21,099 matches
-
bătrânul îl imploră pe Iosif să-l ajute să adoarmă. Tânărul pripășit la curte și-a făurit o reputație de vraci, se servește de hipnoză și cu o voce monotonă îl sustrage pe pacient din necazurile zilei, îl transportă pe aripile născocirilor. Drept recompensă, acesta îi înlesnește terapeutului amator parvenirea printre argați până la stagiul de adjunct de majordom. În afară de farmecele scufundării în somn, Iosif îi inoculează și unele precepte de existență. Odihna nocturnă nu e o îndatorire, îi zice el, ci
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
avîntul, azi desuete și aproape de neînțeles, erau atunci trăsături definitorii: ,Nu accept realitatea. Nici un cuvînt nu poate exprima dezgustul meu față de lumea fizică, rațională, umană care m-a învins și nu mi-a dat spațiu și aer pentru neobositele mele aripi". Comparați cu eliadescul ,există un singur debut fertil în viață: experiența huliganică". Volumul de povestiri reeditat acum în ,Galeria de proză" a Editurii Corint, Chipuri de oameni, a apărut la aceeași editură, în 1995, tot în traducerea lui Mihai Banciu
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
mare dușman al meu este demnitatea deținutului. Pe asta urmăresc să o distrug. }inîndu-l mereu flămînd și nesatisfăcut sexual, îl țin mereu ieftin. (...) N-ai să vezi niciodată un tigru, o pumă sau un rîs să bage o muscă fără aripi în mușuroiul de furnici, sau să tragă cu ața o bucățică de carne din stomacul unei pisici, sau să taie cu cuțitul beregata unei găini. Ăștia trei sînt sigur că atunci cînd omoară nu simt nici o călcare pe inimă" (p.
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
de care mai fioroase și mai agresive. Un înger (ori demon) care zboară cu spatele înainte peste un cîmp de morminte împins de un suflu ce vine din Paradis (sau din Infern). Pe grima îngerului (ori pe mutra demonului) cu aripile întinse, aflat în zbor orb către o post-istorie a muzicii incitantă și riscantă, expresia calmă, ingenuă (sau cea cruntă, fioroasă) s-a transformat cu timpul în consternare și perplexitate. Nici îngerul și nici demonul nu mai știu dacă zborul lor
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
și transformat într-un fel de paiața care încerca să-și aducă aminte mecanic coregrafia. M-aș fi simțit mai stăpân pe mine într-o mașină care derapează pe gheață sau într-o parapanta căreia i s-a închis o aripă. Amalia își amintește că eram atât de tulburat, încât îmi vedea zvâcnind mușchii fetei. Din fericire, mi-am găsit un sprijin în privirea ei și așa am reusit sa nu cedez tentației de a fugi mâncând pământul. Ironia este că
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
tine. atât de mică încât să-i permiți tatălui tău să decidă pentru tine? hm... Naivă. Uneori chiar sunt determinată să cred că ceea ce fac nu fac bine. Nu este vorba de dependență sau de supunere, ci doar de sindromul aripi tăiate. Insomniac? Credeam că sunt singura care la ora asta nu doarme și nici nu (mai) este în oraș. scrie-mi pe mail și-ți dau numărul unui psihoterapeut. aripile tăiate la tinerețe dau în depresie cronică la bătrânețe. e
Frumoşii nebuni ai marilor oraşe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82904_a_84229]
-
vorba de dependență sau de supunere, ci doar de sindromul aripi tăiate. Insomniac? Credeam că sunt singura care la ora asta nu doarme și nici nu (mai) este în oraș. scrie-mi pe mail și-ți dau numărul unui psihoterapeut. aripile tăiate la tinerețe dau în depresie cronică la bătrânețe. e mai ușor să previi decât să tratezi... am zis că sunt mai mică decât tine, dar tata chiar nu... n-ai cum o să-ți scriu pe mail, si asta pentru că
Frumoşii nebuni ai marilor oraşe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82904_a_84229]
-
avantaje moral-sociale, sub regimul patriarhatului, să recunoaștem, încă în bună măsură în vigoare. "Simbol al preaputerii", cum ar zice Macedonski, bărbații se văd receptați cu o admirație nuanțată de ciudă: " Voi sînteți Bărbații Secolului -/ vulturii stăpînind înaltul/ și pescărușii cu aripile tăiate.(...) Voi purtați veșminte de aur,/ potire cu sînge.// Voi sînteți copiii cu picioare puternice!// Cu folos ați tăiat/ exterminînd tumoarea și ați șters locul/ cu ochiul vostru devenit apă sfințită.(...) Cu folos ați urcat pe tronuri/ împinși din spate
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
chefliu deshăinat, Lenin i-ar stimula generos pe meseni în libațiile lor prelungite. Cît privește monumentul substitutiv, așa cum ni-l prezintă o fotografie din revistă, el seamănă izbitor cu o moară de vînt, părînd gata, deși imobilă, să-și anime aripile la prima adiere. Lucrarea discipolului devine astfel o emblemă străvezie a liber-schimbismului, efectuînd totodată un subtil racord cu viziunea maestrului asupra revoluției. Salutăm cu bucurie apropiata înfăptuire a proiectului, sugerînd ca pe soclu să fie gravată strofa a doua a
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
poate prea bogata ilustrație muzicală aleasă de Ion Sapdaru e și ea împrumutată din anii '30. în ciuda faptului că Victoria Bucun a gândit o serie de dansuri menite să sublinieze atmosfera de carnaval, ele se consumă izolat și asta pentru că aripile fanteziei scenice nu s-au deschis suficient spre a institui sărbătoarea ce se lasă mai degrabă ghicită decât văzută. Parcă aș fi vrut ca veselia la care aspiră secvența carnavalului să fie susținută de "turtă dulce - panorame - tricoloruri - lampioane - limonadă
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
accentuează dramatic condiția umană ingrata, de ins fără patrie afectiva, de poet lucid și melancolic: "Lasa-te prins, scrie că lumea e bună și scrumul unui chibrit ajunge să contrazică/ scrie că lucrurile mărunte nu există decât pentru maeștrii/ deasupra aripile ne urmează pe străzile voastre/ suntem în țară iluzionistului unde se vorbește/ numai despre munca/ zilnic se inventează un prieten să auzim mai clar plânsul/ celor fără convingeri/ până la urmă/ mâini cunoscute ridică fructul artificial din iarbă/ nu-i nimeni
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
subterană dărîmată/ din ceață îndoielii răsucita de gît/ afară - afară/ printr-un pahar deschis" (Boema sacra). Firește, poetul se echilibrează între cele două limite teoretice ale discursului său, aidoma unui acrobat care merge pe sîrmă, cumpanindu-se între cele două aripi de văzduh de care dispune. Fără dificultate putem stabili profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
în ultimul rând, farmecul său personal au readus între cei vii un consulat general sortit morții din chiar clipa deschiderii. (De altfel, se spune că însăși achiziționarea clădirii, la începutul anilor '90, a fost la fel de oneroasă ca și a recentei "aripi de bloc" de la Bruxelles... Ori ca a sediului ambasadei de la Strasbourg, de pe lângă Consiliul Europei. Dar asta e altă discuție, pe care o las în seama specialiștilor din "centrală".) A te dispensa de un om precum Vasile Popovici înseamnă a fi
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
secundele,/ ce speri vezi clar în fumul de țigară...// Cutia de scrisori mereu goală...// I've just call to say I love...// Veneai plutind - sirenă a norilor/ se deschideau drumuri de alb cu carmin/ trecerii tale, ce stîrnea fîlfîiri de aripi,/ ochii de agat ai caselor, aprinși, te devorau/ în grațiosul dans pe geana amintirii (...) Ah, aceste ape înecate-n sargase/ focile de antracit ale viselor/ plutind pe banchize de clar-obscur// Ra-Ra-Rasputine,/ Russian special love machine// Ca o spumă a timpului
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
de campanie printre răniți. Și se făcea, că ținea În mână un flaconaș din care turna câteva picături fiecărui bolnav ce-i Întindea paharul. Apoi după ce bolnavul Înghițea cu lăcomie licoarea se făcea că În spatele lui creșteau văzând cu ochii aripi. Și nu două aripi ca la Îngeri. Nu. Fiecărui pacient Îi creșteau câte patru aripi de fiecare parte a trupului, cu care-și lua zborul pe ușile și geamurile deschise-ale spitalului. Doctorii s-amuzau, iar infirmierele râdeau bătând din palme
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Și se făcea, că ținea În mână un flaconaș din care turna câteva picături fiecărui bolnav ce-i Întindea paharul. Apoi după ce bolnavul Înghițea cu lăcomie licoarea se făcea că În spatele lui creșteau văzând cu ochii aripi. Și nu două aripi ca la Îngeri. Nu. Fiecărui pacient Îi creșteau câte patru aripi de fiecare parte a trupului, cu care-și lua zborul pe ușile și geamurile deschise-ale spitalului. Doctorii s-amuzau, iar infirmierele râdeau bătând din palme ca niște copile, În vreme ce
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
turna câteva picături fiecărui bolnav ce-i Întindea paharul. Apoi după ce bolnavul Înghițea cu lăcomie licoarea se făcea că În spatele lui creșteau văzând cu ochii aripi. Și nu două aripi ca la Îngeri. Nu. Fiecărui pacient Îi creșteau câte patru aripi de fiecare parte a trupului, cu care-și lua zborul pe ușile și geamurile deschise-ale spitalului. Doctorii s-amuzau, iar infirmierele râdeau bătând din palme ca niște copile, În vreme ce bolnavii se ridicau tot mai sus spunând: „Mulțumim domnule doctor... Mulțumim
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
sunt încă prea vii amintirile trecutului comunist, idee pe care ați acceptat-o și d-voastră, pe de altă parte există și simptomul unei amnezii, pentru că vedeți ce se întîmplă: această întoarcere a stîngii la putere, sau măcar a unei aripi a ei - una dintre cele mai duplicitare și ambigue - atestă o memorie colectivă foarte scurtă! H. B.: În ceea ce mă privește, am avut ghinionul să fiu de trei ori arestat, de trei ori condamnat în România comunistă. Am făcut în
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
morală, așa cum, de obicei, se întîmplă în cazuri identice, Buculei a ales varianta formei nondiscursive, la limita sensului metaforic cu expresia abstractă. Este vorba de o formă frecvent întîlnită în repertoriul mai recent al lui Buculei, și anume aceea a aripei, uneori numită aripă de înger, în fapt o construcție spațială de sugestie bidimensională, a cărei evoluție este preponderent ascensională și extensivă. Pentru spațiul de la Casa Scânteii el a propus o lucrare compusă din trei asemenea elemente, de cca. 20 m
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
obicei, se întîmplă în cazuri identice, Buculei a ales varianta formei nondiscursive, la limita sensului metaforic cu expresia abstractă. Este vorba de o formă frecvent întîlnită în repertoriul mai recent al lui Buculei, și anume aceea a aripei, uneori numită aripă de înger, în fapt o construcție spațială de sugestie bidimensională, a cărei evoluție este preponderent ascensională și extensivă. Pentru spațiul de la Casa Scânteii el a propus o lucrare compusă din trei asemenea elemente, de cca. 20 m înălțime și de peste
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
de spațiul închis. Atunci când mintea rămâne singură cu sine însăși începe să se roage. Așa e natura minții. "Înger, îngerașul meu" - mi-am zărit îngerul cu un chip atât de frumos, încât trebuia să fie mort - "întotdeauna fii cu mine" - aripile sale ca de ceară cuprind drăgăstos spațiul din jurul meu. "Dimineața" - mirosul de cafea și ferestrele luminate ce rănesc privirea încă adormită, "seara" - vremea încetinindu-și mersul, atunci când apune soarele, "ziua" - existența devine echivalentă cu trăirea, zgomotul, mișcarea, milioane de activități
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
și mi se arătau hieroglife complicate, apoi rune ușor de înțeles. Materiile scrisului solar: culori și semne! Mai târziu am simțit în jurul tâmplelor ca un curent rece. Parcă spiritele bune și demonice s-ar lupta în jumătățile creierului meu, în aripile creierului meu, cum Swedenborg și alți mari savanți l-au comparat cu păsările și fluturii. Luminile ieșind din stânga tâmplei, trecând ca dungi de lumină spre tâmpla dreaptă și apoi urcând sau coborând nu sunt decât spirite sau îngerii care trec
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de îndrăgostiți; când soțul se îmbolnăvește, soția lui își ia toate drepturile să-și continue viața intimă cu un alt bărbat, exact așa cum fac și porumbeii cei slăviți pentru viața lor în cuplu. Un porumbel care e rănit la o aripă, sau și-a pierdut un picior, este lăsat imediat, bătut cu ciocul în cap dacă insistă să rămână lângă perechea lui. Asta e viața la porumbei și la oameni, ca și cum porumbeii ar fi oameni incarnați și invers. Natura în misterul
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet tocmai în versurile "sincere" care scapă vanității auctoriale și elaborării programatice: "5. Drumul care mă ține pe genunchi și călătoria păstrându-mă-ntre brațe de tablă sau aripa de sticlă-a ferestrei: nu pot să nu lase prin ele să vină înșiruirea copacilor verzi străbătută de-asfaltul șoselei" (Serbările). Deși reclamă mereu existența unui dialog prin diverse mărci retorico-textuale, poetul nu simte acut nevoia interlocutorului. Nepăsarea pentru coerență
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
tineri intelectuali români care se sustrăgeau teoriei comuniste refugiindu-se disperat în dragoste. Acești tineri au descoperit cîteva cărți și au fost marcați de ele: în primul rînd, L'Amour et l'Occident a lui Denis de Rougemont, romanele Pe aripile vîntului și, apoi, Ghepardul și narațiunea Micul prinț. Dincolo de valoarea uneia ori alteia, acestea au "explodat", au cunoscut o anumită vogă (clandestină, în cazul unora), în primele două decenii de comunism. Explicația sociologică a fenomenului, dl George o va da
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]