23 matches
-
la chemarea gândului meu trecând dintr-o formă vagă în altă, pe măsură ce i se schimba dispoziția într-un pastel de nuanțe. Sufletele voastre sunt izvorâte din Începător... Marele înșelător nu poate crea nimic, deși el pretinde asta. El este un arhon. Poate doar să mimeze. Toate trei râurile au fost înșelate de marele arhon. El este marele înșelător și își ia puterea de la cei pe care i-a înșelat - de la cei care cred că el este creatorul, că el este Începătorul
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
se schimba dispoziția într-un pastel de nuanțe. Sufletele voastre sunt izvorâte din Începător... Marele înșelător nu poate crea nimic, deși el pretinde asta. El este un arhon. Poate doar să mimeze. Toate trei râurile au fost înșelate de marele arhon. El este marele înșelător și își ia puterea de la cei pe care i-a înșelat - de la cei care cred că el este creatorul, că el este Începătorul. Dar el nu este. El este marele arhon. Arhonii îndeamnă oamenii spre greșeli
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
au fost înșelate de marele arhon. El este marele înșelător și își ia puterea de la cei pe care i-a înșelat - de la cei care cred că el este creatorul, că el este Începătorul. Dar el nu este. El este marele arhon. Arhonii îndeamnă oamenii spre greșeli, până în punctul în care aceștia nu se mai pot îndrepta singuri. Atunci, oamenii încep să creeze răul, pentru că asta e natura lor. Ei sunt creatori și au fost induși în eroare de către înșelători. Oamenii sunt
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
fost înșelate de marele arhon. El este marele înșelător și își ia puterea de la cei pe care i-a înșelat - de la cei care cred că el este creatorul, că el este Începătorul. Dar el nu este. El este marele arhon. Arhonii îndeamnă oamenii spre greșeli, până în punctul în care aceștia nu se mai pot îndrepta singuri. Atunci, oamenii încep să creeze răul, pentru că asta e natura lor. Ei sunt creatori și au fost induși în eroare de către înșelători. Oamenii sunt încă
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
creatori și au fost induși în eroare de către înșelători. Oamenii sunt încă influențați de înșelători caci răul nu a existat, până când nu l-au creat oamenii... Oamenii pot crea răul, sau pot crea opusul său creând opusul răului, schimbând gândurile. Arhonii trăiesc în gândurile oamenilor, nu sunt spirite adevărate. Sunt ființe mentale, multe dintre ele create de oameni ca forme-gând. Ei sunt cei care se hrănesc cu energia gândurilor și a sentimentelor, cu atenția pe care le-o acordă oamenii, nu
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
dacă nimeni nu le va mai da atenție. Dar ei pot mima și pot lua diferite forme. Oamenii vor avea întotdeauna puterea pe care ți-o poate da faptul de a alege, pentru că oamenii sunt creatori; dar dacă vor permite arhonilor să le influențeze gândirea, vor alege greșit. Și atunci cine sau ce este Începătorul? Nimeni nu știe. Această este Marea Taină căci Începătorul sălășluiește Pretutindeni. Începătorul produce emanații, pentru că asta e natura lui. El nu are intenții creatoare. Oamenii fac
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
produce emanații, pentru că asta e natura lui. El nu are intenții creatoare. Oamenii fac asta. Începătorul doar există. Acel dumnezeu personal este propriul vostru suflet partea voastră nemuritoare. Voi, oamenii, ați creat-o, în lungul vostru drum prin eternitate. Spre deosebire de arhoni, individualitatea voastră sufletească este spirit adevărat și trăiește întotdeauna în lumea spiritului. Este parte din visare și, de aceea, viseaz ă întotdeauna. Individualitatea își visează visul său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Poem_final_pe_frunze_de_artar_irina_lucia_mihalca_1327705846.html [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
întrebă acesta într-un dialect ivrit aproximativ, văzând straiele cu care era îmbrăcat Baraba. - Vin din cel mai bun. Doi sextarius de vin. Zece cotili elini, spuse Baraba. -Am cel mai bun vin de Xerxes, cu friptură de berbec alături arhon, răspunse hangiul de data aceasta în elină! Baraba făcu un semn cu mâna și hangiul dispăru după o ușă. Rămaseră singuri doar ei doi. -Așadar ești unul din ucenicii Lui! spuse Baraba direct. Omul îl privi ridicându-și încet privirea
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1407532122.html [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
întrebă acesta într-un dialect ivrit aproximativ, văzând straiele cu care era îmbrăcat Baraba. - Vin din cel mai bun. Doi sextarius de vin. Zece cotili elini, spuse Baraba. -Am cel mai bun vin de Xerxes, cu friptură de berbec alături arhon, răspunse hangiul de data aceasta în elină! Baraba făcu un semn cu mâna și hangiul dispăru după o ușă. Rămaseră singuri doar ei doi. -Așadar ești unul din ucenicii Lui! spuse Baraba direct. Omul îl privi ridicându-și încet privirea
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
ocoale, toți aflați sub puterea centralizată. A obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către patriarhia de la Constantinopol, stopând un conflict de pe vremea lui Roman I. La 26 iulie 1401, noul patriarh Mati a decis să trimită o delegație, alcătuită din ieromonahul Manuil Arhon, pentru a investiga condițiile ungerii lui Iosif ca episcop al Moldovei. Reședința noului episcop a fost stabilită lângă cea domnească, la Suceava. A acordat primul privilegiu comercial negustorilor străini din Moldova la 8 octombrie 1408, eliberat în cetatea de scaun
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
al II-lea nobilimii bulgare, cu scopul de a le câștiga obediența. În primul rând, le-a garantat indivizibilitatea Bulgariei în cadrul frontierelor sale geografice, și nu a anulat în mod oficial conducerea nobilimii bulgare, acum parte din nobilimea bizantină, ca arhoni și strategi. În al doilea rând, autocefalia Arhiepiscopatului de la Ohrid a fost recunoscută prin decrete regale, ce i-au stabilit frontierele, diocezele, proprietățile și alte privilegii. Poporul bulgar s-a opus domniei bizantine în mai multe rânduri, în secolul XI
Istoria Bulgariei () [Corola-website/Science/304078_a_305407]
-
lui Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului bizantin Manuil a al II-lea Paleologul (1391-1425) și de Patriarhul Matei, ai Constantinopolului, în 1401. Icoana a fost trimisă la Suceava prin delegații: ieromonahul Grigorie Țamblac și Manuil Arconti (Arhon). La anul 1407-1408, Doamna Ana, însoțită de curteni și de Dionisie (Dometian), egumenul Mănăstirii Bistrița au dus cu alai domnesc și au dat dar veșnic icoana Sfintei Ana, Mănăstirii Bistrița . Un manuscris de la începutul secolului al XVIII-lea, atribuit Mitropolitului
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cinstea lui (dionysia sau bacchanalia) erau foarte populare. În luna februarie se sărbătoreau în Atena Anthesteriile, care durau trei zile și marcau atăt fermentarea vinului nou căt și deschiderea sezonului de navigație. Într-o "Nuntă Sfântă" (""Hieros Gamos""), soția lui "arhon basileus" se dăruia zeului, care era sărbătorit ca Anthios (Zeul Florilor). Anthesteriile se țineau cu ocazia întoarcerii zeului din Infern și aveau funcția de a alunga spiritele morților din cetate. Leneele din decembrie și ianuarie erau caracterizate de reprezentații teatrale
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
D. Sella are idei cam învechite; azi trebuiesc vederi democratice și pur liberale. Spiritul timpului din zilele noastre ne cere moderațiune în libertate, dar nu comprimarea și restrângerea libertăților. Așa e. Sella e, cum am zice la noi, ca dumnealui arhon slugeriul Sandu Napoilă, giubeliu, și-n zilele de azi nu mai merge. Alte mofturi a ieșit la modă pe vrema noastră. Azi trebuie să ai vederi democratice, pur liberale, moderațiune în libertate, c-un cuvânt să fii: un om din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Fălticeni, un banchet de 40 de tacâmuri este oferit de Nicu Gane proaspeților căftăniți, „toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente. «- Bine te-am găsit, bre comis! - Să trăiești, chir paharnice! - La mulți ani, arhon spatar! - Și cu bine, cilibi aga!» erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru.“ (Amintiri din timpurile Unirii) În memorabila ședință din 29 octombrie 1857, odată cu desființarea privilegiilor de clasă, Adunarea ad-hoc a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și unul, tineri, sănătoși, veseli, la adăpost de grija zilei de mâni și toți însuflețiți de focul pe care Vogoride cerca să-l înădușe cu pergamente 5. Bine te-am găsit, bre comis! Să trăiești, chir6 paharnice! La mulți ani, arhon 7 spatar! Și cu bine, cilibi 8 aga9! Erau toasturile care se încrucișau întruna, întovărășite de cele mai pipărate glume la adresa căftănitorului nostru. Afară, luminație, focuri bengale, muzici, transparente 10 cu portretul lui Vogoride și norod, de nu puteai răzbate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Pe lângă aceste, să ne mai trimită domnia sa și un serasir, a cărui bătătură să fie de aur alb, iar urzeala de mătase vișinie, dar fără flori. Să ne mai trimeată și un serasir alb la fel ca cel adus lui Arhon vistier, pe care l-a refuzat. Să mai spuie domnia sa lui Iliașcu să ne caute mărgăritar subțire, alb, ca acela pe care ni l-a adus Hurmuz”298. Hainele doar croite sau chiar gata cusute nu dominau între aceste mărfuri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Balcani trăiau la țară în cătune organizate pe baze tradiționale pre-otomane. Diferențele locale vor fi prezentate ulterior, dar putem face unele generalizări. Satele erau în general conduse de oficiali cunoscuți sub mai multe nume, în funcție de limba vorbită în zona respectivă: arhoni, cnezi, ciorbagii, koca-bași sau hodza-bași. Unii dintre ei erau aleși pe baza obiceiului locului de populația de sex masculin a satului, de obicei din rîndul bărbaților mai prosperi sau mai viteji; alții obțineau postul pur și simplu pentru că făceau parte
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din regiunea respectivă sau cu actele arbitrare ale autorităților. Conducerile comunale din Grecia erau conservatoare și tradiționale. Acestea sprijineau administrația otomană și funcționau din punct de vedere spiritual paralel cu sistemul ecleziastic. Puterea principală era în mîinile notabililor locali, numiți arhoni, care erau creștini și mari proprietari funciari sau persoane ce dețineau monopolul perceperii impozitelor. Aceștia dominau adunările și senatul din Pelopones. Siguri de privilegiile lor, ei nu se opuneau dominației otomane, motiv pentru care erau sever criticați ca grup. De
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Șerban Foarță „Începem o altă istorie mai puțin veselă decât cea până de ieri...” (I.L. Caragiale) Fac unii mutre lungi ca Schopenhauer, iar alții se dau mari ca un arhon; sub aurele becurilor Auer, eu, unul, sorb un șvarț, un mahmahon, o bere: trece vremea... Știu o vorbă: calul de dar, de două ori să-l țeseli. Cât eu mă mai abat pe la o ciorbă de burtă, - sănătoși să-mi
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
o realizare pe cît de interesantă, pe atît de dezechilibrată. Compozițional, după o primă parte cu adevărat reușită, reprezentînd centrul de greutate al întregii construcții (e vorba de capitolele I-XIII), urmează o curioasă analepsă (cap. XIV, }in^te bine, arhon postelnice!, a cărui acțiune se petrece de fapt la începutul cărții), pentru a se intra în partea a doua a romanului, strict documentară, ce durează pînă la capitolul XXII (Italiana în Algir). Avem aici capitole precum Scene de viața socială
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Exegeze la Noul Testament. Despre rugăciune. Filocalia, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, anul apariției 1981. Vol. VIII - Origen, Scrieri alese (Partea a Treia). Peri Arhon (Despre principii), studiu introductiv, traducere, note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Convorbiri cu Heraclide, studiu introductiv, traducere, note de Pr. Prof. T. Bodogae, Exortație la martiriu, traducere: Pr. Prof. C. Galeriu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. T. Bodogae
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Exegeze la Noul Testament. Despre rugăciune. Filocalia, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, anul apariției 1981. Vol. VIII - Origen, Scrieri alese (Partea a Treia). Peri Arhon (Despre principii), studiu introductiv, traducere, note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Convorbiri cu Heraclide, studiu introductiv, traducere, note de Pr. Prof. T. Bodogae, Exortație la martiriu, traducere: Pr. Prof. C. Galeriu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. T. Bodogae
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]