19,560 matches
-
mai curînd una din domeniul cosmogoniei decît al artei; anume afirmația că orice structură, unitară ca mecanism văzut din afară și perfect coerentă ca metabolism intern, este armonizarea înaltă, după modelul cosmic, a unui număr infinit de entități particulare. Astfel, arhitectura de forme și de imagini a Paulei Ribariu, sprijinită pe un repertoriu halucinant de semne și de reprezentări, în care lemnul, textila, hîrtia, efigia magică, ornamentica populară, însemnul eclezial, citatul sacru, mai mult prin enunțul axiomatic decît prin conținut, instituie
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
gândim, în primul rând, la realitate, la modul cum realitatea, prin faptă, prin gândire, devine istorie... E drept că ar mai fi fost și alte locuri unde ideea patrimoniului comun european să fi fost bine reprezentată. Să luăm Suceava, cu arhitectura ei și cu lupta istorică împotriva invadatorilor răsăriteni. Gura Humorului, cu mănstirile din împrejurimi. Iașul, la fel, Tomisul lui Ovidiu, exilatul imperial al Romei severe. Ce să mai zicem de Timișoara... Las Brașovul, drag mie, la urmă. Dinadins, ca oricare
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
ci spre relația dintre ele, spre acțiunea în plină manifestare. Cu alte cuvine, în acele momente în care ambele sînt necesare în egală măsură și cînd adevărata preocupare a lui Baba este interacțiunea lor. Însă atunci cînd miza picturii este arhitectura obiectului, materialitatea acestuia sugerată prin mijloace specifice convenției artistice, și marea problemă plastică - dar și metafizică și morală în același timp - o reprezintă dialogul dintre lumină și întuneric, prezența umană este doar presupusă, invocată indirect, ca și în cazul peisagisticii
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Em. Petrescu, singurii care au stăruit asupra implicațiilor vizionarismului, nu am avea în critica noastră literară nici o cercetare deschizătoare de drum în acest domeniu - după cum subliniază cu îngrijorare tânărul exeget în introducerea amplei și documentatei sale exegeze. El construiește o ,arhitectură exegetică", sedus de sistem. Pentru noi, studiul lui Cătălin Ghiță este mai mult decât o cercetare de pionierat, oferind pentru prima dată în bibliografia critică românească o poetică generală a vizionarismului. Este o cercetare sistematică, temeinică, bine și ingenios articulată
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Față de interpretarea flamboiantă a lui Vladimir Jurowski cu London Philharmonic (despre care am mai scris), versiunea lui Masur a fost mult mai așezată, mai adaptată la acustica sălii, cu dozaje bine controlate și decupaje clare; el a urmărit îndeosebi monumentalitatea arhitecturii și o anumită epică eroică specifică simfonismului clasic rus de care, voit sau nu, Prokofiev nu s-a detașat. Personal, am preferat viziunea lui Jurovski, la Masur mi-a lipsit humorul crâncen, grimasa grotescă (câtă asemănare cu scherzo-urile ,rele
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
public orice. Să amintesc faptul că Bucureștiul dispune de două săli bune de concert? Mă refer la sala cea mare a Ateneului Român, cu o capacitate de 800 de locuri, sală construită în sfârșitul de secol XIX, o bijuterie a arhitecturii capitalei, sală cu acustică în mare parte excelentă, în mică parte discutabilă, loc în care atât muzicianul performer cât și publicul se simt foarte bine; audiem concerte săptămână de săptămână în Studioul de Concerte Radio din str. Berthelot, incintă ce
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
oarecum ezitant, pentru a răspunde așteptărilor diversificate ale statelor beneficiare ale Parteneriatului Estic, susceptibilităților unora din statele membre dar și reticentelor afișate de Federația Rusă față de noua formulă europeană de abordare a străinătății apropiate ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate; integrarea economică și convergență cu politicile UE; securitate energetică; contacte interumane - care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
statele membre dar și reticentelor afișate de Federația Rusă față de noua formulă europeană de abordare a străinătății apropiate ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate; integrarea economică și convergență cu politicile UE; securitate energetică; contacte interumane - care sunt deschise pentru statele membre interesate și pentru cele șase state partenere 3. De asemenea, această
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient riscurile și amenințările din acest secol al incertitudinilor. Prin strategia națională de securitate, statul britanic evaluează contextul strategic și rolul distinctiv al Mării Britanii în arhitectură de securitate globală, face o analiză a riscurilor viitoare, punând accent pe probabilitatea și impactul acestora și estimează modalitățile cele mai eficiente de răspuns. Riscurile asimetrice sunt nominalizate direct în strategia națională de securitate britanică, sub aspectul reinventării, inovării mijloacelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Dragoș Bucurenci Joi, 28 mai, ora 19:30, la Muzeul Național de Artă Contemporană (Palatul Parlamentului, în fundul curții ), va avea loc lansarea cărții profesorului Dorin Ștefan, Carte de bucate de arhitectură. Catalizatori în instalație vor fi Alexandru Andrieș, Ion Cotenescu, Doina Levintza, iar prezentarea va fi făcută de Augustin Ioan. Zice Dorin Ștefan: Instalația este o interfață între carte și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
de arhitectură. Catalizatori în instalație vor fi Alexandru Andrieș, Ion Cotenescu, Doina Levintza, iar prezentarea va fi făcută de Augustin Ioan. Zice Dorin Ștefan: Instalația este o interfață între carte și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
și public. Murătura este legătura metaforica între cartea de bucate, arhitectură și o “lege europeană” precum cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care subscriu: Dorin Ștefan este astăzi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești. O ființă avangardista din construcție, practician și autor de manifeste provocatoare chiar când își redactează teza de doctorat, profesor dintre cei cu charisma și personaj prin tot ceea ce face. Este atipic pentru mediul nostru, tocmai pentru că starea sa de
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
ceea ce s-a făcut la Seul nu e cel mai ecologic lucru, dar pe langă ceea ce se întâmplă în București... Și nici măcar viitorul nu sună bine... În iulie mi-am făcut practică la unul din cele mai mari birouri de arhitectură din orașul meu și am descoperit coșmarul casei românești. Corupția ajunge până la cele mai sus-puse poziții, în cazul nostru, arhitectul orașului, care ar trebui să dea aprobările în conformitate cu anumite norme arhitecturale și estetice, fiind un inginer. Proiectanții par a nu
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
copilărit, am învățat, am iubit, am înjurat, m-am revoltat, am plâns și am oftat, m-am bucurat, am râs în hohote cu gura larg deschisă...în București. Calea Plevnei, “fix” în spatele Operei, foarte aproape de Casă Studenților. O casă cu o arhitectură decentă, ce nu satisfăcea funcțional nevoile unei tinere familii cu un copil mic și o bunica bolnavă. Sobe de teracota, foc din lemne și cărbuni, pivnițele cu igrasie și mansarda lu’ Madame Alexe (săracă femeie nebună...mirosul de urină animală
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
în altă până nu mai seamănă deloc). Experiență ta seamănă însă mai degrabă cu un exercițiu de “ascultare” monastica și de răbdare. Chiar nu e nimic interesant la cursuri? Sau te plictisești prea repede de orice? Răzvan să dea la arhitectură la “Mincu” :))) și după ce face 6 ani să dea la master, la admitere o să aibă un examen-inerviu, poate acelaș profesor din anul 1 de facultate, care o să-i spună că facultatea nu-și propune să vă facă arhitecți. Omul are
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
chestiunea asta: la absența relației afective a orașului cu locuitorii săi. Știu, există încă o groaza de probleme legate de funcționalitatea urbei, dar, chiar și dacă mâine toate acestea ar căpăta o rezolvare miraculoasă, orașul tot ar fi lipsit de arhitectură să afectiva. Nu ne e dor de asfaltul neted de-acasă, nici de iluminatul stradal impecabil. Și nici de ororile arteziene cu care primăriile de sector au decorat câteva intersecții. Poate că, într-o zi, când vom fi distrus și
De ce n-am nici un dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82949_a_84274]
-
este să NU vrei să devii ‘brand’... I mean, if it’s a matter of Diy, then ANYone can become one, right?? Yukk! Ai spus la un moment dat că ai fost deseori luat în Vama drept un student la arhitectură. Cred că îmi pot imagina de ce.. studenții la arhitectură și arhitecții de mai tarziu sunt deseori percepuți că infatuați și aroganți.. Știu că ți s-a mai făcut trimiterea asta de multe ori și înainte să continui aș vrea precizez
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
if it’s a matter of Diy, then ANYone can become one, right?? Yukk! Ai spus la un moment dat că ai fost deseori luat în Vama drept un student la arhitectură. Cred că îmi pot imagina de ce.. studenții la arhitectură și arhitecții de mai tarziu sunt deseori percepuți că infatuați și aroganți.. Știu că ți s-a mai făcut trimiterea asta de multe ori și înainte să continui aș vrea precizez că admir ceea ce faci și cum scrii, insă cred
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
relație serioasă, te împiedica ceva să nu alegi o persoană de acelasi sex? un articol foarte bine scris, valabil pentru ambele sexe. mi-a făcut o deosebită plăcere. și du-te la biserică doar dacă ești credincios sau îți place arhitectură, la psiholog doar dacă vrei să depășești cu brio o anumita problemă emoțională, la exorcist...:))) acolo nu te duce nici de curiozitate. rămâi așa cum ești. pentru că ești așa cum vrei să fi, si este bine. ești un model pentru multi. foarte
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
că orice animal, trăiesc doar pentru ce este în fața ochilor. și, ca bonus, pentru că ai suportat cu stoicism “playshit-ul” remarcabil, o dedicație specială care să-ți încânte puțin auzul “Una Palabra” - Carlos Varela. Enjoy it! Ța-ța! Ida Sunt student la arhitectură și nu mă mândresc cu DESIGNUL clubul nostru din lipscani, dar în orice caz e mai bine decât în toate locurile fitzoase prin care ne povestești că te plimbi(sorry dk sunt rău, e dreptul tău să mergi unde vor
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
care mi-ar fi plăcut să o descopăr de unul singur, dar n-a fost să fie. Apare chiar în “Cuvântul înainte” al Evei Ensler: “În anii 1970, pe când făceam cercetare în Biblioteca Congresului, am descoperit o istorie obscură a arhitecturii care afirma un anume lucru ca si cum ar fi fost la mintea cocosului: planul tradițional al majorității lăcașurilor de cult imită trupul femeiesc. Astfel, se disting o intrare la exterior și una la interior, labia majoră și labia minoră; un culoar
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
-și închipuie că dă bine. Dar aparențele înșală. Dacă te plimbi afectat pe plaja din Vama Veche mototolind în mînă o broșurica Galimard și comentînd acid castelul noului Mitocan, o să te trezești creditat în alb că absolvent de Litere sau Arhitectură. Dacă n-o să fii în stare să legi conversație la crîșma de pe plajă decît pentru a cerși o bere foștilor colegi de facultate, prietenii lor se vor întreba legitim din ce văgăuna ai ieșit. Iar doctoratul tău în problematică dublei
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
Dragoș Bucurenci (revista Omagiu, nr. 3) Vlad Bina este creatorul universurilor digitale din “Matrix”, “Sin City” și “Codul lui da Vinci”. A absolvit Arhitectură la București și a plecat, ca bursier Fulbright, pentru a urma un masterat la Pratt și M.I.T. Nu mai locuiește în București, dar este optimist în privința tentativei de curățare a orașului de mesh-uri și aduce firesc în discuție experiență Parisului
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
epidemiile de holeră și revoltele populare, care nu puteau fi controlate decât cu ajutorul unor bulevarde suficient de largi pentru a permite mișcări de artilerie. Acestea erau datele de tema, deci. Rezultatul a fost, însă, unul impecabil pentru că, în acela moment, arhitectura franceză era deja o instituție care funcționa vizual că un ceasornic sau, mai bine zis, după reguli lingvistice codificate milimetric. De sus în jos, școala de beaux-arts produsese deja îndreptare de ortografie vizuală, reguli de compoziție care cenzurau din start
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]