77 matches
-
Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu o așezare a boabelor rară care prezintă de cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine sunt rare, au pielița groasă, motiv pentru care pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
Vere!” se pomeni strigând cu glas sugrumat, tocmai când ăla slobozea praștia. „Boule, ți-am spus doar să taci din gură. Mi-ai speriat guguștiucu’, tâmpitule!” „Găsim noi alții”, Îl Împăcă Blondul, bucuros că Îl ajunsese din urmă. „L-am aripat, l-am aripat!” - strigă ceva mai târziu - „du-te repede după el ca să n-o ia la goană, pe picioare. E căzut În cucută!” „Mai bine du-te tu, că ai văzut ce și cum...” „Ce, mă, ți-e lene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
strigând cu glas sugrumat, tocmai când ăla slobozea praștia. „Boule, ți-am spus doar să taci din gură. Mi-ai speriat guguștiucu’, tâmpitule!” „Găsim noi alții”, Îl Împăcă Blondul, bucuros că Îl ajunsese din urmă. „L-am aripat, l-am aripat!” - strigă ceva mai târziu - „du-te repede după el ca să n-o ia la goană, pe picioare. E căzut În cucută!” „Mai bine du-te tu, că ai văzut ce și cum...” „Ce, mă, ți-e lene? Bagă-te și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Căscase ciocul de Încă două-trei ori. Ochii Își pierdură luciul, se uscară și se rostogoliră din găvane. Când se aplecă să Îi culeagă, copilul văzu că erau cu adevărat boabe de piper, așa cum auzise el că punea Tușa În ochii aripatelor de pe Ploconul de pâine. Băieții Încremeniră. Asta Însemna că poveștile puteau fi adevărate sau că puteau lua chip aievea În Întunecimea Văii. Fără să vrea, grăbiră pașii din ce În ce, până o luară de-a dreptul la goană, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de culoare verde-gălbuie, acoperit cu o secreție abundentă, ceroasă, de culoare cenușie albăstruie. Antenele și corniculele sunt de culoare mai închisă. Coada este tot atât de lungă ca și corniculele, prezentând câte 3 peri pe fiecare parte (fig. 5 a). b) femela aripată are 1,6 - 2,3 mm lungime. Capul și toracele sunt de culoare brun-închisă, iar abdomenul este galben-verzui; tot corpul femelei este acoperit cu o secreție ceroasă, de culoare cenușie. Abdomenul prezintă câte un rând de pete pe părțile laterale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
câteva zile ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă să se înmulțească tot pe cale partenogenetică vivipară până în toamnă. Apoi, apar formele sexupare, care vor da naștere în cursul lunii septembrie la formele sexuate. După
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ajung la maturitate. Fundatrixul se înmulțește pe cale partenogenetică vivipară, dând naștere la virginogene nearipate, care colonizează frunzele de varză timpurie sau cele ale culturilor semincere. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, pe lângă femelele nearipate, apar și aripate (virginogene aripate), care migrează pe culturile de varză de vară sau de toamnă și continuă să se înmulțească tot pe cale partenogenetică vivipară până în toamnă. Apoi, apar formele sexupare, care vor da naștere în cursul lunii septembrie la formele sexuate. După copulație, la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 3,20 C, iar constanta termică de dezvoltare K = 179,40 C. Cercetările efectuate în țara noastră referitor la apariția femelelor au arătat că acestea apar numai când se formează colonii dense de păduchi. Lumina prezintă atracție asupra indivizilor aripați și nu influențează asupra celor nearipați și asupra larvelor. Umiditatea relativă a aerului nu are influență asupra dezvoltării indivizilor de Brevicoryne brassicae L. Precipitațiile abundente, ploile repezi acționează asupra indivizilor, în special a formelor aripate și larvelor, prin îndepărtarea lor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Lumina prezintă atracție asupra indivizilor aripați și nu influențează asupra celor nearipați și asupra larvelor. Umiditatea relativă a aerului nu are influență asupra dezvoltării indivizilor de Brevicoryne brassicae L. Precipitațiile abundente, ploile repezi acționează asupra indivizilor, în special a formelor aripate și larvelor, prin îndepărtarea lor de pe plante. Coloniile de Brevicoryne brassicae L. atrag un complex de specii parazitoide și prădători care limitează populațiile de păduchi. Dintre speciile prădătoare importanță prezintă: Cocinella semptempunctata L.; Cocinella 14-punctata L.; Crysopa carnea Steph., Adalia
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și șase ale antenelor sunt de culoare cenușie, mai scurte decât corpul. Picioarele sunt galbene-verzui, cu vârful tibiilor și tarselor negre. Corniculele sunt negre, cu baza ușor lățită. Pigidiul este verde-deschis, mai scurt decât corniculele (fig. 37 a). b) femela aripată are capul și toracele de culoare neagră, abdomenul globules, de culoare verde-brumăriu, catifelat, ornate cu 3 - 4 pete laterale brune. Articolul trei al antenelor este prevăzut cu 4 - 9 senzori (fig. 37 b). Biologie. Este un afid cu dezvoltare holociclică
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
poate avea 10 - 14 generații pe an. În primăvară, din oul de rezistență apare fundatrixul, care din aprilie și până în luna iunie dă naștere la mai multe generații de fundatrigene, în cadrul cărora se găsesc atât forme aptere, cât și forme aripate. De pe crușin, formele aripate migrează pe plante din flora spontană și de cultură, unde se înmulțește, rezultând virginogene aptere și aripate. În toamnă apar sexuparele, care se întorc pe crușin. Apar sexuații: female și masculi, care după împerechere result ou
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
generații pe an. În primăvară, din oul de rezistență apare fundatrixul, care din aprilie și până în luna iunie dă naștere la mai multe generații de fundatrigene, în cadrul cărora se găsesc atât forme aptere, cât și forme aripate. De pe crușin, formele aripate migrează pe plante din flora spontană și de cultură, unde se înmulțește, rezultând virginogene aptere și aripate. În toamnă apar sexuparele, care se întorc pe crușin. Apar sexuații: female și masculi, care după împerechere result ou de rezistență. Durata de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
iunie dă naștere la mai multe generații de fundatrigene, în cadrul cărora se găsesc atât forme aptere, cât și forme aripate. De pe crușin, formele aripate migrează pe plante din flora spontană și de cultură, unde se înmulțește, rezultând virginogene aptere și aripate. În toamnă apar sexuparele, care se întorc pe crușin. Apar sexuații: female și masculi, care după împerechere result ou de rezistență. Durata de dezvoltare a unei generații aptere este de 10 zile. În cursul lunii iulie se remarcă o reducere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
are 1,5 - 1,6 mm lungime; corpul este de culoare verde, acoperit de o pubescență ceroasă cenușie. Capul este brun, antene scurte, cornicule de culoare verde-închis și de dimensiuni reduse; pigidiul este dublu ca lungime față de cornicule. b) Femela aripată are 1,6 - 1,7 mm lungime. Capul și toracele sunt negre, abdomenul verde-deschis. Restul caracterelor sunt asemănătoare cu femela nearipată. Biologie. Iernează în stadiul de ou de rezistență pe baza rădăcinilor și poate prezenta 9 - 11 generații pe an
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum Harr. (femelă apteră); 5. Tripsul mazării - Kakothrips pisivorus Uz. (adult); 6. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (adult); 7. Țânțarul florilor de mazăreContarinia piși Winn. (larvă) 8. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (larvă); 9. Tripsul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a) forma apteră are corpul de 2,2 - 3,3 mm lungime, de culoare verde în diferite nuanțe. Antenele sunt mai lungi decât corpul. Corniculele scurte, picioare lungi, cu tarsele negre. Coada este lungă, sagitiformă (fig. 46 b). b) forma aripată are corpul de 2,3 - 3,5 mm lungime, de culoare vernil primăvara și verde până la brun-roșcat toamna. Picioare lungi și subțiri, de culoare verde-deschis, cu excepția extremităților tibiilor și tarselor, care sunt negre. Corniculele lungi (fig. 46 a). Biologie. Iernează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt negre. Corniculele lungi (fig. 46 a). Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă pe tulpinile diferitelor leguminoase perene. Afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, ce poate prezenta 10 - 15 generații pe an. S-a constatat că numărul formelor aripate din coloniile de afide este variabil, fiind în funcție de abundența hranei și de calitatea acesteia. Păduchele verde al mazării este frecvent în anii călduroși și secetoși. Temperatura optimă de dezvoltare este de 20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
scoarța netedă în tinerețe, formează după 15-20 de ani un ritidom negricios. Betula pendula scoarță de culoare albă pronunțată, se exfoliază circular în fâșii subțiri. Carpinus betulus scoarță netedă, cenușie-albicioasă. Cornus sanguinea lujeri roșii-purpurii, lucitori. Cytisus scoparius ramuri verzi, subțiri, aripat muchiate. Euonymus europea lujeri verzi, lucitori. Fagus sylvatica scoarța netedă, subțire, cenușie albicioasă, cu pete mari de culoare mai deschisă. Juglans regia scoarță mult timp netedă, de culoare argintie-cenușie. Platanus hybrida scoarța se exfoliază în plăci mari, cenușii-gălbui. Platanus orientalis
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
minte în școală, în biserică, în sfat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfințenie, pentru a vedea, când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
viabile, eligibile pentru acordarea sprijinului financiar comunitar. Alcătuirea strugurelui și boabelor Un strugure mijlociu are între 150-300 g și o lungime de 10-20 cm. Ciorchinii pot fi îndesați sau răsfirați, cu boabe rare, de formă cilindrică, conică sau cilindro-conică, uneori aripată. Boabele au în medie diametrul de 15 mm ± 3mm, masa a 100 boabe de 200-300 g. Forma este variată: sferică, alungită, turtită, cilindrică. Ciorchinii dețin 5-6% din greutatea strugurelui și au o umiditate de 80%, celuloză 5-10%, substanțe fenolice 3-5
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
L și 50 g/L; vinuri dulci cu zaharuri peste 50 g/L. SOIURI DE STRUGURI PENTRU VIN Galbenă de Odobești soi vechi românesc din Vrancea Soi pentru vinuri albe de masă (160-180 g/L) (uneori 200-210 g/L). Struguri aripați cilindro-conici. Boabe dese, sferice, mijlocii, galbene, ruginii pe partea însorită. Soi de mare producție (16 t/ha). Se cultivă în podgoriile Odobești, Cotești. Vinuri slab alcoolice, 9-10 vol %, ușoare, aciditate plăcută. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
11,8 5,7 22 g/L Fetească regală (hibrid natural dintre Grasă de Cotnari x Fetească albă). Soi pentru vinuri albe de masă ± calitate - Cotnari, (Alba, Argeș și Sibiu), utilizat și pentru spumante. Struguri mijlocii, cilindrici sau cilindroconici, uneori aripați. Boabe adesea neomogene, sferice, punct pistilar evident, pielița subțire. Vinuri cu „gust discret și specific aromat”. Producție mare 11 t/ha Cimbrud, 12 t/ha Odobești, 13 t/ha Ștefănești Argeș. Acumulează zaharuri mai puțin decât Feteasca albă (180-190 g
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]