64 matches
-
scurtă și suficient de cinic, la vîrsta tîrzie la care se pune pe scris, Argetoianu face, din niște aduceri-aminte pe care le-ar fi putut umfla și măslui după plac, literatură credibilă și mărturie nemincinoasă. Informații de toată mîna, de la arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea a lui Sion, la încîlcite parcursuri școlare și la reviste ale presei politice de sfîrșit de secol umplu paginile acestui prim (și cel mai bun din serie) volum de memorii. Iată, de pildă
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
Simona Vasilache Amestecul paharnicului Sion în tainele familiilor moldovene naște o carte de scandal. Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contimporane, apărută în 1892 (deși geneza ei e mult anterioară, prin deceniile cinci-șase), la Iași, la Tipografia Buciumului Român, cu o prefață analitică de Gh. Ghibănescu. Revoluția, în ale cărei focuri și ecouri și-a conceput
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
părțile, unii s-au Turcit, alții s-au făcut Poloni, alții Ruși, după timpuri și împrejurări." Lucruri care presupun, de bună seamă, uitarea originilor și a numelor. Așa încît nu un hrisov care dă drepturi și pune în rang e Arhondologia lui Sion, ci un memento pentru sîngele schimbat. Întîlnindu-se cu poezia postromantică din jurul lui 1900 Și noi mințim, dar sîngele nu minte", îi scrie Goga, la 1913, fostei Principese Brâncoveanu). Deci, nu tradiția ilustră, nu onoarea îi pune pe boieri
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
minuția cu care e plănuit: să-și dea copiii la școala de cadeți de la Petersburg, ambiție pentru care închipuie un izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile boierești pînă prin secolul III după Hristos, crima lui nu rămîne perfectă. De ce-i plătește Ghibănescu această poliță, romancierului avant
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
familiei Ghibăneștilor, făcînd din vechiul lor nume o poreclă nouă. E, într-un fel, o manieră de lucru, la Sion toate cele neștiute - și sînt multe, într-o istorie discutabilă - umplîndu-se de înțelesuri comode și convenabile. Așa încît, încheie Ghibănescu, Arhondologia, comedie fără patimă a unei clase pe cale să apună, trebuie să rămînă deschisă, fiecare urmaș scrutîndu-și trecutul de care s-a despărțit, și clarificînd inexactitățile lui Sion. De la un cap la altul, adică de la Abaza la Juvara, Arhondologia arată exact
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
încheie Ghibănescu, Arhondologia, comedie fără patimă a unei clase pe cale să apună, trebuie să rămînă deschisă, fiecare urmaș scrutîndu-și trecutul de care s-a despărțit, și clarificînd inexactitățile lui Sion. De la un cap la altul, adică de la Abaza la Juvara, Arhondologia arată exact traiectoria unei clase. Primii sînt boieri de neam, care "acum abia se mai cunosc între nobili", iar ultimii, veniți din Bulgaria, și-au cumpărat rangurile, făcînd avere, de la Mihai și Hagi? Vodă. Două tipare, din care cel din
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
altora ce sînt "moldovani drepți", din ce în ce mai sufocați de vinitură. Iată și fraza care l-a supărat pe Iorga, pînă la a refuza să-i scrie lui Șeicaru prefața la antologia pamfletului românesc, dacă-l pomenește pe Sion, cu "mincinoasa lui Arhondologie": "Bulgar, venit de mult în Moldova cu neguțitorie, s'au însurat la Botoșani, au făcut doi ficiori Costake și Iancu. Cel întâi un berbant șiret și fără caracter, este advocat și favorit a domnului Ghica, cel al 2-lea scriitor
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
posibilitatea - singulară - a adaptării. Nimic, nici măcar piesele propriu-zise, nu s-ar fi pretat unei montări în această măsură aproape imperativă. Romanul Ziua mâniei (ce titlu formidabil !) ar trebui reconsiderat și transferat, în dauna altora, supraestimate, spre fruntea clasamentului. Capitolele de arhondologie sunt, fără jocuri de pronunție, antologice. Cât despre celelalte romane, nu cred se cuvine să mimez, la reeditare, în fața unui public avizat, surpriza. Agopian e un prozator de clasă, chiar atunci când își regizează, dintr-o perversitate a răscumpărării, raptul. Prudența
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
simbolurile, locurile nu sunt așa cum le vedem (căzute, ca la Dealu), ci așa cum vrem să ne apară? Tot ce se poate. Dintre fabule aleg, pour la bonne bouche, Răzbunarea șoarecilor sau Moartea lui Sion. Sion, se știe, e autorul controversatei Arhondologii, o probă de umor sarcastic, punând pe jar neamurile bune sau, cel mai adesea, pretinse. În arhiva de pe dealul Mitropoliei sălășluiesc, netulburate, familii de șoareci. Cu pedigree, firește. Defăimați de Sion, care-i acuză că au ros pana șefului Arhivei
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
parcă scrise de Rebreanu. 1 S-ar putea ca la mijloc să fie tot una dintre glumele contrafactuale ale lui Nimigean (de altfel, pe pagina respectivă sunt mai multe asemenea găselnițe), dar la un moment dat, referindu-se la faimoasa Arhondologie a Moldoveiși la revanșardul ei autor, C. Sion, naratorul afirmă că fiica acestuia, Marica, ar fi devenit peste ani soția lui Mateiu Caragiale (p. 129 - 130). Informația e, evident, inexactă, Marica fiind fiica altui Sion, Gheorghe (autor al cunoscutei poezioare
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
Regale. Cel ce semnează colonel este, de fapt, în anii revoluției, maior, și va ajunge greu polcovnic, ceea ce, alături de alte probe de nerecunoștință, îl va face destul de înțepat în păreri. Deși nu e boier de prima mână, Lăcusteanu simpatizează cu arhondologia, cu cinurile în contra cărora se ridică pașoptiștii. Însă cronica revoluției și a aranjamentelor ulterioare, deschisă prea puțin măgulitor („În anul 1847 se coalizară dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci, aspirând la o răsturnare generală a țarei cu scop de a se
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
și disimulează polisemic un mister. Misterul masonic. Demonstrația noastră pornește de la o listă alcătuită de Proust în august 1905 pentru prietenul său Anton Bibescu („mon petit Antoine”), listă care cuprinde nume de familii nobile franceze stinse din lipsă de urmași. Arhondologia aceasta, pe care romancierul a folosito adeseori în texte, cuprinde și familia Lusignan, celebră prin legenda ei de blazon, intrată și în romanul lui Jean d’Arras, Mélusine ou la noble histoire des Lusignan (1394). Din această veche familie Lusignan
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Simona Vasilache La Curtea Veche, cărți vechi. De neam (bibliofil). Printre ele, bune surate pierdute în gîlcevile lor de altădată, o bucoavnă gîlcevitoare: Arhondologia Moldovei - Amintiri și note contimporane, a lui C. Sion. Văleat 1892, Iași, Tipografia Buciumului Român. O carte rea, la vremea ei, înțepată și pusă pe cîrteală, care nu l-a amuzat deloc, bunăoară, pe Călinescu. Acum, dacă o iei din
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
stil protocolar, fie jucat, fie asumat de un mic boier paseist care a preferat memorialisticii pure o astfel de "decontare" cu trecutul, face farmecul istorisirilor tăiate pe fason, metaforice, plastice. Citită astăzi, cînd toate răzbunările ei din vorbe sînt povești, Arhondologia e un roman de forță și vervă, romanul de familie, în secolul XIX, pe care, altfel, nu l-am avut.
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
cu Micescu în legătură cu niște parcelări de pădure aflate în proprietatea acestuia. In ceea ce privește numele de "Ștefanopol", a existat în secolul al XIX-lea, în }ara Românească, o familie boierească cu acest patronimic, din care provenea foarte probabil scriitorul. In Arhondologiile }ării Românești de la Biblioteca Academiei Române, privitoare la anii 1837 - 1858, puse în valoare de Alexandru V.Perietzianu-Buzău, figurează doi purtători ai acestui nume: Dimitrie Ștefanopol, care, la 23 aprilie 1848, din praporgic era făcut parucic, la 16 februarie 1852 devenea
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
unde devine iuncher în Regimentul I Infanterie din București. În anii 1834-1838 își continua studiile militare de specializare la Jitomir, în Rusia, la vest de Kiev. În 1838, iuncherul Alexandru Macedonski este avansat la gradul de praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țarii Românești. În 1843, praporcicul Alexandru Macedonski din Polcul/Regimentul 1 este avansat porucic/locotenent, prin Ofis domnesc, de către Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești (1842-1848) și este trimis în Rusia, la Tuia, pentru continuarea specializării militare și pentru
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Timpul" 23 februarie 1880. "Presa" mai citează un pasaj din program cu următoarea obiecțiune: Ca clasele de jos ale societăței să fie protegiate contra esploatatorilor și contra neprevederei lor. Dar cari sânt clasele de jos și cari cele de sus? Arhondologia știm că nu mai esistă; nu înțelegem dar ce legi s-a face, ce măsuri speciale s-ar lua cari să fie numai pentru clasele de jos; și de unde s-ar începe ierarhia claselor de sus, cari nu ar mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII- lea. Era un boier fanariot „pripășit în țară cu domnia lui Alexandru vodă Moruz”, notează Constandin Sion în Arhondologia Moldovei (177, p. 281). Un politician liberal originar tot din Moldova, Alexandru Teriachiu (1829-1893), a fost ministru de Interne în anii 1880-1881. Îl amintește și Radu Rosetti în memoriile sale (288, p. 117). Numele a supraviețuit în antroponimie până în zilele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fabrică de tabac”, de genul celei înființate pe la 1825 în Moldova de frații Ianachi și Apostol Kalos. Aceștia erau boieri de origine albaneză, care se trăgeau din „arnăuți de la Ianina”, cum ne asigură contem- poranul lor, paharnicul Constandin Sion, în Arhondologia Moldovei (177). Probabil că astfel de „tutun de Valahia” trimitea Costache Negri la Paris, în 1861, prietenilor săi Maria Cantacuzino, Elena Cuza și Vasile Alecsandri (204). Erau persoane prea simandicoase pentru a crede că Negri le trimitea din țară cutii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din opera lui Constantin Stamati, Barbu Paris Mumuleanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Constantin Stamati, Muza românească, introd. Ion Rotaru, București, 1967 (în colaborare cu Ion Rotaru); Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri, pref. edit., București, 1972; Constantin Sion, Arhondologia Moldovei, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. Al. Piru, București, 1974-1981 (în colaborare cu Al. Piru); N. Iorga, Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea, I-III, pref. Ion Rotaru
ROTARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289387_a_290716]
-
, Nicolai (2.VIII.1837, Iași - 20.VI.1872, Viena), poet și traducător. După unele informații, bunicul lui S., Constandin Schelitti, ar fi făcut studii de drept la Padova. În Arhondologia Moldovei Constandin Sion susține însă că se numea Gheorghe Skelet, venise la Iași pe la 1816 din Grecia, ca dascăl de limba greacă, și ajunsese la rangul de stolnic. Tatăl lui S., Petru, urmează cariera militară, avansând la gradul de polcovnic
SKELITTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu cele mai de vază familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei. Pregătită minuțios de prin 1822, scrierea a fost întocmită între 1844 și 1856, dar publicată postum, în 1892. Cu o genealogie pe care o pretinde atât de falnică, arhondologul, căftănit cu de la sine putere boier velit, nu are decât
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973. Repere bibliografice: I. Tanoviceanu, Studiu asupra „Arhondologiei” paharnicului Costache Sion, „Arhiva”, 1893, 1-2; Chendi, Scrieri, V, 292-293; Gh. Ungureanu, Familia Sion
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]