n-au dat niciodată bun de tipar și nici n-au știut că vor semna textele respective etc. etc.) și atunci ele trebuiau prompt și sever sancționate
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
dezbatere adevărată și s-ar fi putut lămuri faptele. Singurul care a apărat tratatul recunoscând că s-au făcut unele minore greșeli, cum ar fi omiterea semnelor citării, nemenționarea faptului că a fost preluat un studiu din 1960 al marelui arheolog și istoric Ion Nestor care apare sub un alt nume etc. etc. Asemenea "erori" nu aveau voie să se producă într-un tratat al Academiei Române. Dr. Alexandru Suceveanu s-a limitat în chestiunea tratatului să atragă atenția că persoana sub
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
ingenuu care și-a aruncat masca spre a gusta nemijlocit voluptățile combustiei, la jarul lor pervers și mocnit, respirînd, mai apoi, ca într-o experiență pneumatică pe jumătate mistică, pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetit al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea mustoasă a celor mai aride concepte și pipăie, cu degetele lui îngălbenite
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
kominterniste, fie iudeo-masonice, contra unor scriitori români, cazul clasic fiind Eminescu, ucis civil, prin internare la nebuni, în 1883. Cît despre dl Mihai Diaconescu... Din toate acestea, cel mai alarmant mi se pare felul în care criticii, lingviștii, istoricii sau arheologii privesc agresivitatea neștiințifică a unor oameni care de obicei n-au nimic de-a face cu disciplina în care se vor a fi remarcați. Cititorul nostru are dreptate: n-am văzut în nici o publicație serioasă recenzii, comentarii, analize ale acestor
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
noi nu le-a văzut niciodată la înfățișare. Ziare precum Curentul, Universul, Vremea sau Cuvîntul, al căror nume, deși ne sună familiar în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic de lucru al acestui arheolog săpînd în lumea interbelică a documentelor românești. Dacă acest scufundător în apele arhivelor nu s-ar fi înhămat la o asemenea muncă, gazetăria lui Vulcănescu, Noica, Cioran sau Nae Ionescu nu ar fi ajuns niciodată să fie strînsă între coperțile
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
cu mașina. În fiecare zi sosesc oameni de știință, scriitori, actori, ageamii, turiști, pescari, marinari, îndrăgostiți, ziariști și căutători de obiecte rare. Totul se petrece ca-ntr-o poveste cu mulți, foarte mulți eroi. Și doar unul singur semnifică binele - arheologul și cercetătorul științific, Petre Diaconu. Iar noi, în acea zi, n-am făcut altceva decât să ne adăugăm miilor de personaje, care se perindă pe aici, cărând zeloși fragmente de amintiri dintr-o istorie neelucidată în totalitate. Căci ce altceva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
de ore acolo sau în laborator, studiind puținele probe aflate la suprafață. A apropiat fiecare piatră de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
de inimă și, după intensitatea bătăilor ei, a făcut-o un martor. Există o artă în dibăcia acestor oameni, pe care simplu îi numim arheologi, în a da cuvântul pietrelor atunci când e vorba de istorie. Istoria este ceea ce le menține arheologilor permanent linia de plutire, pentru a folosi un cuvânt care să-i placă Dunării, sub care zac cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
capitolul Cine este Carlo Troya? -, vă rog să-mi îngăduiți, stimați cititori, a transcrie două afirmații categorice, aparținând unor istorici de peste Ocean, care au cercetat marile situri arheologice, muzeele de istorie și marile biblioteci de pe Terra. 1. Dr. Daniel Ruzo (arheolog peruan): ,,Carpații se află într-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2. William Schiller (arheolog american, cu decenii de studii și cercetări pe teren, în toată lumea): ,,Civilizația s-
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
arheologice, muzeele de istorie și marile biblioteci de pe Terra. 1. Dr. Daniel Ruzo (arheolog peruan): ,,Carpații se află într-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2. William Schiller (arheolog american, cu decenii de studii și cercetări pe teren, în toată lumea): ,,Civilizația s-a născut acolo unde trăiește azi poporul român, răspândindu-se, apoi, atât la Răsărit, cât și spre Apus, acum 13-15 mii de ani”. Cu un, parcă, ultim
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
lumina se umple de vid. Și nu scapă de sete niciun copil dintre cei născuți sub bolta săracă; în joacă, ei pun nume tuturor întâmplărilor de acum, iar mamele nasc încontinuu prunci. (într-o zi se vor închide grădinile, unde arheologii vor săpa să le dea de urmă.) Femeia cea albă aiurează-n colibă sub genunchii de piatră ai timpului care nu s-a născut!
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
Ion Gheorghe Recviem în memoria lui Aurelius Gavril Bălan, arheolog de Școală Română, asasinat în complot de către colegii bucureșteni, pentru colecția sa de statuete de paste litice și ceramice, tezaur de-o vechime anteneolitică. Ťîți spun, îți vorbesc, și spusele mele sunt numele mele întrucât eu sunt Cuvântul însuși despre
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
față de Învățător», ca la cîrciumă: evoluînd pe baza unui/ moștenit «program/ chimic». Aici, unde se exercită o presiune dinlăuntru asupra/ ochilor, ochii fiind împinși înainte. La// o ceremonie/ zadarnică. «Nelucrători ai/ păcatului»: comentînd că, în urma lor, în ruinele orașelor/ filistene, arheologii vor/ găsi un și mai mare număr de căni de bere, căni strînse/ buluc, avînd/ ciocuri cu filtre pentru/ reținerea/ rămășițelor de orz ce pluteau în berea proaspăt preparată...” (Cei ce poartă trup). Psihanaliza e luată peste picior, frica apare
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
un nou latent, poate pregătit cu ani în urmă și nicicând înfăptuit, dar un nou al schimbării, eliberat din rigide angrenări social-culturale. Spre limpezirea cititorului și întru stabilirea unei relații directe, vom începe să numim decorul și personajele inițiale: doi arheologi și un muzicolog - doi bărbați și o femeie, de vârste diferite, cu trecuturi culturale și chiar politice diferite - se încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
diletanți cărora li se ușurează mult accesul și luarea de inițiativă. Poate că tocmai de aceea, tracologia a însemnat pentru cei trei o provocare: de a obține posturi, de a convinge și pe alții să devină participanți activi - fie ei arheologi, lingviști, etnologi, antropologi, fie ei din Capitală sau din provincia universitară -, provocarea de a se reorganiza de la scaune și mese, de la o bibliotecă din nimic, la telefoane, fax-uri și computere și până la o nouă hotărâre guvernamentală, care să-i
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
noi, cu mașină, cu bibliotecă, cu fond de carte. Și dat fiind că variațiunea e meșteșugită, tema distrugerii se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși din tema cu variațiuni, care nu exersează contrapunctul și nu se împlinește în europeana formă de tripartit, e sortită să fie un veșnic privitor
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
demonul lui interior". Deși sedentar prin chiar natura îndeletnicirii sale de savant cu studii aprofundate în varii domenii umaniste, Odobescu este un călător învederat. Departe de a fi doar un homoviator de bibliotecă, cum ni-l sugerează P. Constantinescu, scriitorul arheolog se deplasează prin ploi ("Plouînd ne-a primit Englitera, pe ploaie am părăsit-o") ori prin noroaie ce-l duc la "deznădăjduire". Muzeele, monumentele, probabilele sau existentele situri arheologice îi procură însă compensația estetică pentru toate dezagrementele călătoriilor "culturale". "Plăcerea
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
descoperite din greșeală prin anii '90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile (romanul lui Babs H.Deal, nu al Cellei Serghi...), un
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
era "marcată" strîns de-o viclenie a istoriei, de-o versatilitate a poveștii. Identitatea, măcar prezumtivă, a oaselor este, în definitiv, o funcție de vechime. Are, așadar, toate șansele să rămînă ascunsă, în amalgamul de timpuri cîntărite foarte diferit. Pentru Petruș, arheologul tînăr căzut în patima monografiilor, durata se măsoară cînd în folii de ranitidină sau în intervale care-l despart de următoarea criză de ulcer, cînd în flirturi întîmplătoare. Pentru tanti Paulina, în microreliefuri de zaț sau în bani de muzeu
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
această carte este expresia unei îndelungate activități didactice, desfășurate de profesorul Petolescu la catedra Facultății de Istorie a Universității București. Un demn urmaș al lui Vasile Pârvan, Vasile Christescu (1902-1939) a fost unul dintre cei mai de seamă istorici și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la fortificația de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]