217 matches
-
chip i se așternuse o paloare ușoară. Și dintr-odată, ca niște mici piese de puzzle, scurtele povestiri despre viața și relația sa cu mama - pe care din când în când i le mai relatase Dana - se rearanjară în mintea Arinei într-o imagine completă, o imagine a unui drum lung, abrupt și fără de izbândă, pe care după câte se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
spun cuiva toate astea - auzi din nou tonul acela aparent vesel, cu care Dana se grăbi să încheie discuția. - Ei, lasă că până la urmă o să reușești tu și, așa cum te știu eu pe tine, o să fie totul bine! îi răspunse Arina, cu încurajarea în care nici ea nu credea. - Da, să dea Domnul... La revedere, ne mai auzim la telefon! - și ca un meteor, Dana ieși pe ușă. În liniștea ce învăluia odaia, Arina rămase nemișcată, privind prin fereastră cum norii
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
tine, o să fie totul bine! îi răspunse Arina, cu încurajarea în care nici ea nu credea. - Da, să dea Domnul... La revedere, ne mai auzim la telefon! - și ca un meteor, Dana ieși pe ușă. În liniștea ce învăluia odaia, Arina rămase nemișcată, privind prin fereastră cum norii începuseră să se îngrămădească pe cer, vestind apropierea ploii ce se lăsase atâta vreme așteptată. Un fulger lung despică dintr-o dată, de sus până jos, vinețiul cerului, făcând-o să tresară. Strălucirea aceea
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
precum odinioară, când observase sclipirea metalică din ochii mătușii sale, în momentul în care aceasta râsese de spaima ei. Și cum o mai privise îndelung, așa cum se privește la microscop o amoebă, pentru a nu scăpa cumva, vreuna din reacțiile Arinei, la gluma răutăcioasă pe care o făcuse atunci pe seama ei. Îi spusese, nici mai mult nici mai puțin, că ea nu ar fi fost fiica mamei sale, ci fiica unei țigănci care, în trecere, o lăsase în grija familiei sale
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
suferea de inimă - țintuind-o cu privirile înghețate, precum își fixează șarpele victima. Și în plină zi fierbinte de vară, fiorul acela rece, care îi cuprinsese cu repeziciune tot corpul, înghețându-l... și mama, care fără să observe nimic, râdea... Arina se simți brusc epuizată; împinse cu zgomot ceașca de ceai goală din față sa și, fără a mai face ordine, se ridică să plece către casă. Nu-și mai dorea decât să doarmă; un somn adânc și fără de vise. * -Nu
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
de vârstă, a bătrânei. Bolnava fusese astfel așezată, încât să poată vedea în permanență fereastra, însă, datorită nivelului la care era situat apartamentul, prin ea nu se mai putea zări nimic altceva în afara unui petec de cer, prizonier între cercevele. Arina zâmbi și salută bătrâna, care îi răspunse ceva nedeslușit. La întrebările pe care i le punea, era nevoită să-și încordeze auzul și să încerce să deslușească - printre sunetele stâlcite de buzele veștede și prin analogie cu cuvintele uzuale - ceea ce
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
de buzele veștede și prin analogie cu cuvintele uzuale - ceea ce îi răspundea bătrâna, care izbucnise brusc într-un plâns hohotit, prelung, prin care părea că ar fi vrut să-și reverse toată neputința. - Așa... incontinență emoțională.... Urmărind protocolul de examinare, Arina începuse să bifeze rapid simptomatologia. Așa-dar, nu mai putea citi, nu își mai amintea lucruri elementare, nu se putea deplasa decât ajutată - sau mai degrabă dusă târâș - până la baie, memoria... eeh!... - Încă este bine, nu o doare nimic, mănâncă
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
simptomatologia. Așa-dar, nu mai putea citi, nu își mai amintea lucruri elementare, nu se putea deplasa decât ajutată - sau mai degrabă dusă târâș - până la baie, memoria... eeh!... - Încă este bine, nu o doare nimic, mănâncă...” - îi șoptise fiica bătrânei. Arina privi spre trupul împuținat care zăcea inert pe pat și, pentru o clipă, încercă să-și imagineze cum își trăiește aceasta zilele, doar privind spre lumina care creștea și descreștea între cercevele, zi după zi. Cum zilnic, lumina luneca cu
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
chiar și așa, amputată, o conștiință... sau, mai degrabă, ceea ce a mai rămas din ea”. Și imaginea unui trunchi de copac fără ramuri și doar cu câteva resturi de rădăcini, aruncat de o viitură pe un mal pustiu, îi apăru Arinei în minte. “Când ți se taie contactul cu ceea ce știai, cu ceea ce erai și te pierzi în spațiu și timp, rămânând doar un prizonier într-o atât de șubredă carcasă, oare ce mai poți simți?” - se întrebă ea, încercând să
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
semnele se dizolvă treptat în neant, când, mai repede sau mai încet, tot trecutul se șterge și, odată cu el, tot ceea ce știai și doreai, ei bine, atunci s-ar mai putea vorbi despre vreo suferință?” - se întrebă în sinea sa Arina, însă își scutură repede și cu un gest ușor capul, pentru a alunga gândurile care o năpădiseră pe neașteptate și cărora nu-și putea permite să le acorde - cel puțin în acel moment - atenție. Întinse femeii scrisoarea medicală și o
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
doar planta, sau amoeba, care ai fost cândva... de fapt, doar un fel de-a spune că devii... nevolnicia... acel nimeni, sau nimic, încremenit pe malul unui Styx fără vâslaș. Dar până atunci, neîndoielnic, glasul trecutului, bun sau rău, dictează...” Arina simți starea de nemulțumire și de neputință care îi invadaseră, odată cu zbuciumul gândurilor, sufletul și unda de revoltă ce-și croia cu greu drum printre ele. “Oare chiar așa să fie? Trecutul, desaga aceea uzată purtată de fiecare în spinare
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde undeva, în depărtare. Fragment din volumul ”Arina” “Și totuși - își mai spuse - oricum ar arăta drumul, sau drumurile care se deschid în față unui om, pasul ce pornește în acea direcție se poate opri ori-când, motivat de un alt gând, sau poate în așteptarea unui moment mai
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
prin fața ochilor, etalându-și nenumăratele sale chipuri, pe care se reflectau ca pe undele nestatornicelor ape, fel de fel de expresii, sentimente, dorințe și, uneori, părelnice speranțe. Deasupra lor, cerul părea că se pierde unde-va, în depărtare. Referință Bibliografică: ARINA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
Ania, fiica ei: Dana Abyzova Varia, fiica ei adoptivă: Elizaveta Boiarskaia Leonid Gaev, fratele ei: Igor Chernevich, Sergei Vlasov Ermolai Lopahin, negustor: Danila Kozlovsky Piotr Trofimov, student: Oleg Ryazantsev Charlotta, guvernantă: Tatiana Shestakova Semion Epihodov, contabil: Andrei Kondratiev Duniașa, cameristă: Arina Von Ribben Firs, bătrân lacheu: Sergey Kuryshev Iașa, tânăr lacheu: Stanislav Nikolsky Regia: Lev Dodin Scenografia: Aleksander Borovsky Muzica: Gilles Thibaut, Paul Misraki, Johann Strauss Operator: Alisher Hamidhodgaev Light Design: Damir Ismagilov Durata: 3h (cu pauză) Teatrul „Maly Drama”, Sankt
Cu „Livada de vişini” – Lev Dodin va cuceri Bucureştiul definitiv by http://www.zilesinopti.ro/articole/13780/cu-livada-de-visini-lev-dodin-va-cuceri-bucurestiul-definitiv [Corola-blog/BlogPost/100250_a_101542]
-
Gib. Mihăescu, dar modificând simbolul inițial de la care a pornit acesta. Astfel, în viziunea lui Gib. Mihăescu, constelația Andromedei este întruchiparea unui ideal de puritate morală și frumusețe fizica feminină, irealizabil, în contrast cu eroinele dezamăgitoare din lumea terestră, precum Zina Cornoiu, Arina Velovan sau Donna Alba. „Cerul este, pentru oamenii de felul lui Andrei Lazăr (și, desigur și pentru Gib. I. Mihăescu) nu numai imperiul frumuseților ideale, ci si limanul în care își găsesc mângâiere nevinovatele lor frământări pământerști”[2] Andrei Lazăr
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
și mai tare cât și uniforma ponosită, așa cum numai Cioxe o avea. La ce bun să se mai omoare atât cu învățătura? * Albert își simți sufletul ușor încălzit și mintea păru că i s-a mai limpezit. O urmase pe Arina fără convingere, dând urmare unui imbold lăuntric, de care ascultase, fără să-l perceapă însă în vreun fel. Prezența ei părea să fie pentru el ca un balsam. Începu să creadă că nu este singurul cu probleme; poate doar că
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467628578.html [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
Beletristica > PLEDOARIE - ,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului Aproape că nu există persoană care să nu aibă cunoștință de un caz asemănător celui prin care ,,trece,, Arina, ba chiar destul de multe persoane sunt implicate, fie direct, fie indirect într-un asemenea caz. Încercați să înțelegeți mult mai profun trăirile Arinei, decât sunt descrise aici. După această încercare, vă rog să constatați singur/singură dacă literatura, lectura în
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
că nu există persoană care să nu aibă cunoștință de un caz asemănător celui prin care ,,trece,, Arina, ba chiar destul de multe persoane sunt implicate, fie direct, fie indirect într-un asemenea caz. Încercați să înțelegeți mult mai profun trăirile Arinei, decât sunt descrise aici. După această încercare, vă rog să constatați singur/singură dacă literatura, lectura în sine este o pierdere de timp. O melodie, un film ,,lacrimogen,, sau chiar o lectură ne determină să avem trăirile unui personaj, să
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
el și s-au înțeles foarte bine. A tăcut. În suflet însă a simțit o ruptură, o prăbușire. Ceea ce a simțit nu a dat pe față. A rămas o mocnire tăinuită. A rămas deosebit de surprins, când, într-o împrejurare banală, Arina i s-a adresat: - De ce nu mergi în audiență la director? Reacția lui a făcut-o să continue precipitat: - Vino la mine la o cafea, să discutăm. * - Albert, de ce nu mergi în audiență .....? Zâmbetul ironic-amar și privirea care ar fi
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
ar fi fost în stare să răsucească un cuțit în măruntaiele lui Duruma. O, Doamne, să fie de vină mediul în care a crescut? Totuși, până acum, nu s-ar fi putut spune că acesta își pusese amprenta asupra lui! * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
a crescut? Totuși, până acum, nu s-ar fi putut spune că acesta își pusese amprenta asupra lui! * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă-mă Arina, dar în sălbăticia asta cred că este mai bine să fii singur. Consider că astfel ești mai puțin vulnerabil. - Albert
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc lacrimile. Se stăpâni însă, numai că efortul fu vizibil. - Iartă-mă Arina, dar în sălbăticia asta cred că este mai bine să fii singur. Consider că astfel ești mai puțin vulnerabil. - Albert, am crezut că poate ai nevoie de o vorbă bună! - Te înțeleg...numai că...- și gândul îl purtă către Sabina
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
îndeaproape și despre sute de femei, probabil, pe care nu le-am cunoscut. O femeie care... Se opri descumpănit, simțind că nu mai este ascultat. Vru să se ridice cu furie și să plece, scrutând-o mustrător cu privirea pe Arina. În ochii ei însă mijeau lacrimi, semn că înțelesese totul înainte ca el să fie explicit; ori, poate că era una din cele peste o sută de femei... Furia se transformă în tristețe, auzind un glas ce străbătea ani și
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
înțelesese totul înainte ca el să fie explicit; ori, poate că era una din cele peste o sută de femei... Furia se transformă în tristețe, auzind un glas ce străbătea ani și ani: “Cred că până la urmă am să cedez...” * Arina, constatând că momentele de adâncă tăcere s-au prelungit prea mult, socoti că acest fapt este în dezavantajul ei și întrebă la întâmplare: - În fond, ce are Duruma cu tine? De această dată Albert nu o mai repezi. Zâmbi numai
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
Duruma cu tine? De această dată Albert nu o mai repezi. Zâmbi numai cu jumătate de gură, pufnind ușor pe nas: - Cine să înțeleagă?... * Emoția amintirii acelor clipe îl transfigurase pe Albert. - Albert, cumva nu te simți bine? - întrebă îngrijorată Arina. - Ba dimpotrivă... Nici nu mai știu de când nu m-am mai simțit atât de bine. - Spui asta doar ca să fii amabil. Am simțit ezitarea din vocea ta! - În privința ezitarii ai dreptate; dar numai în această privință. - Mă rog, care este
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]