383 matches
-
57, cei doi Bătrâni, Pantalone, negustorul venețian, și Doctorul, jurisconsult bolonez, cei doi Zanni, valeți din Bergame, Brighella și Arlechin, unul șmecher, celălalt prost. "Pantalone a fost totdeauna venețian, scrie Goldoni în Memorii, Doctorul a fost totdeauna bolonez, Brighella și Arlechinul au fost totdeauna din Bergame, deci acestea sunt locurile din care histrionii și-au luat personajele comice numite cele patru măști ale Comediei italiene." Cum, în această perioadă de decadență, nu exista vreun scriitor destul de talentat pentru a compune piese
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
actor, nou sosit în trupa teatrului San Samuele, Francesco Golinetti, care i se pare potrivit datorită calităților sale să interpreteze comedia nouă pe care vrea să o creeze. El păstrează tehnica improvizației pentru celelalte roluri, în special pentru cel de Arlechin. În piesele următoare, reduce din ce în ce partea de improvizație și se arată foarte satisfăcut, în 1740, de succesul Bancrutei în care a putut integra numeroase pasaje dialogate. "Bancruta a fost jucată fără oprire în tot restul carnavalului, constituind
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unele din caracteristicile tipului din commedia, este o mare distanță între personajul căruia îi dă viață și impersonala caricatură din commedia. Totuși, ușor deformate de privirea umoristică pe care el le-o acordă, personajele sale nu sunt întru totul realiste. Arlechinul și Brighella mai au aspectul valeților de comedie. Pantalone se situează la jumătatea drumului între negustorul bogat al lui Molière, ca Domnul Jourdain sau ca Domnul Dimanche, și prosperul negustor din drama burgheză, așa cum apare în Neguțătorul din Londra a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de îndrăgostiți și servanta, care joacă cu fața descoperită. 58 Se numește lazzo o acțiune comică mimată, însoțită uneori de un embrion de dialog. Aceste clovnerii, aparent spontane, sunt de fapt codificate și repertoriate în centoni. Lazzo-ul muștii, în care Arlechinul degustă cu încântare o muscă pe care a capturat-o, este atât de celebru, încât Marivaux, în Arlequin poli par l'amour (Arlechin șlefuit de dragoste), se mulțumește să noteze: În timpul acesta, Arlechino prinde muște." 59 Dacă vorba nu este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dialog. Aceste clovnerii, aparent spontane, sunt de fapt codificate și repertoriate în centoni. Lazzo-ul muștii, în care Arlechinul degustă cu încântare o muscă pe care a capturat-o, este atât de celebru, încât Marivaux, în Arlequin poli par l'amour (Arlechin șlefuit de dragoste), se mulțumește să noteze: În timpul acesta, Arlechino prinde muște." 59 Dacă vorba nu este decât o podoabă în commedia dell'arte, motivul este dificultatea de a găsi o limbă comună în multitudinea de dialecte ale Italiei, care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de unde de altfel îi vine și denumirea. 7.Pisica de mare poate fi unul dintre cei mai grei pești. Greutatea variază de la 100 kg sau mai multe sute de kg, dar ajunge și la 1.400 de kg . 8.PEȘTELE ARLECHIN Sunt 28 de specii de pește arlechin portocaliu, galben, maroniu și în alte culori, cu trei dungi albe verticale, iar marginea înotătoarelor este neagră. Are între 5 și 12 cm lungime. 9.PEȘTELE LEU Trăiește în toate apele sărate, calde
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
7.Pisica de mare poate fi unul dintre cei mai grei pești. Greutatea variază de la 100 kg sau mai multe sute de kg, dar ajunge și la 1.400 de kg . 8.PEȘTELE ARLECHIN Sunt 28 de specii de pește arlechin portocaliu, galben, maroniu și în alte culori, cu trei dungi albe verticale, iar marginea înotătoarelor este neagră. Are între 5 și 12 cm lungime. 9.PEȘTELE LEU Trăiește în toate apele sărate, calde și puțin adânci ale oceanelor din jurul lumii
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
călătorie (până la 1900) între real și imaginar, apărută ulterior în volum. A mai activat și ca secretar literar al Teatrului Național din Iași (1991-1993), redactând aici, în colaborare, revista „Stagiunea” (după ce, între 1978 și 1983, se aflase în redacția revistei „Arlechin” a aceleiași instituții). A fost secretar de redacție al „Anuarului de lingvistică și istorie literară” (1988-1991) și face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]