249 matches
-
el mai Întîi la Salzburg, cînd aveam cincisprezece ani, și s-a dus să facă un reportaj asupra lagărelor de refugiați din Austria. Mă lăsa singur toată ziua și ne reîntîlneam seara. Mă plimbam pe străzile Înguste ale vechiului oraș arhiepiscopal, mă așezam pe o bancă din grădina Mirabell sau luam telefericul care duce sus, la fortăreață, În timp ce el lua interviuri unor refugiați baltici, cei care aparțineau grupului hardcore, nucleului dur al refugiaților pe care nimeni nu-i dorea nicăieri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
călători erau marginale, fragmentare, confuze și împă- nate din belșug cu elemente fantastice. Știind probabil aceste lucruri, Bandinus însuși notează că lucrarea sa a fost „cu cea mai mare fidelitate și acuratețe scrisă și terminată la Bacău, în Moldova, în arhiepiscopala noastră reședință”. Șansa a făcut ca manuscrisul lui Bandinus să nu se fi rătăcit în cine știe ce tainic ungher al arhivei Vaticanului, ci să fi fost descoperit și achizi- ționat de Constantin Esarcu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Decretul de investire și o zi mai târziu, pe 10 noiembrie a fost instalat în scaunul mitropolitan din Cernăuți. „Pe cât de dureroasă a fost pentru preoțime retragerea Mitropolitului Vladimir de Repta, pe atât de îmbucurătoare a fost sosirea la scaunul arhiepiscopal a Pr. S. Episcop al Cetății Albe și Ismail dr. Nectarie Cotlarciuc [...]. Nu a fost om în Bucovina și în celelalte părți ale țării care să nu fi aprobat această alegere de chiriarh, ca fiind cea mai potrivită La instalare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
autocefală ortodoxă a României avea 18 eparhii și cinci mitropolii la cele existente deja adăugându-se și mitropolia Basarabiei, iar mitropolia Transilvaniei transformându-se în mitropolia Ardealului, Banatului Crișanei și Maramureșului. Mitropolia Bucovinei cuprindea arhiepiscopia Cernăuților și episcopia Hotinului. Reședința arhiepiscopală din Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
arhiepiscopală din Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen de la școala cantorală, o biserică seminarială. Exista și capela mortuară arhiepiscopală cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, care era menită pentru înmormântarea arhipăstorilor din Bucovina și care, cum s-a arătat mai sus, a fost profanată. Organizarea administrativă cuprindea Adunarea Eparhială compusă din membri clerici și mireni, Consiliul Eparhial cu secția administrativ
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
rândul său interese de natură literară, se afla și el acasă, pentru vacanța de Crăciun. Reședința arhiepiscopului de la Addington, În Kent, era frumos proporționată și dotată cu tot confortul, iar atmosfera anglicanismului cultivat Îi alina spiritul ofensat. Însăși expresia „reședința arhiepiscopală“ Îi suna, când o rostea Încet, pentru sine, ca o binecuvântare. Dar nici pe perioada acestei scurte vizite nu fu lăsat să uite cu totul de Guy Domville: gazdele citiseră cronica din The Times și, În moduri diferite și pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mult cu cât nu există nici o legătură între înfrânarea arghirofiliei și problema patriarhului-regent, un aspect dogmatic care antrenează însăși esența Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxiei 10. O replică elevată la argumentația naeionesciană vine din partea unui teolog, cărturar de marcă al Bisericii Ortodoxe Române, vicarul arhiepiscopal Tit Simedrea Târgovișteanul, care admite gradul de compatibilitate între funcția de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de patriarh și cea de regent. Examinând argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, după legile țării, Nae Ionescu arată, pe baza articolului 22 din Constituție și a Canonului 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic, incompatibilitatea celor două funcții. Raționamentul vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea este următorul: Statul are controlul numai în chestiuni de ordin material; Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material; Ergo: Patriarhul nu cade sub cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, dovedind că Biserica interzice asumarea oricăror atribuții de ordin politic de către clerici 12. Filosoful român subliniază distincția netă care există între puterea spirituală și puterea politică, distincție care este esențială în Ortodoxie. În acest sens, se invocă Canonul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acestei puteri este tot ceea ce, în lucrurile exterioare și temporale, poate să comporte această rațiune formală; altfel spus, ea are o valoare morală ce privește activitatea etică a ființei umane 16. Nae Ionescu analizează și din perspectivă istorică argumentele vicarului arhiepiscopal Tit Simedrea, arătând că nu există o tradiție a faptelor care să susțină ideea unui patriarh-regent. Chiar dacă a existat exemplul împăratului Heraclius când un patriarh poartă război, ceea ce este o monstruozitate condamnată expressis verbis de Canonul 7 al Sinodului al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poporale române, Carte de cetire pentru școalele poporale române ș.a.) contribuie la pătrunderea raționalismului în școală și, concomitent, la o folosire îngrijită a limbii române. Ales, în 1864, prim-paroh al orașului Sibiu, hirotonisit protopresbiter, numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal, este și un membru important al comitetului Astrei, secretar și prim-secretar al asociației, redactor, între 1892 și 1895, al revistei „Transilvania”. Aici publică articole referitoare la educația prin școală și biserică, numeroase schițe biografice ocazionale, unde panegiristul creionează portrete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
ocazie pentru a desfăta urechile în detrimentul adevăratului obiectiv: lauda adusă lui Dumnezeu și sanctificarea credincioșilor. Situația muzicală în sine era în sintonie cu trăsăturile „stilului baroc”, chiar dacă nu era compatibilă cu finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene unde sunt reprezentate vanități și obscenități scandaloase, locuri de distracție și teatre ale falsității”. Au existat și tentative de a împăca exigențele noului tip de muzică cu exigențele liturgiei, prin compunerea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt și Jugenfreund a fost o publicație în limba germană 466. Majoritatea articolelor au fost scrise în această limbă, însă au existat și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub egida "Școlile arhiepiscopale", după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au existat și materiale redactate în limba română și franceză. Revista Jugenfreund a apărut sub egida "Școlile arhiepiscopale", după preluarea acestei instituții de către Frații Școlilor Creștine. La 6 februarie 1924, cu prilejul serbării a 25 de ani de la preluarea "Școlilor arhiepiscopale" de către Frații Școlilor Creștine, Anton Durcovici(fost elev al acestor școli), a ținut la Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
R. Netzhammer și-a început efectiv exercitarea funcției de conducere a diecezei unde fusese numit. În primul an al pastorației sale a realizat numeroase activități, precum: inaugurarea unei filiale a ordinului maicilor Sf. Vincențiu 512, mutarea Seminarului Teologic în Palatul arhiepiscopal 513, așezarea pietrei de temelie a bisericii, a casei parohiale și a școlii din Sinaia; a înființat școli elementare și gimnaziul Sf. Iosif, a deschis clinica ordinului maicilor Sf. Vicențiu 514. Printre numeroasele măsuri întreprinse de Netzhammer în anii cât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Tomis" cu gimnaziul adiacent, achiziționarea unui lot de pământ pentru spitalul din strada Acvila din București, așezarea pietrei de temelie a sanctuarului maicilor vicențiene, inaugurarea noii școli maghiare din strada Cuza Vodă 100 (București), așezarea pietrei de temelie a școlii arhiepiscopale de băieți de la Craiova și a pensionului (de fete) domnișoarelor engleze din Turnu Severin, construirea liceului "Sf. Andrei", în strada Lucaciu nr. 11 din București, achiziționarea terenului din strada Sirenelor 35 lângă strada Acvila pentru construirea unui spital în București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Viena la împărat, a vizitat nunțiatura și pe ministrul de externe (contele Hokar von Czernin), implicându-se în medierea relațiilor dintre autoritățile române și cele austro-germane521. După încheierea războiului, s-au rechiziționat din nou, în mai multe rânduri, școlile catolice arhiepiscopale, chiar dacă episcopul a protestat față de aceste măsuri. Moșiile arhiepiscopale de la Leordeni, Câmpulung și Lerești au fost puse sub pază și administrație militară 522. Netzhammer și-a exercitat funcția participând la activitățile și la evenimentele importante din dieceza sa. Cele mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de externe (contele Hokar von Czernin), implicându-se în medierea relațiilor dintre autoritățile române și cele austro-germane521. După încheierea războiului, s-au rechiziționat din nou, în mai multe rânduri, școlile catolice arhiepiscopale, chiar dacă episcopul a protestat față de aceste măsuri. Moșiile arhiepiscopale de la Leordeni, Câmpulung și Lerești au fost puse sub pază și administrație militară 522. Netzhammer și-a exercitat funcția participând la activitățile și la evenimentele importante din dieceza sa. Cele mai însemnate momente din perioada 1919-1924, care au arătat implicarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în Palatul Arhiepiscopal, ceea ce ar fi produs o economie de aproximativ 100 de lei pe zi și 36.500 lei pe an. Erau prognozate aproximativ 4.000 de abonamente a câte 200 de lei pe an fiecare (800.000 de lei în total
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
469 După un început promițător de colaborare la Jugendfreund, Anton Durcovici nu a mai apărut în paginile acestei reviste, iar contribuția sa publicistică s-a redus la doar cinci articole. În 1924, acesta a părăsit domeniul de activitate al "Școlilor arhiepiscopale", dedicându-se (până la numirea sa ca episcop de Iași, 1947), conducerii Seminarului "Sf. Duh" din București (Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103.). 470 Jugendfreund, nr. 2, 1921
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împăratul Franz Joseph, la Viena. 511 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., p. 837. 512 Care au avut sediu în Calea Griviței, nr. 254, în București. 513 Practic, mutarea Seminarului Teologic s-a făcut în corpul din Strada Esculap, a Palatului Arhiepiscopal. 514 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., p. 837. 515 Ibidem, pp. 838-840. 516 Ibidem, p. 838. 517 Ibidem, p. 839. 518 Lista lucrărilor și studiilor a fost prezentată în finalul lucrării N. Netzhammer și Krista Zach, Raymund Netzhammer Episcop
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel Mare, reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din Constanța, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]