17,527 matches
-
în cele două seri petrecute la Ateneul Român. Sala a fost arhiplină, oameni de cea mai bună calitate au venit cu energii bune, cu dorință, cu cunoaștere a ceea ce îi interesează, a ceea ce ascultă, văd, simt. Am văzut pe scări arhitecți mari, doctori, l-am văzut pe cel cu care am făcut fizică, în particular, cînd m-am pregătit pentru Medicină, un fizician de mare anvergură, un om cu o cultură mare, am văzut tineri seduși. M-am simțit pe o
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
capacitate de a trece de la o expresie la alta și de la un gen la altul, făcînd cu egală dezinvoltură pictură, sculptură, gravură și arte aplicate, Mircea Bochiș a dovedit că înțelege perfect și importanța artistului ca om de acțiune, ca arhitect și constructor al unor evenimente nemijlocite. Transformarea bruscă în manager cultural, identificarea exactă a nevoilor reale pe care lumea de mîine le va avea, proiectarea în regim privat a unor mari instituții, pînă acum existente exclusiv ca monopol de stat
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
în care sălășluiesc o sumedenie de valori europene caracteristice. Centru industrial din vechime, de cultură, vezi cele patru tipografii, Muzeul Bruckental, Societatea Astra și-atâtea și-atâtea dovezi de apartenență a Sibiului la istoria europeană cea mai veche. Aici, un arhitect ar umple multe pagini, descriind stilurile medievale cele mai curate. A fost o blasfemie. A fost, fie-mi iertat c-o spun, o nerușinare. A fost, la urma urmei, o imensă prostie, că-n ultimii cincizeci de ani, politica neroadă
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care subscriu: Dorin Ștefan este
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
Dragoș Bucurenci Diseară, la 20:15 pe TVR1, împreună cu regizorul Alexandru Darie și arhitectul Șerban Sturza, le vom pune întrebări candidaților la Primăria Generală a Bucureștiului în cadrul dezbaterii finale “România votează”, moderată de Liviu Mihaiu. Cine l-a lăsat pe Vadim în platou? Jenant! Felicitări pentru ce faci în România. Ești demn și nu
Întrebări pentru candidaţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82855_a_84180]
-
cocheți, pâlcuri și pâlcuri de baluștri. Mă uit la ce s-a construit în România ultimelor două decenii și-mi dau seama că e imposibil să separi prostul gust de prostie pur și simplu. Cele două merg mâna în mână. Arhitecții care semnează cacofoniile de care te izbești la tot pasul și-au dat mâna cu constructorii incapabili să edifice altfel decât ieftin și prost, iar împreună i-au făcut pe plac beneficiarului, interesat mai mereu de ce vor zice prietenii la
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
Și nici măcar viitorul nu sună bine... În iulie mi-am făcut practică la unul din cele mai mari birouri de arhitectură din orașul meu și am descoperit coșmarul casei românești. Corupția ajunge până la cele mai sus-puse poziții, în cazul nostru, arhitectul orașului, care ar trebui să dea aprobările în conformitate cu anumite norme arhitecturale și estetice, fiind un inginer. Proiectanții par a nu ști că există și alte materiale de construcție decât betonul (până și scările le fac din plăci de 15 cm
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
fac din plăci de 15 cm de beton armat), iar conceptul de passive housing li se pare extraterestru. Sper că generațiile noi să poată să facă o schimbare (preferabil majoră) în “look-ul” din ce in ce mai rozo-portocalio-galbui-balustrat al orașelor românești și că arhitecții șefi orașelor, alături de comisiile de urbanism, să nu mai dea autorizații pe ochi frumoși și plicuri pline. Problemă ar fi ca, dintre cei 40 de colegi din anul meu, cred că i-aș putea numără pe degetele de la o mână
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
dea la arhitectură la “Mincu” :))) și după ce face 6 ani să dea la master, la admitere o să aibă un examen-inerviu, poate acelaș profesor din anul 1 de facultate, care o să-i spună că facultatea nu-și propune să vă facă arhitecți. Omul are dreptate, o facultate ar trebui să te învețe să te descurci singur, cel puțin să fii capabil să te angajezi într-un domeniu care-ți place. Să nu faci politehnica sau drept și să fii desenator ACAD. @bucurenci
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
s a matter of Diy, then ANYone can become one, right?? Yukk! Ai spus la un moment dat că ai fost deseori luat în Vama drept un student la arhitectură. Cred că îmi pot imagina de ce.. studenții la arhitectură și arhitecții de mai tarziu sunt deseori percepuți că infatuați și aroganți.. Știu că ți s-a mai făcut trimiterea asta de multe ori și înainte să continui aș vrea precizez că admir ceea ce faci și cum scrii, insă cred că trebuie
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
fost doar un simplu obelisc, poate banal, susceptibil de lipsă de imaginație și creativitate, poate că ar mai fi fost cumva. Una peste alta, sigur este ca, de vreme ce nu prea înțeleg ce reprezinta, fără a fi idiot sadea și nici arhitect, dar puțintel citit și cu ceva simt artistic (ca să fiu modest!), m-am trezit în imposibilitatea de a explica și altora (rude, prieteni din provincie și chiar turiști străini) semnificația acestuia. Așadar, există cel puțin o problemă. În al doilea
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
din zonă. Însă eu, unul, voi refuză să mi se umble iar în buzunar pentru a se muta ceva ce s-a realizat tot pe banii mei, după cum voi refuză să se mi se umble iar în buzunar pentru alt arhitect și șleahta lui fomista pentru te miri ce alt “cartof” implantat, spre veșnică lor aducere aminte și pomenire, în “buricul” târgului... Rămâne de văzut cine se solidarizează cu mine! Florin ok guys bravo (va aștept răspunsurile la scornelius și vă
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
în Cotidianul, vineri 7 aprilie) Campania inițiată anul trecut de Beep Fashion Creative Group, al cărei scop este înlăturarea mesh-urilor și reclamelor de pe clădirile istorice din București, începe să se facă auzită și la Palatul Parlamentului. Deputatul liberal Horațiu Buzatu, arhitect de profesie, va propune o inițiativă legislativă în acest sens. Cu toate că reprezintă județul Dolj și locuiește în Craiova, parlamentarul s-a arătat îngrijorat de invazia publicitară din capitală. „Le-am promis lui Dragoș Mușat și lui Dragoș Bucurenci, doi dintre
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
lui Dragoș Bucurenci, doi dintre cei care au lansat campania, ca o sa fac uz de calitatea mea de deputat pentru a crea o lege care să protejeze clădirile vechi din capitală. Mai am nevoie de două întîlniri cu colegii mei arhitecți pentru a stabili detaliile tehnice pe care le va cuprinde legea, după care îi vom da o formă finală“, afirmă Buzatu. El nu anticipează opoziție din partea politicienilor, pentru că importanța acestui act trebuie să treacă dincolo de disensiunile politice: „Mă aștept la
Salvati zidurile: Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83076_a_84401]
-
proprietarul, fațadă aparține orașului, deci este publică. DB: Nu e o abordare cam radicală? VB: Nu, un exemplu foarte bun în acest sens este Parisul secolului 19, o capodoperă creată prin decrete și presiuni politice fără echivoc. Uneori nici chiar arhitectul nu avea acces la design-ul unei fațade a unui imobil parizian din 1860. Totul era proiectat după reguli foarte stricte. Sună prea familiar, din păcate, cu ce s-a intamplat in Bucureștiul anilor ’80, dar rezultatele sunt foarte diferite
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
din 1860. Totul era proiectat după reguli foarte stricte. Sună prea familiar, din păcate, cu ce s-a intamplat in Bucureștiul anilor ’80, dar rezultatele sunt foarte diferite. VB: O să fac o mică digresie ca să se înțeleagă. 1,500 de arhitecți și 60,000 de lucrători au modificat în acea perioadă structura urbană a peste 60% din fondul de locuit parizian. Cauzele inițiale, care au impus modificările, au fost epidemiile de holeră și revoltele populare, care nu puteau fi controlate decât
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
casa în cârcă: între el și ce-i afar'/ Strejuia un zid de var... Interioritate absolută. Confort faraonic exemplar. Cunoscând pe din afară multe din versurile matematicianului vizionar, mai pot să spun, că dacă, în loc de poet, ar fi fost un arhitect de renume, comandându-i-se o idee, așa cum i s-a comandat chinezului, Ion Barbu ar fi fost în stare să edifice la Luvru un OU DOGMATIC... Pe care poetul bucureștean, atât de apropiat lumii lui Brâncuși, îl definește de la
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
urbanistică a întregului spațiu și reconfigurarea, prin baraje optice și prin redistribuirea zonelor de interes, a Casei Scânteii înseși. A doua întrebare privește tocmai acest aspect, și anume legitimitatea comanditarului de a-și asuma actul exorcizator, și capacitatea executantului - artist, arhitect, echipă tehnică - de a ieși din sfera mică a statuii pentru a genera o modificare structurală a sitului și, în același timp, de a reuși să depășească denotația pretextului și întreaga epică a evenimentului particular pentru a asigura supraviețuirea monumentului
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
tensiunilor mărunte ale vremurilor, acelei fatalități a războiului simbolic veșnic deschis. în al doilea rînd, ea impune, prin anvergura spațială și prin forța semnalului, regîndirea întregului spațiu și reconfigurarea lui urbanistică într-o altă perspectivă arhitecturală, această componentă revenindu-i arhitectului Alexandru Beldiman, și, în al treilea rînd, prin impactul vizual și prin dinamica lui în cele două dimensiuni, proiectul lui Buculei va schimba radical relația vizuală și, în subsidiar, psihologică, impusă de opacitatea monolitică a micuței Lomonosov. Pentru acest vast
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
o curajoasă incursiune, de un acut realism psihologic, în terenul minat al sentimentelor, ci și o cascadă poetică, a cărei traducere și-o putea asuma numai un autor, cineva care știe să perceapă și să "mânuiască" materia magică a cuvintelor. Arhitectul Antonio Dorigo, obișnuit să cumpere plăcerea într-o casă de prostituție, cade în plasa unei pure-impure, o profesionistă a lupanarelor care știe să păstreze misterul. Era un chip hotărât, inteligent, ingenuu, viclean, curat, provocător. își aminti o Madonna a lui
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
casele din București, arhitectura și poveștile lor. Timpul meu liber, atîta cît este, înseamnă o rătăcire pe străzi, o cufundare într-o altă dimensiune a miracolului creației. Mai renovate sau mai abandonate, casele își poartă, încă cu demnitate, stilul, amprenta arhitectului - care le scoate din anonimat și banalitate - se încăpățînează să nu lase să se risipească o lume, o atmosferă, parfumul de altădată. Și suferă cînd intră pe mîna unor neisprăviți cu bani, care le posedă în modul cel mai abrupt
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
risipească o lume, o atmosferă, parfumul de altădată. Și suferă cînd intră pe mîna unor neisprăviți cu bani, care le posedă în modul cel mai abrupt și grosolan, ca într-un viol. Am încercat să îi cunosc pe cîțiva dintre arhitecții care au gîndit cîndva un București armonios, purtător al unor embleme importante ale acestui tip de limbaj vizual. Și nu doar atît. Într-o zi, pe la prînz, am găsit întredeschisă ușa sălii Izvor a Teatrului Bulandra. Știam că accesul este
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
a părut că mi se oferă o șansă, acum, să întrezăresc ceva din noul chip. Mai devreme decît toți ceilalți. Am pășit în mijlocul forfotei unui șantier. Mergeam încet, iar ochii îmi zburau în toate părțile. Imaginea începe să se contureze. Arhitectul acestui proiect îndrăzneț, foarte dinamic și modern este acela care și-a mai legat numele de o sală din București, cea a Teatrului Act, Octavian Neculai. M-am plimbat printre schele și tot felul de aparate, simple și sofisticate, mi-
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
prafului și al molozului. E cel puțin ciudat să găsești în locul gălăgiei și agitației teatrale, muncitori și sculele lor. Atît cît pot să-mi dau seama, este o schimbare radicală a unui spațiu consacrat, tradițional, bine intrat în conștiința publicului. Arhitectul îi conservă memoria și îi reconstruiește identitatea pentru un alt secol, 21. O aventură pe care, din ce văd, și-a asumat-o pînă la capăt. Chiar și șocul pe care îl va provoca, chiar și reacțiile variate. Trăiesc o
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
Trăiesc o emoție specială. Similară poate cu aceea pe care au traversat-o, demult, artiștii și publicul aceluiași teatru față de proiectul Ciulei-Bortnovschi care a revoluționat sala Grădina Icoanei (astăzi Toma Caragiu), primită în dar de la Școala Centrală de fete. Un arhitect este acel artist care își urmărește o idee de la desen, la concretețea volumelor, spațiilor, liniilor, care îi dă personalitate, distincție, rasă. Acum, în sala Izvor se întîmplă un altfel de spectacol care deja face parte din exercițiul meu de memorie
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]