177 matches
-
forme" [de Gramont, p.62]. Prin artă de a-și prezenta imaginea și arta de a trăi, viața Parizienei devine opera de artă, scoate cotidianul din toate inerțiile. Esteticul exprimă partea manifestă a construirii identității proprii. Femeia pariziana este o aristocrata a stilului. Este de consemnat în mod special preocuparea francezilor pentru forma, cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în Sidonie Risler actrița, Delobelle o încurajează 188. Eliberată de mască să de mondenă, ea accede la condiția naturală de artist, descoperindu-se chiar că este o actriță ambulanță, care acceptă neprevăzutul și capriciile carierei 189. În comparație cu frumusețea pură a aristocratei Clăire Formont, Sidonie Risler este o imitație de Pariziana mondenă și arată ca o actriță de calitate proastă într-un teatru ordinar 190. Este semnificativ finalul românului, cănd Risler o descoperă într-un cafeconcert 191. Nana însă, în mod paradoxal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'aise dans la vie, clairvoyante et souple" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Pariziana excelează în aceste domenii. Femeile de societate au zilele lor de primire, iar după-amiezile și le petrec în vizite reciproce. Burgheza Renée, care imită aristocratele, isi fixează chiar două zile de primire pe săptămână: "Elle prit deux jours de réception au lieu d'un. Le jeudi, tous leș intrus venaient. Mais le lundi était réservé aux amies intimes" [Zola, La Сurée, p.271]. Pentru neofita
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al constituirii imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în avanscena, deoarece creează modelul, dar nu-l urmează. Scriitorii timpului sunt fascinați de caracterul dual al individului și, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social neînsuflețit: Bel-Ami, La Curée, l'Argent etc. Zola prezintă destinul femeii la toate nivelele scării sociale, sub
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
balancements de jupe" [Zola, Nana, p.294], dar suferă un eșec profesional în cariera teatrală: "Un mois plus tard, la première représentation de la Petite Duchesse fut, pour Nana, un grand désastre" [ibidem, p.304]. Este semnificativă scenă primei întâlniri între aristocrata Hugon și suita lui Nana. Inversând lucrurile comune, însoțitorii lui Nana observa cu dispreț doamnele de societate: "Dans la première voiture, Maria Blond et Tătân Néné, renversées comme des duchesses, leș jupes bouffant pardessus leș roues, avaient des regards dédaigneux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a produce impresie, deghizarea este parte a întâlnirilor. Clotilde de Marelle este încântată de această comedie 346. Similitudinea s p a ț i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași vicii că cea a servitoarei și că "bestia umană" este aceeași peste tot. Critică este unanimă în considerarea descrierii corpului uman neidealizat, al detaliilor fizice și psihologice, al nosografiei, al funcțiilor normale drept o cucerire a literaturii secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
abominable". Însă bijuteriile, parfumurile, toaletă o metamorfozează la infinit. Bijuteriile răspund unei triple funcții legate mai mult sau mai putin de categoria socială: ele permit identificarea cocotelor (caracterul lor exagerat le face deseori să fie bănuite de prost gust); pentru aristocrate, bijuteriile par a fi articole în plus pe langă șarmul lor natural, iar fetele tinere le utilizează în scopuri practice. Spectacolul bijuteriilor afișează din start condiția socială sau sentimentală. Lipsa și costul bijuteriilor sunt prilejuri de drame existențiale (La parure
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
maniere de a atrage atenția, o școală "țipătoare" (una ostentativa și șocantă, care bate la ochi) și o școală misterioasă (mai rafinată, care captivează privirea pentru a intrigă și a atrage)401. De regulă, din a doua categorie fac parte aristocratele, cum ar fi Clăire Fromont, iar din prima burghezele de tipul lui Sidonie Risler, ambele din românul lui Alphonse Daudet Fromont jeune et Risler aîné. În perioada în discuție, tendința a doua pare a se generaliză 402. Fenomenul modei se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
n.]. 23 Libertatea civilă este refuzată de Codul civil, care devine închisoarea femeilor franceze, legiferând ideea conform căreia femeia este proprietatea bărbatului, idee ce se răspândește în întreaga Europa napoleoniana. 24 Eroinele revoluției, femei de condiție diferită, cum ar fi aristocrata Sophie de Condorcet, burgheza Manon Roland, fiica neligitimă a lui Ludovic al XV-lea, Olympe de Gouges și multe altele scot politică din mâinile actorilor consacrați. Pentru a ne da seama de amploarea participării feminine, vom apela la cifrele aduse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la Chair, le Désir, le Sexe, l'Indicible mais bien réel" [Becker, 2000, p.117]. Nana este cauza "animalizării" contelui Muffat, reducându-l la lătrat, urlete și grohăit când e vorba de a scoate în relief "la bête humaine". Și aristocrata Michèle de Burne are capacitatea de a scoate animalicul la suprafață din admiratorii săi: Îl avait envie de tomber à șes pieds, de s'y rouler, de mordre să robe, de cirer quelque chose" [Maupassant, Notre cœur, p.103]. Aceste
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui Balzac stă mărturie "dezastrelor produse de pe urma dorinței nesăbuite a transferului de clase" [Cioculescu, p.134] el asista la decăderea aristocrației mari din foburgul Saint-Germain și la crepusculul categoriei grande dame în special (Autre étude de femme). "Între burgheza și aristocrata se situează un fenomen nou, care este la femme comme îl faut, femeia de lume, dar în afara faubourgului Saint-Germain" [ibidem, p.144]. La grande dame este un mit al Vechiului regim, ea este înlocuită cu o altă figură esențială la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deosebit de importantă, deoarece doar el putea semna actele necesare tranzacțiilor financiare și împrumuturilor pe care le realiza casa regală. Această funcție a dus la sporirea considerabila a averii sale, iar căsătoria cu Maria de Castilia, una dintre cele mai bogate aristocrate la acea vreme, nu a făcut decât să-i mărească și mai mult veniturile. De asemenea, războaiele în care a fost implicată Franța și economia tot mai slabă a regatului nu au reprezentat decât o nouă sursă de venit pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi căzut în mâinile contemporanilor săi. Dacă ne permitem o supoziție, probabil memoriile sale conțin informații deosebit de importante, dacă statul francez încă nu le-a oferit în întregime publicului larg. Marie de Rabutin-Chantal, marquise de Sévigné, este una dintre puținele aristocrate franceze ale secolului al XVII-lea celebrate pentru inteligența, vivacitatea și spiritul de care a dat dovadă. Corespondența purtată cu fiica sa este o sursă de informații privind viața cotidiană franceză, fiind un exemplu pentru elocvența, logica și spiritul deschis
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care Julien Sorel îl opune lumii, iubirii, vieții? Din dragoste, două persoane refuză pînă la capăt acest imposibil. În ciuda a ceea ce au avut de îndurat, pentru cele două iubite este imposibil să nu facă orice ca să-l salveze. Pentru aristocrata Mathilde de La Mole, ca și pentru provinciala burgheză, doamna de Rênal, să se compromită devine posibil. De exemplu, doamna de Rênal nu ezită să-l viziteze la închisoare pe Julien, în văzul tuturor, inclusiv al soțului ei. Ele încearcă totul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
to the Moon (titlul original In Other Words), scris de Bart Howard. 64 Balon cu aer cald (ital.) 65 Castel neogotic situat în Gaspra (Peninsula Crimeea). 66 Luntrașul (ital.) 67 salvamar (ital.) 68 Atenție la pisici. (ital.) 69 O tânără aristocrată a fost zidită de vie (ital.). 70 Când Scila se scăldă, prinse să se transforme într-o creatură monstruoasă cu șase capete de câini furioși. Și de atunci încolo a început și îndeletnicirea ei de monstru marin pe coasta calabreză
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
persoane provocatoare, altele pentru cele sentimentale sau parfumuri pentru persoane discrete. CAPITOLUL 2 MARI CREATORI DE PARFUMURI „Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”, Guerlain a botezat parfumul Extras din cupele de crin Cu numele necunoscutei Boeme Sau aristocrate În ale cărei bucle blonde, Decolorate Sau pudrate, A cunoscut întâia oară Parfumul cupelor de crin... Guerlain a botezat parfumul «Voila pourquoi j’aimais Rosine”.” (Ion Minulescu, Romanța Rozinei) Podoabă și mijloc de seducție, parfumul este înainte de toate un mesager
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți, și ale sale Meditații în proză și versuri din 1835
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o monografie a mentalității virile. Sensul operei e acesta: un bărbat dorește o femeie inabordabilă și atunci poziția cea mai prielnică orgoliului viril este aceea defavorabilă din punct de vedere social. Un om de jos întîmpină dificultate în cucerirea unei aristocrate (cazul din Suflete tari de Camil Petrescu). Aci este dar marea ispravă. Eroul nu reprezintă bărbatul cum este, ci cum ar voi să fie. Toată pretinsa detectivistică e mai mult o halucinație. Gib Mihăescu ar fi voit, ca om pândit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Augustus o condamnase la ardere. De cele mai multe ori, se identifică ca destinatar al lui Ovidiu nu Cassius Severus, ci Cornelius Severus 296. Și Cornelius Severus, însă, nu trebuie să fi fost excesiv de apropiat de regimul lui Augustus. El aparținea familiei aristocrate Cornelius și avea legături cu Messalla și cu Asinius Pollio (Sen., Suas., 6, 27), la a căror independență față de regimul imperial s-a făcut trimitere anterior. Cornelius Severus scrisese un Carmen regale (Ovidiu, ex Ponto, IV, XVI, 9) care era
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru adevăr - care este Hristos...”. Multă vreme s-a crezut că această scrisoare de consolare a fost adresată Gallei, fiica senatorului-patrician Symmachus și cumnata marelui Boețiu. În realitate, ea este dedicată surorii acesteia, Proba. Trăind în feciorie consacrată Domnului, această aristocrată și-a alcătuit o bogată bibliotecă teologică. Cu ajutorul lui Eugipiu, starețul mănăstirii Sfântul Severin, fondul ei se mărise cu operele Fericitului Augustin. Poseda și unele scrieri ale episcopului Fulgențiu de Ruspe, anume dedicate ei, fiind în legătură epistolară pe teme
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru implicarea în intrigi, comploturi și crime. Altele au rămas în anonimat. Multe și-au eternizat existența ca muze pentru scriitori, artiști plastici, muzicieni. Curtezanele "de profesie" ca și cele "de ocazie", ce au primit ca apelative: împărătese de alcov, aristocrate plătite, Venus ticăloșite, cocote, metrese, demimondene, les grandes horisontales, au atras, au fascinat și au sedus prin tinerețe, frumusețe, senzualitate, inteligență, prin arta amorului rafinat. Ele au fost, fără îndoială, puternice, voluntare, curajoase, și-au asumat riscurile de a învinge
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
treia soție a împăratului Claudiu I / Claudius Tiberius Nero (41-54 d.H.), nepot al lui Tiberiu, ajuns pe tron după asasinarea lui Caligula. Excentrica împărăteasă s-a născut în anul 25 d.H, în familia generalului Marcus Valerius Messala și a aristocratei Domitia Lepida, este strănepoata Octaviei, sora lui Octavian Augustus. La douăzeci de ani, tânăra frumoasă și zveltă s-a căsătorit, în anul 45, cu neatrăgătorul, ezitantul și vârstnicul Claudiu (avea 50 de ani) ce i-a urmat la tron lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]