67 matches
-
pp. 261-262. 46 Acte și documente..., vol. VII, București, 1892, pp. 306-314. 47 Dan Berindei, Epoca Unirii, Editura Academiei, București, 1979, p. 156. 1 *** Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București, 1979, pp. 56-57. 2 C. Sion, Arhondologia Moldovei, Iași, 1892, p. 407; Dim. Radu Rosetti, Dicționarul contimpuranilor, București, 1898, p. 168; C. Diaconovici, Enciclopedia română, vol. II, Sibiu, 1900, p. 708; N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorico-socială ilustrată, Iași, 1904, pp. 331-351, 386, 389; ***Dicționar enciclopedic, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu cele mai de vază familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei. Pregătită minuțios de prin 1822, scrierea a fost întocmită între 1844 și 1856, dar publicată postum, în 1892. Cu o genealogie pe care o pretinde atât de falnică, arhondologul, căftănit cu de la sine putere boier velit, nu are decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973. Repere bibliografice: I. Tanoviceanu, Studiu asupra „Arhondologiei” paharnicului Costache Sion, „Arhiva”, 1893, 1-2; Chendi, Scrieri, V, 292-293; Gh. Ungureanu, Familia Sion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973. Repere bibliografice: I. Tanoviceanu, Studiu asupra „Arhondologiei” paharnicului Costache Sion, „Arhiva”, 1893, 1-2; Chendi, Scrieri, V, 292-293; Gh. Ungureanu, Familia Sion, Iași, 1936, 65-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 899, Ist. lit (1982), 203-204; Cioculescu, Varietăți, 145-176; Ist. lit., II, 607-609; Cioculescu, Itinerar, II, 121-125, IV, 38-42; Steinhardt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
899, Ist. lit (1982), 203-204; Cioculescu, Varietăți, 145-176; Ist. lit., II, 607-609; Cioculescu, Itinerar, II, 121-125, IV, 38-42; Steinhardt, Între viață, 322-324; Dicț. lit. 1900, 784-785; Negrici, Imanența, 94-97; Manolescu, Istoria, I, 250-251; Alexandru Periețeanu-Buzău, Considerații asupra valorii genealogice a „Arhondologiei Moldovei” de C. Sion, AIX, t. XXIX, 1992; Dicț. scriit. rom., IV, 261-263. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
din opera lui Constantin Stamati, Barbu Paris Mumuleanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, N. Cartojan ș.a. Ediții: Constantin Stamati, Muza românească, introd. Ion Rotaru, București, 1967 (în colaborare cu Ion Rotaru); Barbu Paris Mumuleanu, Scrieri, pref. edit., București, 1972; Constantin Sion, Arhondologia Moldovei, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973; G. Ibrăileanu, Opere, I-X, pref. Al. Piru, București, 1974-1981 (în colaborare cu Al. Piru); N. Iorga, Istoria literaturii românești în veacul al XIX-lea, I-III, pref. Ion Rotaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289387_a_290716]
-
fi anunțați, guvernatorul județului Brăila considerând că este de datoria sa să adreseze documentul anexat de protest pentru Comandantul Turc”. Colquhoun dă detalii, în aceeași zi (6/18 septembrie 1848), și despre faimoasa manifestație care a ars Regulamentul Organic și Arhondologia: „Azi pe la ora douăsprezece, populația a trimis o deputăție la Guvern, care cerea ca exemplarul original al Regulamentului Organic să le fie încredințat, împreună cu “Cartea de Aur” sau registrul care avea patentele de înobilare. Locotenența a obiectat contra oricărui act
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vechi). Să fi însemnat însă părăsirea veșmântului boieresc și lichidarea mentalității aristocratice? Proclamația de la Islaz înscria, între cele 22 de puncte ale ei, „egalitatea drepturilor politice“, „contribuția generală“ și „desființarea rangurilor titulare ce nu au foncții“. La 6 septembrie 1848, arhondologia a fost arsă în mod simbolic de către revoluționarii munteni, gestul lor semnificând abolirea privilegiilor feudale. La 29 octombrie 1857, Adunarea ad-hoc a Moldovei vota desființarea privilegiilor de clasă, ratificată apoi de Convenția de la Paris, care stipula în articolul 46: „Moldo
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
haz naiv și plin de prospețime. Tabloul societății bucureștene (și berlineze) a epocii este extraordinar de viu și de pregnant. Detaliile, portretistica și anecdotica sunt surprinse în flash-uri de o acuitate rară. Este în aceste scrisori ceva din spiritul Arhondologiei Moldovei a paharnicului Sion, dar maliția lor e lipsită de acrimoniile și violențele acestuia. Ca literatură, vreau să spun; ca artă literară, scrisorile către Boicescu sunt o operă remarcabilă, savuroasă, strălucitoare, care va rămâne fără scădere alături de Remember, Craii de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sensurile. Între altele, s-a căsătorit de cinci ori! Și pentru a-l înțelege, a-i "ghici" mai bine personalitatea, voi începe cu o scurtă incursiune în domeniul genealogiei (care, se știe, e una din slăbiciunile mele). Deschid întâi faimoasa Arhondologia Moldovei a Paharnicului Constantin Sion, acel pamflet în care aproape toate familiile boierești moldovene de origine greacă sunt făcute "putoare și pacat grecesc pripășit în țara noastră spre paguba vistieriei...". La pagina 52 (ediția întâia, 1892) găsesc: "VIZANTI. Greci, mai
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 280-281. 2 Ion Neculce, Opere. Letopisețul Țării Moldovei și o samă de cuvinte, ediție critică și studiu introductiv de Gabriel Ștrempel, București, 1982, p. 24, 296, 421, 467 etc. 3 Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boerii Moldovei, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Mircea Anghelescu, Ștefan Gorovei, București, 1973, p. 19-21. 4 Dintre care amintim: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, ediție de Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Nicolae Gane, care va semna mai târziu Nicu Gane, N. Gane, Nicolae Gane, N. Ganea. Tatăl său, după mărturia scriitorului era scoborâtorul unei familii vechi de peste 400 de ani, "a cărei nume se vede figurând în letopisețele țărei și în arhondologia lui Vodă Cantemir"; era "un om bine cumpănit, voios, primitor și bun la inimă... Între boerii din Fălticeni, pot zice cu siguranță, el era cel mai inteligent și mai cu carte: știa latinește, grecește, franțuzește, primea gazete franceze și era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atât e de mare farmecul locului de naștere și dragostea ce ne leagă de el. Părintele meu, postelnicul Matei Gane, era scoborâtorul unei familii vechi de 400 de ani, a cărei nume se vede figurând în letopisițele țărei și în arhondologia lui Vodă Cantemir. Mama mea Ruxandra Văsescu era soră cu răposații Dimitrie și Alecu Văsescu, foști deputați în camerile țărei în epoca constituirei statului român, și cel din urmă fost ministru de finanțe alături cu Ioan Brătianu în cea dintăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și disimulează polisemic un mister. Misterul masonic. Demonstrația noastră pornește de la o listă alcătuită de Proust în august 1905 pentru prietenul său Anton Bibescu („mon petit Antoine”), listă care cuprinde nume de familii nobile franceze stinse din lipsă de urmași. Arhondologia aceasta, pe care romancierul a folosito adeseori în texte, cuprinde și familia Lusignan, celebră prin legenda ei de blazon, intrată și în romanul lui Jean d’Arras, Mélusine ou la noble histoire des Lusignan (1394). Din această veche familie Lusignan
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
scurtă și suficient de cinic, la vîrsta tîrzie la care se pune pe scris, Argetoianu face, din niște aduceri-aminte pe care le-ar fi putut umfla și măslui după plac, literatură credibilă și mărturie nemincinoasă. Informații de toată mîna, de la arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea a lui Sion, la încîlcite parcursuri școlare și la reviste ale presei politice de sfîrșit de secol umplu paginile acestui prim (și cel mai bun din serie) volum de memorii. Iată, de pildă
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
simbolurile, locurile nu sunt așa cum le vedem (căzute, ca la Dealu), ci așa cum vrem să ne apară? Tot ce se poate. Dintre fabule aleg, pour la bonne bouche, Răzbunarea șoarecilor sau Moartea lui Sion. Sion, se știe, e autorul controversatei Arhondologii, o probă de umor sarcastic, punând pe jar neamurile bune sau, cel mai adesea, pretinse. În arhiva de pe dealul Mitropoliei sălășluiesc, netulburate, familii de șoareci. Cu pedigree, firește. Defăimați de Sion, care-i acuză că au ros pana șefului Arhivei
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
posibilitatea - singulară - a adaptării. Nimic, nici măcar piesele propriu-zise, nu s-ar fi pretat unei montări în această măsură aproape imperativă. Romanul Ziua mâniei (ce titlu formidabil !) ar trebui reconsiderat și transferat, în dauna altora, supraestimate, spre fruntea clasamentului. Capitolele de arhondologie sunt, fără jocuri de pronunție, antologice. Cât despre celelalte romane, nu cred se cuvine să mimez, la reeditare, în fața unui public avizat, surpriza. Agopian e un prozator de clasă, chiar atunci când își regizează, dintr-o perversitate a răscumpărării, raptul. Prudența
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
Simona Vasilache Amestecul paharnicului Sion în tainele familiilor moldovene naște o carte de scandal. Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contimporane, apărută în 1892 (deși geneza ei e mult anterioară, prin deceniile cinci-șase), la Iași, la Tipografia Buciumului Român, cu o prefață analitică de Gh. Ghibănescu. Revoluția, în ale cărei focuri și ecouri și-a conceput
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
părțile, unii s-au Turcit, alții s-au făcut Poloni, alții Ruși, după timpuri și împrejurări." Lucruri care presupun, de bună seamă, uitarea originilor și a numelor. Așa încît nu un hrisov care dă drepturi și pune în rang e Arhondologia lui Sion, ci un memento pentru sîngele schimbat. Întîlnindu-se cu poezia postromantică din jurul lui 1900 Și noi mințim, dar sîngele nu minte", îi scrie Goga, la 1913, fostei Principese Brâncoveanu). Deci, nu tradiția ilustră, nu onoarea îi pune pe boieri
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
minuția cu care e plănuit: să-și dea copiii la școala de cadeți de la Petersburg, ambiție pentru care închipuie un izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile boierești pînă prin secolul III după Hristos, crima lui nu rămîne perfectă. De ce-i plătește Ghibănescu această poliță, romancierului avant
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
familiei Ghibăneștilor, făcînd din vechiul lor nume o poreclă nouă. E, într-un fel, o manieră de lucru, la Sion toate cele neștiute - și sînt multe, într-o istorie discutabilă - umplîndu-se de înțelesuri comode și convenabile. Așa încît, încheie Ghibănescu, Arhondologia, comedie fără patimă a unei clase pe cale să apună, trebuie să rămînă deschisă, fiecare urmaș scrutîndu-și trecutul de care s-a despărțit, și clarificînd inexactitățile lui Sion. De la un cap la altul, adică de la Abaza la Juvara, Arhondologia arată exact
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
încheie Ghibănescu, Arhondologia, comedie fără patimă a unei clase pe cale să apună, trebuie să rămînă deschisă, fiecare urmaș scrutîndu-și trecutul de care s-a despărțit, și clarificînd inexactitățile lui Sion. De la un cap la altul, adică de la Abaza la Juvara, Arhondologia arată exact traiectoria unei clase. Primii sînt boieri de neam, care "acum abia se mai cunosc între nobili", iar ultimii, veniți din Bulgaria, și-au cumpărat rangurile, făcînd avere, de la Mihai și Hagi? Vodă. Două tipare, din care cel din
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
altora ce sînt "moldovani drepți", din ce în ce mai sufocați de vinitură. Iată și fraza care l-a supărat pe Iorga, pînă la a refuza să-i scrie lui Șeicaru prefața la antologia pamfletului românesc, dacă-l pomenește pe Sion, cu "mincinoasa lui Arhondologie": "Bulgar, venit de mult în Moldova cu neguțitorie, s'au însurat la Botoșani, au făcut doi ficiori Costake și Iancu. Cel întâi un berbant șiret și fără caracter, este advocat și favorit a domnului Ghica, cel al 2-lea scriitor
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
Simona Vasilache La Curtea Veche, cărți vechi. De neam (bibliofil). Printre ele, bune surate pierdute în gîlcevile lor de altădată, o bucoavnă gîlcevitoare: Arhondologia Moldovei - Amintiri și note contimporane, a lui C. Sion. Văleat 1892, Iași, Tipografia Buciumului Român. O carte rea, la vremea ei, înțepată și pusă pe cîrteală, care nu l-a amuzat deloc, bunăoară, pe Călinescu. Acum, dacă o iei din
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]