12,570 matches
-
și că săpăturile sistematice în județ, „îmi permit să propun”, ar trebui făcute nu din nord spre sud din cauza munților, ci de la est spre vest. Era de mult necesară o cercetare „atât în elevația zidurilor bisericilor, cât și în plan arheologic, cercetare sistematică și exhaustivă care să fi ajuns până astăzi la rezultate definitive și incontestabile. Din păcate n-a fost așa. ... era la mijloc un fals, dar tenace complex de inferioritate, de biată țară răsăriteană aflată în calea răutăților și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Sus, într-o prescriere", a explicat dr. Marchiș. Mihai Cozma, unul dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
nevoilor minei. Documentele vremii s-au dovedit zgârcite cu această zonă pitorească pierdută între munții falnici, acoperiți de desișul pădurilor, care încă din antichitate au oferit omului condiții de viețuire și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-au păstrat caracterul lor tradițional până în zilele noastre, fapt ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
ce dovedește continuitatea și caracterul dacic din vremuri îndepărtate a populației petrilene. Descoperirea zăcămintelor de cărbune, începerea exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea d.Chr. Materialele arheologice descoperite la Vulcan, Petroșani, Bănița, Boli, dar nu în ultimul rând la Jieț, Popi, Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
exploatării acestora, dezvoltarea rapidă a construcțiilor economice, sociale, culturale, a căilor de comunicație, după anul 1850 au dat la iveală un impresionant tezaur arheologic, care acoperă perioada începând cu paleoliticul, continuând apoi până în secolul al XIV-lea d.Chr. Materialele arheologice descoperite la Vulcan, Petroșani, Bănița, Boli, dar nu în ultimul rând la Jieț, Popi, Malea, Lonea și Petrila, materializate prin monede aparținând diferitelor perioade, unelte rudimentare din piatră și fier, arme, vase de ceramică, fibule din bronz și din argint
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
mormânt rudimentar cu două schelete umane, o lespede de mormânt roman, unelte de spălat aurul, moriști de mărunțit grâul, statuete de bronz aurit atribuite lui Ares sau Alexandru Macedon. După Teglaș Gabor, director al Muzeului din Deva, meritul primelor descoperiri arheologice îi revine în mare măsură inginerului Ioan Bordan, lucrător la construcția căii ferate Simeria - Petroșani, care, în perioada anilor 1868 - 1888 a scos la iveală și clasificat o mulțime de obiecte care acoperă perioada care începe cu paleoliticul și continuă
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
la construcția căii ferate Simeria - Petroșani, care, în perioada anilor 1868 - 1888 a scos la iveală și clasificat o mulțime de obiecte care acoperă perioada care începe cu paleoliticul și continuă până în secolul al XIV-lea d.Chr. Inventarul descoperirilor arheologice din depresiunea Petroșani a fost făcut cunoscut de către Sebastian Stanca în Monografia istorică și geografică a Petroșanilor; în lucrarea publicată de I. Poporogu și C. Negruț : Descoperiri monetare în Valea Jiului, dar și în lucrarea Monede și bancnote românești semnată de
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
interesante și captivante precum: Carmen Mihalache, Magda Andreescu, Adakale-li- patria din buzunarul de la piept, Editura Martor, 2012 sau Carmen Bulzan, Ada-Kaleh- insula amintirilor, Editura Prier, 2013, ș.a., publicam la rândul nostru un capitol din lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE Varvară Magdalena Măneanu muzeograf 2. Relatări Relatările Domnului Hamdi Salih Când s-au început strămutările în Ada Kaleh erau 148 de
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
de la Răsărit, și să găsească împreună calea unei conlucrări rodnice (pe baza respectului reciproc, sincerității și loialității) în relațiile economice, politice, militare și culturale. Cartea este structurată cronologic pe capitole distincte, iar cititorul este informat cu date istorice concrete: mărturii arheologice, documente de arhivă, descrieri, consemnări, memorii, aprecieri ale iluștrilor istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
localităților riverane marelui fluviu Dunărea În încheiere a fost vizitată o expoziție filatelică a domnului Stevan SIMICI, vechi colecționar din Moldova Veche. Domnul profesor de istorie Andrei NISTORAN a vorbit despre trecutul istoric al Clisurii Dunării amintind de multe descoperiri arheologice din această zonă. Solicitând conducătorilor orașului Moldova Nouă să găsească o soluție urgentă de tipărire a unei monografii a orașului Moldova Nouă la care din câte s-a auzit se lucrează de ceva vreme. Prin scrierile sale poetul și scriitorul
ZIUA DUNĂRII LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404021026.html [Corola-blog/BlogPost/343062_a_344391]
-
Editura Academiei, București, 1965, p.561 cât și versiunea DEXonline. 4. Obiceiul a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița Bâcleș, care confirmă că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise masa altarului, căruia i-a dat hramul Sfântului Mihail, în cinstea marelui voievod. Săpăturile arheologice din perioada 1995-2000 au confirmat existența acestei bisericuțe, pe care s-a ridicat, în perioada 1637-1648, Mănăstirea, zidită de vornicul Dragomir Dobromirescul și soția sa, jupâneasa Elina, fiica lui Radu, clucerul din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă cu
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
așezări de-aici, Khittim, nepotul lui Noe, orașul existând de mai bine de 6.000 de ani. Denumirea modernă, Larnaca, își are originea în grecescul „larnax” - mormânt, denumire ce derivă din faptul că aici și în vecinătate se află situri arheologice în care s-au descoperit nenumăratele morminte antice, atestând locuirea permanentă a ținutului, timp în care alte localități cipriote au fost abandonate din cauza multiplelor cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
cutremure ce au avut loc în insulă. În limbajul cotidian, Larnaca mai este cunoscută sub numele de „Skala" (din greacă, însemnând „scară”), referindu-se la statutul de port, din vremurile străvechi, poartă de intrare pe insulă. Cele mai vechi vestigii arheologice sunt de vârstă miceniană. Ca și cele mai multe dintre orașele cipriote și Larnaca a fost stăpânită în vechime de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition, în
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
unul dintre ele. Au urmat celelalte stăpâniri pe care le știm, dar cei care i-au adus Larnacăi faima și prosperarea, au fost britanicii care-au pus bazele dezvoltării orașului de azi. În partea de nord vest am vizitat situl arheologic din orașul vechi, conținând, alături de zidurile orașului o serie de temple și morminte, cel mai semnificativ dintre ele fiind Templul lui Astarte - construit pe ruinele unui templu din epoca bronzului și aparținând mitologiei feniciene. Astarte reprezintă zeitatea preocreației și fecundității
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
casă, ocazie cu care am mai aflat că din 1998, situl a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziduri de apărare, morminte și ruine de case de fermieri care cultivau în zona aceasta cereale, cu plăcuțe indicatoare care dădeau detalii despre vestigiile arheologice ale căror istorie te fascinează, îți incită curiozitatea. Am socializat cu o familie de englezi care vizita situl; amabili, cu fețe luminoase și foarte comunicativi, ei spuneau că la Muzeul Național al Ciprului din Nicosia au văzut expuse o serie
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
de iubitori de artă și cultură reușește prin eforturi proprii să repatrieze antichități cipriote care au fost scoase la un moment dat din țară și să fie atât de pasionați de istoria și cultura insulei, încât să sponsorizeze chiar săpăturile arheologice efectuate în scopul reașezării filelor de istorie în bibliotecile cipriote. N-am putut să nu fac mențiunile anterioare și asta pentru că vizitând muzeul și aflând atâtea lucruri care mi-au mers la suflet despre preocupările familiei Pierides, gândul mi-a
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
În acest sens, Napoleon Săvescu a organizat activități multiple, dintre care menționăm câteva: achiziționarea, traducerea și editarea în limba română și engleză a unor lucrări unicat din diferite perioade istorice, consacrate civilizației traco-dacice; susținerea financiară a unor investigații și săpături arheologice, înființarea unui site electronic special cu un muzeu al dacilor, editarea lunară a revistei Dacia Magazin; realizarea unor monumente (regele Burebista, Orăștie, 2008, Nicolae Densusianu, Densuș, 2002; plăcuțele de la Tărtăria, 2003); organizarea unor congrese internaționale de dacologie cu o tematică
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
solide dogmele originii exclusiv latine, urmărind sincronic și diacronic evoluția populației autohtone de-a lungul timpului. A urmărit, de asemenea, continuitatea neîntreruptă a populației române, transmisă prin secole de limbă în cultură, port, credințe, datini, ritualuri și obiceiuri, arhitectură, cercetări arheologice în ținuturile geto-dace. Istoricul și-a spus părerea despre zeița «șarpe», zeița «pasăre» (Andilanti ?), despre cavalerii danubieni, despre dubla Treime - «zeiță+doi cavaleri danubieni», dar și despre treimea limbă-lege-moșie, cultul soarelui existent la mai toate popoarele tracice (glia-mamă, soarele-tată). A
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Autorul a studiat fenomenul și stadiile evenimențiale, sincrone și diacronice și, în același timp, a relevat faptul că viața materială, culturală și spirituală trebuie înțeleasă în lumina adevărului. Desigur că au existat foarte puține scrieri antice, dar, în lumina descoperirilor arheologice, atât scrierile antice, cât și cercetările care sunt un bun comun al tuturor popoarelor din această zonă și al întregii civilizații europene trebuie să fie cunoscute în lumina adevărului. De exemplu, semnele arhetipale, spirală, romb, unghi, cer, scară, S și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
caractere geografice distincte în defileul Dunării dar și o importanță strategică deosebită, oamenii de știință au fost atrași în mod insistent și variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur'' a arheologiei. Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălțimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi. Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât și pentru viitorii cuceritori romani, dar și alte cetăți din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinți inexistenți la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. și chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip și Alexandru cel Mare. Distinsul nostru
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Activitatea IICCMER analizează natura, scopul și efectele totalitarismului din România în perioada 1945 - 1989, dar și memoria acestui regim în exilul românesc și în perioada postcomunistă. Institutul coordonează câteva proiecte unice în țară în acest domeniu, cum ar fi: șantiere arheologice de descoperire a victimelor Securității; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat - fost penitenciar pentru deținuți politici; singura Universitate internațională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca - cea mai mare bază de date online gratuită
HOLOGULAG de ADA LUNGU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ada_lungu_conferinta_iiccmer_hologu_ada_lungu_1352268781.html [Corola-blog/BlogPost/351277_a_352606]