10 matches
-
singular particularizat - singular de restrânsă circulație (margină; genună; soarte; neauă; steauă), plural tămâiat de vechime (fîntîne; dumbrave; grădine; misteruri; stînce; văi adînce). Proteza (soluție expresivă tot De din alt timp venind [...]) este mai puțin exploatată de poet, dar nu inexistentă (aridică; alăută). Ignorarea conveniențelor morfologice actuale produce și ea un paradox. În mod normal, eludarea regulilor generează haos. Dar, în cazul poeziei lui Teofil Răchițeanu, cititorul se pomenește într-o lume mult mai sigură și mai bună decât cea din viața
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
o lași de capul ei, o realizează cu mare greutate, după îndelungi selecții întîmplătoare ... numai că la Paris, își continua ea povestea, sughițînd de rîs, rupsese două taxiuri de la aeroport pînă la turnul Eiffel, unde avusese ea ambiția să se aridice, numai că ăia îi refuzaseră ascensiunea, pretextînd că turnul lor e din Paris și nu din Pisa ... și ea nu pricepea de ce tot o dădeau ăia cu pisa în sus și pisa în jos pentru că ea nu se urca în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_22_23_ioan_lila_1331985490.html [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
ar însemna „loc înalt și păduros”. Trebuie amintit aici și forma latină "Arduus" care aparține aceleiași rădăcini etimologice și forma indiană veche "ardhuka" "a prospera" și forma albaneză "ardh-" care cu extensia "na" a dat "ardhuna" însemnând "profit" "câștig" Cuvintele "aridica" și formele "rădica", "ridică", "ar(i)dică" aparțin acestei rădăcini și se poate aminti semantic și epitetul Dacia "Felix" însemnând Dacia "Prosperă" Unii cercetători au propus o explicație bazându-se pe lexicul limbii sanscrite: "har-deal" (în ebraică, "hâr" „munte”), „Grădină
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
capul sus, spune Vlaicu. Mi-au povestit niște călugări de la Bistrița, începe Juga, că în Noaptea Învierii s-au auzit bătăi și vaiete în gropnița Voievodului Alexandru de li s-a ridicat părul măciucă. Vezi bine, voievodul se căznea să aridice lespedea; bag-samă, voia să ajute Moldova ajunsă la grea ananghie... Și, tot în noaptea aceea, pe cer s-au ivit arătări înfricoșate rău-prevestitoare: o stea cu coadă, care... Cu coadă zici?! se minunează Ștefan zâmbind ușor. Era mare? Dădea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
are, Ci suspină doar și plînge." Stau în jurul lui hăitașii Pe durere nestăpîni. Chipul i-l privesc abrașii Cîini, și tineri și bătrîni. Doar un cîine orb, cuminte, Stînd pe iarbă, sur și blînd, Una cu stăpînul simte, Capul trist aridicînd. Scheaună, și-n jos și-l lasă. Ochii i se sting, bătrînii; Mortul este dus în casă Și a mort tot urlă cînii. (Balada vînătorului de vulpi, trad. Aurel Covaci) Chemarea funebră a cornului se face auzită și la Sadoveanu
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
în care pârdalnicul diarist notează ce știe el să facă mai bine: "Până să țipe mărmurită Anemona, maistorul de mine sunt în haznaua înglotelilor nesătule. Apa undezată s-a răspândit în cele mai tainice cărnuri și frumoasa răsfățului deapurpure își aridică huțanele lăsându-mi feredeul slobod. Sângele-i clocotește, murmură dvorve în neștire, strigă după Alior cel cu tărie să-l absoarbă, să-nghită mașturul, să-i umble jignița. Beiul leuprados îi dă atunci să-și răsfețe gura-i hămesită cu
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea flamingo cel roșu apa-ncet, încet pătrunde, Ș-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche, Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Ș-atunci Memfis se înalță, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei... Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre îmbrăcate-n flori și stele, De orașul care iese din pustiile de Jele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
unei doici "din casa domnului Suțu de boala holerei, în 6 ceasuri [...]. Urâtă boală această holeră, rea urgie dumnezeiască, încît mai mult decât în vremile de ciumă, omenirea s-au speriat. Milostivul Dumnezeu numai să ne ierte și să-i aridice urgia după noi, că sîntem părinți". Mai înainte, în iunie, murise soția lui Dumitrache Deșliu, fiica serdarului Chiriță Căplescu, de boala holerei; "și au scos-o afară de aici, apoi au început boala a da jale mai tare, încît până astăzi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet-încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a presentului ureche - Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Și-atunci Memphis se ridică, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei - Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]