13,008 matches
-
3.500 de pagini sub titlul " Timpul dărîmării, timpul zidirii". Lansarea a avut loc la Ateneu, într-un cadru select, prefațată de un film documentar despre autor - aplaudat de peste 1000 de admiratori. Din sala arhiplină au lipsit totuși cîteva piese arheologice importante atît în timpul dărîmării sale, cît și în timpul (aici autorul a fost comparat ba cu Manole, ba cu Ana) zidirii. Au lipsit cei trei premieri numiți de dl Constantinescu: Ciorbea, Vasile și Isărescu - semn că timpul vindecării n-a sosit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
cine știe ce colț al memoriei, labirint, subsol de mult plin de relicve, fosile, de zidiri vechi... temple?... redute?... și una și alta întrucât templul poate fi și el o redută contra... (lipsește). Aș fi devenit, devenisem chiar, un fel de șantier arheologic...
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
fel să se adapteze unui public, în mare parte necunoscut, pornind de la supoziții și aproximări teoretice. Ea se comportă aici cu un firesc desăvîrșit, aducînd în prim plan, după experiența panoramică de la Sala Dalles, preocuparea constantă pentru o anumită dimensiune arheologică, recuperatoare, a expresiei și a gîndirii artistice. Dar dacă, pînă acum, această preocupare pentru reactivarea unor mesaje arhaice privea un timp generic și o mitologie ambiguă, lesne de plasat pe o vastă plajă stilistică, de data aceasta Paula Ribariu focalizeză
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
1935) este o arheologie menită să investigheze Vechiul Regim al secolelor XVI și XVII și ceea ce autorul numește criza de conștiință din anii 1700-1830, din punctul de vedere al "practicilor sociale românești cu finalitate implicit sau explicit politică". Această metodă arheologică în sens foucauldian (luînd în considerație tratamentul surselor) fusese deja aplicată de Barbu în, de exemplu, O arheologie constituțională românească (2000), iar o seamă de abordări - legate de relațiile moldo-valahilor cu străinii și de modul în care sînt văzuți de
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar și "6 nivele, 125 camere cu baie proprie, telefon"; "parking suprateran pe 5 nivele"); în medicină ("niveluri semnificative de imunoglobuline"; "creierul uman are 3 nivele de operare"), în arheologie ("trei niveluri de depuneri arheologice" - și "cele două nivele de locuire, datate în a doua jumătate a secolului XV"); în diferite științe și tehnologii ("aceste lentile au 3 niveluri optice"; "nivele plasmatice ale oxidului nitric"; "senzori pentru a depista existența unor nivele periculoase de gaz
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
a lăsa loc ironiei și scepticismului postmodern, artista face, cumva, o încercare serioasă de autocunoaștere și de autodescripție. Ea încercă o apropiere de propria-i natură prin identificarea unor referenți autoritari și credibili, dar nu face acest lucru prin tehnici arheologice și prin strategii inginerești, ci printr-un dialog explicit înlăuntrul unui spațiu comun. Implicîndu-se atît de profund într-o lume a imaginii deja constituite, artista devine în mod natural interpretul unic al propriului rol, iar ceea ce este realmente o trimitere
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
e desigur parțială și cei care au trăit acele vremuri pot fi nemulțumiți de rezultat. Dar textele scrise rămîn și - dacă nu vor apărea suficiente noi mărturii - vom fi siliți, și în acest domeniu, să facem disperate eforturi de reconstrucție arheologică, pentru vremuri care sînt de fapt foarte apropiate. E și aceasta o consecință a miraculoasei "arderi a etapelor": care transformă vremuri și evenimente recente în mistere pierdute în negura timpului.
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Galeria Sabina & Jean Negulescu. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimării - elementele simboliste, citatele arheologice, cruzimile fove, cenzura geometriei și notațiile pleneriste conviețuiesc cu șanse egale în această perioadă - în fond artistul este pe deplin clarificat. Imaginea plastică este la mare distanță de realul anecdotic și de particularizările autiste, esențială fiind comunicarea prin limbaj și
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
subcultură ori anticultură în viața de zi cu zi și în programele tv, așa că nu mai sunt deloc dispus să le admit și într-un spectacol cu o piesă shakespeariană. Să fiu bine înțeles. Accept modernizările, nu sunt adeptul restituirilor arheologice, nu vreau să-l imit pe Șerban Cioculescu care striga "jos mâinile de pe clasici!", dar nici nu pot să aplaud orice năzdrăvănie, doar ca să fiu inclus în categoria așa-zișilor critici open minded sau pentru a face pe plac unora
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
menite să înlăture din capul locului orice urmă de îndoială cu privire la veridicitatea și seriozitatea studiului. Or, autorul ne tratează ca pe niște copii. Spune „am explorat universul subpământean", ok!, dar cu ce fonduri?, cu ce mijloace?, singur?, „am vizitat situri arheologice", care?, pentru numele lui Zurbalan!, „am conversat cu ei", adică cu zmeii... Bullcrap! Le-a făcut cumva fotografii? Ei, aș! Doar niște picturi psihanalizabile ale lui Van McBanuș. Autorul ratează, din păcate(le) sau, poate, din cauza calităților sale (lunea, pe la
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
e fiul scriitorului, Constantin, căruia i se creionează un portret complex, nicidecum doar caricatural așa cum îl știam. Pentru asta se citează scrisori, se compară caligrafii, fizionomii, se adună deci cu o grijă de colecționar împătimit mici fragmente și se reface arheologic piesa originală. Se fac tot aici mărunte și curioase observații, unele memorabile: "Somnului îi lipsesc visele. Nicăieri nu întîlnim povestit nici cel mai mărunt vis, necum unul de amploarea și coerența celui visat de Eminescu în 1876." Altădată se pun
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
inedite (unele doar în Franța), între care cîteva revelații, cum ar fi Jurnalul din Portugalia al lui Eliade dintre 1941 și 1945 ori manuscrisul Despre Franța al lui Cioran din 1941, multe scrisori pînă azi necunoscute (unele neexpediate), o cercetare "arheologică" a textelor din presa românească a anilor '30-'40, iată o bază documentară care impune respect. În lumina ei, atașurile ideologice ale lui Eliade și Cioran din anii premergători ori din perioada războiului sînt incontestabile. Nu, desigur, noi, pentru istoricii
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
cu lectura le poate trăi la nivel maximal. Și aici se vede cu adevărat marea lui capacitate de concentrare: tot ce pare că se manifestă spontan, din înseși latențele stihinice ale limbii, se naște, de fapt, printr-un enorm efort arheologic, printr-un procedeu de scufundare în materialul lingvistic pe care puțini creatori pot să îl facă și apoi să îl și valorifice cu aerul jubilatoriu al unui exercițiu ludic. Spontaneitatea de suprafață a poeziei lui Șerban Foarță este, în fapt
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
analizate cu o erudiție jucăușă, disponibilă permanent pentru asocieri neașteptate și pentru concluzii la fel de surprinzătoare, iar onomastica tradițională, uneori cu evidente note arhaice, era privită ca o sursă proaspătă a nevoii noastre de identificare și nicidecum ca un simplu sit arheologic, frumos așeazat în diorame, ca la Muzeul Antipa. Chiar și grafia Irinei avea un duct ingenuu, de copil care abia deprinde forma literei, dar în spatele acestei inocențe se întindea orizontul vast al privirii savante și al voluptăților de un extrem
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au umplut calendarul creștin, martirii fiind primii sfinți prăznuiți de Biserică. Numărul celor care au pătimit pentru Hristos este imens. Săpăturile arheologice au scos la iveală numai în catacombele din Roma aproximativ 1,5 milioane de morminte care adăposteau trupuri de martiri creștini<footnote Ene Braniște, Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1985, p. 450
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o formațiune prestatatală românească, condusă de Terten, fiul lui Dobrotici. Iar cea mai solidă probă o constituie miile de monezi bizantine din bronz, având drept efigie pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
este cunoscut de istoricii români? Sau Tăblițele de la Sinaia, care confirmă argumentația istoricului italian privind trecutul nostru daco-getic? Și nici constatarea celor de la UCLA, și apoi de la Cambridge privind faptul că în mileniul cinci înainte de Hristos în Europa cele mai multe dovezi arheologice referitoare la existența vreunei culturi se găseau cu precădere în arealul populat azi de români?”. Pentru a pune un ultim și extrem de dureros punct ,,acestor mirări și acestor ciudățenii” - precizând că scrierile lui Carlo Troya au fost tipărite în pragul
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
cita cea din urmă judecată de valoare, prin care Dumitru Ioncică își încheie capitolul Cine este Carlo Troya? -, vă rog să-mi îngăduiți, stimați cititori, a transcrie două afirmații categorice, aparținând unor istorici de peste Ocean, care au cercetat marile situri arheologice, muzeele de istorie și marile biblioteci de pe Terra. 1. Dr. Daniel Ruzo (arheolog peruan): ,,Carpații se află într-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2. William Schiller (arheolog
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
pictat manual cu imagini ale Iașului din vremurile de demult, fântânile arteziene și oglinzile de apă, pavilionul vienez pentru diferite evenimente precum concerte, lacul artificial, foișorul pentru ceremonii, teatrul de vară cu o capacitate de aproximativ 350 de persoane, vestigiile arheologice integrate și expuse în grădina și multe altele pe care le puteți descoperi la Palas Iași din luna aprilie a anului 2012. Alt aspect bun de luat în calcul este că nu va mai trebui să mergi în străinătate pentru
Palas Iasi investeste in petrecerea timpului tau liber [Corola-blog/BlogPost/94549_a_95841]
-
se construiască a doua parcare subterană din oraș. Mai pe scurt, o investiție toatala de 82,2 milioane de Lei, adică 18,8 milioane de Euro cu TVA din fonduri europene. Proiectul conține mai multe obiective din care restaurarea sitului arheologic al teatrului, refacerea spațiului verde și încă câteva lucruri pe care le vom afla în decursul timpului. Lucrările vor începe în acest an și vor dura 3 ani, valoarea inavestitiilor ridicându-se în primul an la 22,6 milioane de
O noua parcare subterana in Iasi la Teatrul National Vasile Alecsandri [Corola-blog/BlogPost/94727_a_96019]
-
și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și măști transformiste, ceea ce nu exclude momentele de reverie și reprezentare onirică a acelui "paese innocente ungarettian al locurilor și miturilor copilăriei(...) întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar, se dovedește a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii cfr. celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
din joc filiala de la Chișinău și s-au împroprietărit cu posturile, au retrogradat cercetători din provincie, ca să-și plătească cu posturi mai înalte așa-zisele „cozi de topor”, au paralizat serviciile contabilității și s-au arătat incapabili să continue colaborarea arheologică de peste graniță. Acum s-au pus pe desfințatul filialelor și a secțiilor de specialitate, altele decât arheologia, stând bine cu logica, dat fiind că institutul, pe care îl conduc, este de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
tunică, altfel țesută, mai des, fără șănțulețele adânci în care se cuibărise lichenul. Era, clar, un trunchi. Un corp de zeitate. Ori al unei matroane romane. Fără cap, fără picioare... Sisi, ca pictoriță, avea obiceiul să adune astfel de resturi arheologice. Dar de unde marmora asta, și cum?... Și era limpede că o adusese aici anume, după ce el plecase de dimineață la Vama... Când și cine o fi?... Punând zeița jos, la loc, în cele din urmă, pe foaia de cort, se
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
Alexandra Ciocârlie S-a observat de multă vreme interesul constant al romanilor, de-a lungul întregii lor istorii, pentru Cartagina și locuitorii ei. Există, firește, un număr foarte mare de cercetări istorice, arheologice sau de civilizație punică (G. Picard, B. H. Warmington, F. Decret, S. Moscati, spre exemplu), există de asemenea destule studii literare care iau în discuție în chip punctual referirile la Cartagina într-una sau alta dintre scrierile latine. în schimb
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
un homoviator de bibliotecă, cum ni-l sugerează P. Constantinescu, scriitorul arheolog se deplasează prin ploi ("Plouînd ne-a primit Englitera, pe ploaie am părăsit-o") ori prin noroaie ce-l duc la "deznădăjduire". Muzeele, monumentele, probabilele sau existentele situri arheologice îi procură însă compensația estetică pentru toate dezagrementele călătoriilor "culturale". "Plăcerea de a străbate și de a pipăi cu privirea pielea lucrurilor" (Ortega y Gasset) trădează în el un senzual. Odobescu reușește să concentreze în această latură unele dintre cele
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]